Page 18 - 1961-09
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2083
^TX>^Mrtr3iCT?r-rr,rT<ro!rTOmTjr^«sr®^r.^„wv' y.:^xmTO7VTO7STOigmsQ
L u c r ă r i «le c a lita te Mmm5ua wlta g«*rwija sca MB f lIHNiII Iiii i•IiP)
şl Ia tíss®!p9 p© ogoareJ problemelor ce se izeaza 1.'\vvÜ'.v.Vvmp iml ;
colectiviştilor în sesiuni •î-ffiAvţ.-.sV
'Anul acesta brigada noastră Mecanizatorii din atelierul Sesiunile sfaturilor populare porteze că, avînd sprijinul ma
prilejuiesc ample şi interesante
şi-a realizat planul campaniei staţiunii noastre de maşini şi selor de cetăţeni, s-au putut în
discuţii ale deputăţiilor pe m ar
agricole de primâvaiă In pro tractoare nu au fost solicitaţi cepe lucrările pentru refacerea
ginea rapoartelor prezentate cît
porţie de 114 la sută, Iar cel al de noi decît rareori, deoarece şi luarea unor măsuri eficiente reţelei electrice şi introducerea
pentru îmbunătăţirea activităţii iluminatului fluorescent, că
campaniei de vară in propor flecare mecanizator din briga
viitoare. Buna pregătire a unei strada Decebal a fost reprofila
ţia de 130 la sută. De ase dă are o atitudine plină de
sesiuni, anunţarea din vreme a tă pe o lungime de 800 ni. şi
menea, noi am economisit car grijă faţă de muncă. In brigada deputaţilor şi invitaţilor, întoc s-au reparat străzile Crlşan,
mirea raportului, toate acestea Dispensarului, Elena Pavel, Ia
buranţi, lubreîianţl şi piese de noastră îngrijirea zilnică a ma
sînt sarcini ale comitetelor exe zului, Florilor etc.
schimb, a căror valoare se ri şinilor conform normativului cutive ale sfaturilor populare. Acesta a fost un început bun
Dar şi deputaţii au datoria să
dică la peste 5.500 lei. este lege. In afară de aceasta în munca Comitetului executiv
vină la sesiuni bine documen
Lucrările executate de noi pe efectuăm şi îngrijirile periodi taţi pentru ca prin discuţiile al Sfatului popular al oraşului
Brad pe linia pregătirii şi des
tarlalele gospodăriei agricole co ce cu toată atenţia : spălăm purtate să contribuie la găsirea
celor mai bune soluţii în vede făşurării sesiunilor. Dar, acest
lective din Mihalţ unde mun sistemele de răcire, ungere şi fapt nu a fost generalizat. De
rea desfăşurării muncii într-un aceea nu întotdeauna sînt ale
cim de ciţiva ani, au iost de alimentare ale motorului, con domeniu sau altul de activitate.
se pentru a fi discutate în sesi
bună calitate. Dovadă sînt spo trolăm starea pieselor, schim Comitetul executiv şi deputa uni cele mai actuale probleme.
rurile mari de recoltă la hectar băm la timp uleiul etc. ţii Sfatului popular al oraşului Din cele G sesiuni ţinute pînă
Brad, chiar de la sesiunea de în prezent, în trei sesiuni s-a
obţinute de colectivişti. In ulti Agronomul de sector, tov. discutat numai despre probleme
constituire din luna martie a.e. agricole, deşi ar fi fost cazul să
mii doi ani, el au strins cu peste Constantin Dănllă, ajută pe fie au avut în centrul activităţii re
se analizeze şi altele. Aceasta cu
500 kg. orz şl cu 500 kg. grîu care tractorist să-şl cunoască zolvarea celor mai diverse p ro atît mai mult cu cît peste
bleme care frămîntă cetăţenii 90 la sută din locuitorii ora
la ha. mal mult declt aturici bine sarcina de plan, calculată din localitate. Pînă în prezent
aici s-au ţinut 6 sesiuni ale sfa şului sînt muncitori mineri, con
cînd îşi munceau Individual pă- pe fiecare zi in parte şl Să-şi structori, lucrători în domeniul
mîntul. Se prevăd recolte bogate organizeze in aşa fel munca,
şl la porumb, incit să o reali
cartofi etc. 'Acest zeze sau chiar
lucru ne bucură D i n © X P © r i © n ’t 3 l să o depăşească.
T i“ MECANIZATORILOR f i “ ™ * tului popular orăşenesc. transporturilor etc.
In cea de a doua sesiune s-a Bine ar fi fost de pildă dacă
răt că şi ciştigu- fru n ta ş i trl clt e norrna luat în discuţie gospodărirea In una din sesiuni s-ar fi pus
rile noastre au pe tractor, aproa- oraşului. Ţinînd seama de im
în discuţie problemele comer
crescut cores- pe fiecare trac- portanţa problemei, Comitetul ciale din oraş. Aceasta pentru
punzător volumului de lucrări torist din brigada noastră exe- executiv s-a străduit ca această că în activitatea organizaţiilor
sesiune să fie cît mai rodnică, comerciale se manifestă încă
realizat. In luna august eu am cută 4,5 hantrl zilnic, iar unii cu dezbateri bogate în sugestii
clştlgat aproape 3,000 lei, Iar chiar 5 hantrl. multe lipsuri. Printre lipsuri
tractoriştii Zenovle Nandrea şi şi propuneri, cu hotărîri care sf semnalăm slaba aprovizionare a
Victor Breazu intre 1.800—2.000 La încheierea fiecărei deca
de, împreună cu toţi mecaniza stimuleze iniţiativele bune. Pen pieţii cu legume şi zarzavaturi, la pesc u it pe m u reş.
lei. torii din brigadă, în cadrul tru aceasta, cu cîtva timp îna lipsa în magazine a unor m ăr
Mecanizatorilor noştri le-au unei şedinţe de producţie, ana inte de ţinerea sesiunii, s-a for : alíSü.-:
lizăm mersul lucrărilor, învă mat un colectiv care a studiat furi de sezon, atitudinea neco
fost create condiţii optime de respunzătoare a unor lucrători
problemele gospodăreşti ale ora
din unităţile de deservire etc.
muncă şi de trai. La sediul bri ţăm din experienţa celor care şului. Cele constatate de colectiv Puteau fi puse apoi în discuţia Corn tiua noastră
găzii, s-a amenajat un mic ate au obţinut realizări mal mari au seryit ca bază pentru întoc unor sesiuni problema transpor
lier unde se execută zilnic În şi luăm măsuri pentru înlătu tului în comun sau problema
grijirile tehnice la tractoare, şl mirea unui raport, bine docu
maşini agricole, in condiţii mult rarea unor greutăţi care se mentat, care a fost prezentat in activităţii unităţilor sanitare.
mai bune declt s-ar putea face ivesc. sesiune. Intre timp, fiecare de
acest lucru In cîmp. Tot aici, Acestea sînt numai citcva tot mai bine gos
la sediul brigăzii, avem ame Brigada noastră nu este Insă putat a fost anunţat în scris
najată o remiză pentru oister- singura din staţiune care lu exemple care dovedesc că la Iniţiativa Comitetului execu plopl, tei şi pomi fructiferi, întrecerii patriotice dintre sfa
crează aşa. Brigăzile a Vl-a şi despre data şi ordinea de zi a Sfatul popular al oraşului Brad tiv al Sfatului popular raional s-au reparat drumurile din sa turile populare, s-a ţinut cont
a VH-a, de pildă, conduse de problemele ce se discută în se Orăştie, care prevede ca pînă tul Răcătău pe o lungime de şi de rezultatele obţinute in
sesiunii. An fost invitaţi la se siuni nu sînt întotdeauna alese la sfîrşitul anului fiecare cetă 7.500 m., s-au procurat mate urma iniţiativei Comitetului
ţean să presteze la diferite ac riale pentru construcţia unei executiv al sfatului popular ra
siune şi conducători de între cu grijă. Este de dorit ca pen ţiuni obşteşti cîte 15 ore de şcoli de 4 ani în satul Ibru ional. Cu acest prilej s-a con
prinderi şi instituţii şi o serie muncă patriotică, a fost pri Poeni. statat că locuitorii comunei
mită cu însufleţire şi de către Blandiana s-au clasat pe pri
nele cu motorină şl butoaiele Ioan Corchiş şi Ştefan Şerbă- de salariaţi ai sfatului popular tru a se purta discuţii rodnice, locuitorii comunei Blandiana. Un aport însemnat l-au adus mul loc In raion, realizînd fie
Pentru început noi am convo cetăţenii şi la lucrările de îm care cîte 31 ore de muncă pa
cu uleiuri, piesele de schimb şi nuţ, obţin realizări asemănă care aveau sarcina să contri care să ducă la rezolvarea mul cat o adunare populară cu toţi bunătăţiri funciare. Pe malul triotică. Cetăţenii comunei noas
materialele necesare Îngrijirii toare. întrecerea dintre meca buie Ia rezolvarea problemei tiplelor probleme ce frămîntă cetăţenii, unde au fost anali Mureşului, la locul numit „Clm- tre au realizat astfel de la în
tractoarelor şl maşinilor. nizatorii staţiunii devine astfel discutate. zate posibilităţile locale. In pul de Sus“ s-a construit un ceputul anului şl pînă In pre
tot mai însufleţită. Scopul nos pe locuitorii oraşului, Comite această adunare s-au stabilit dig lung de 1.400 m. unde prin zent prin muncă patriotică, d
!Trebuie să arăt apoi că Intre tru este de a executa la timp Pregătindu-se din timp pen obiectivele de executat pe cir munca patriotică a cetăţenilor economie de aproape 200.000
mecanizatorii brigăzii şl colec şi in cît mai bune condiţiuni tru sesiune, deputaţii au anali tul executiv să studieze aprofun cumscripţii, iniţilndu-se chiar s-a realizat o economie de lei.
tivişti s-a legat o strlnsă prie agrotehnice toate lucrările agri zat problema gospodăririi ora dat cele mai specifice probleme o întrecqţp. patriotică între sate 168.000 Iei. Un asemenea dig,
tenie. Noi l-am convins pe co şului cu mult simţ de răspun locale şi pe acestea să le an a şi circumscripţii. Deputaţii au lung de 1,5 lan. s-a executat De aceste realizări sînt lega
dere şi au adoptat hotărîri me lizeze în sesiuni. Acordînd o tot ţinut în permanenţă evidenţa şi pe Valea Acmar. Prin aceas te numele multor deputaţi şl
întrecerii, fiind animatorii aces tă acţiune o mare parte din cetăţeni harnici, ca Traian Văl-
lectivişti să folosească maşinile cole pe tarlalele gospodăriilor nite să ducă la îmbunătăţirea mai mare atenţie pregătirii şi teia, mobilizînd oamenii pentru terenul agricol de pe raza co deanu, Augustin Bulbucan, Nl-
înfăptuirea sarcinilor propuse. munei care înainte era inundat colae Precup, Avram Sirbu şl
agricole nu numai la arat, lnsă- colective, astfel ca acestea să activităţii. Lucrările sesiunii au desfăşurării sesiunilor alegînd este ferit acum de calamităţi.
spre discutare problemele cele Ca urmare a muncii entu alţii. AVACUM BLAGA
mlnţat şi recoltat, cum se obiş devină tot mal puternice. fost rodnice iar cele hotărîte mai importante, comitetul exe ziaste depusă de toţi cetăţenii, Cu ocazia sărbătoririi zilei de
nuieşte în unele locuri, ci şi cutiv al Sfatului popular orăşe în comuna Blandiana s-au rea 23 August, cînd s-a făcut bi preşedintele Comitetului executiv
la cultivatul şl discuitul ogoa NICOLAE GRLIIAN aici au început să prindă viaţă. lanţul celei de-a doua etape a
relor, cind este nevoie, la pră Aşa se face că la cea de a IlI-a nesc Brad, va reuşi să rezolve al sfatului popular comunal
şit, Insilozat etc. Aceasta a ri şeful brigăzii a VUI-a de trac şi a Vl-a sesiune, Comitetul
î tot mai bine sarcinile ce-i re Blandiana
toare de la S.M.T. Alba lulla executiv a fost în măsură să r a
vin. .. . I, P/ŢAN.EA
dicat mult Indicele de utilizare
al tractoarelor. P .entra însilozarea tirajelor
—ooh—
JL
La grădina de legusue spaţii suficiente
şi zarzavaturi
La secţia legumicolă din Deva, Obţinerea unor producţii de ţlei In perioada de trecere la Dar dacă în cele mal multe lizat pînă in prezent multe lu FOTBAL.
a G.A.S. Mintia, se munceşte de lapte sporite de la fiecare vacă stabulaţie şi măreşte consumul unităţi agricoie socialiste de pe cruri demne de toată lauda.
furajată, este o sarcină impor furajelor grosiere. raza oraşului Hunedoara a exis Astfel, prin muncă patriotică Mureşul Vinful de Jos Mureşul Şihoi —
zor pentru realizarea şl depăşi-., tantă a fiecărui crescător de tat şi există preocupare pentru s-au făcut 50.000 bucăţi cără «f
rea planului anual de producţie. animale din unităţile agricole In acest an, paralel cu efec însilozarea furajelor, nu peste midă pentru construcţia unei C onsfrucforuJ Hunedoara
socialiste. tuarea muncilor agricole de tot lucrurile se petrec la fel. magazii, s-au plantat pe mar Y ic io ria Dobra 2-1 (1-0)
Respectînd întocmai regulile vară, numeroase unităţi agrico Astfel, în gospodăriile agricole ginea drumurilor 3.500 puieţi de 1-0 10-01
Dar pentru ca această sarcină le socialiste de pe raza oraşu colective din Buitur, Răcăştie, A fost un joc frumos, dina
agrotehnicii avansate ca : pră- să fie îndeplinită, animalele tre lui regional Hunedoara s-au Ziaşti şi Boj, însiiozării furaje -O - mic, cu faze spectaculoase. In Formaţia Mureşul a jucat la
şirea mecanizată, udarea plan buie Îngrijite şi hrănite cu deo preocupat şi de pregătirea con lor nu i se acordă importanţa repriza l-a, Mureşul domină cir Cugir, deoarece terenul din Şi-
telor prin infiltraţie, stropirea, sebită atenţie. îngrijitorii-mul diţiilor pentru ca însilozarea cuvenită. In G.A.C. din Boj de [III rarii ca 30 de minute şi reuşeşte să bot va fi gata numai In primă
combaterea preventivă şi cura gători, cu ajutorul zootehnişti- să decurgă bine. Gospodăriile a- pildă, din spaţiul de 600 m.c. deschidă scorul prin Alecu. La vară. Mureşul, deşi este o echi
tivă a dăunătorilor plantelor, lor, trebuie să întocmească ra gricole colective din satele Batiz, necesar pentru insilozat, nu s-a E. FRUNZA: Atenţie — sens unic! începutul reprizei secunde, oas pă tinără, a jucat destul de bine
precum şi folosirea spaţiului ţii de furaje cît mai complete Strei, Hăşdat, Nădăştia Inferi asigurat nimic. La fel la G.A.C. (pamflete). peţii domină, dar nu fructifică. şi a obţinut victoria. Unicul gol
vegetativ la maximum, munci din punct de vedere nutritiv, oară, Peştişul Mare şi altele, din Ziaşti, spaţiile pentru însi 236 pag. — 4,35 Ici. al partidei a fost marcat de
ţinînd cont de producţia de au revizuit şi pus în stare de lozarea furajelor nuau fost La un contraatac, acelaşi Ale Brici în min. 58.
torii de aici au reuşit ca în lapte şi greutatea animalelor. funcţionare tocătorile do furaje. încă asigurate. KALANGA ABDALLA: Gîntec pen cu (min. 60), ridică scorul la
cursul acestui an să sporească Unul dintre cele mai valoroa tru Lukuli. Ilustraţii şi coperta Arbitrajul lui Coşeru Ştefan
productivitatea la hectar în me se nutreţuri suculente, este cel Conform recomandărilor Mi Organizaţiile de partid şi Bardocz Ludovic. 2-0.
Insilozat. Furajele insilozate ad nisterului Agriculturii referitoa consiliile de conducere din
die cu 35-40 la sută. re la recoltarea şi însilozarea G.A.C. trebuie săla măsuri efi ILIE VASIl.E : Gartca sudorului.
ministrate în hrana animalelor porumbului, inginerii şi tehni ciente pentru ca Incel mai 280 pag. — 7,70 lei.
De pe cele 107 ha. cultivate cienii agronomi de la secţia scurt timp să asigure spaţiul
cu diferite legume şi zarzava stimulează secreţia de lapte, agricolă orăşenească şi de la necesar însiiozării. MURGU MARŢIAN : Lucrări miniere
turi ei au livrat pînă acum be sfaturile populare comunale, de exploatare. Preîaţă de Popa
neficiarilor peste 340.000 kg. preîntimpină scăderea produc- Aron.
cartofi, 80.560 kg. roşii, 80.370 252 pag. — 13,40 lei.
kg. varză timpurie, peste 8.000
kg. ceapă etc.
IOAN KEREKEŞ
brigadier
împreună cu brigadierii şi mem In acest scop, gospodăriile co A. F. NAMESTNIKOV: Conservarea Crlşan Înscrie unicul gol ai (Alba lulia) a fost bun şi au
brii consiliilor de conducere ale lective (în special cele nou în fructelor şi legumelor în gospo echipei din Dobra. toritar.
G.A.C., au identificat din la fiinţate), trebuie săfie mai dărie. Traducere din limba rusă.
nuri parcelele şi rîndurile de mult ajutate de inginerii şi teh 108 pag. — 4.50 Iei. Arbitrajul lui C. Şerban (Sl- M. VILCEANU
porumb slab dezvoltate, care nu nicienii Sfatului popular al ora EGATER1NA TOMIDA: Garnituri de rneria), bun.
corespondent
vor ajunge la maturizare, spre şului Hunedoara. lenjerie. GHEORGHE ŞIA’ONCA
a fi recoltate pentru însilozare. Ing. IOSEF1NA COSTEA 72 pag. — 5 lei. corespondent Partida dintre formaţiile Au
rul Certej — Recolta Miercurea
a luat sfîrşit cu un scor de ega
E LA O EXPOZIŢIE LA litate 3 -3 (1—1). formaţiile
A
Intîlnirile dintre
Ardealul Teiiuc — Retezatul
De curînd a avut loc la Hune de cinematograf „Prăpastia ti cele necorespunzătoarc cu alte pădureni şl pădurencc în pito- I-Iaţeg şi Ştiinţa Petroşani —
doara expoziţia personală a tî- grului“ şi „Sacrificiul de Anul Ie mai bogate în conţinut, inspi reştile lor costume. Voinţa l!ia au fost amînate.
nărului pictor local Efiimie Mo- Nou“, mai multe litografii şi rate din viatja Hunedoarei de Un ioc aparte ivi expoziţie
dîlcă. Exponatele vădesc un tî- gravuri în zinc, schiţele de com LXZ1* ETAPA VIITOARE :
l-au ocupat şi unele schiţe de Victoria Dobra — Ştiinţa Pe
năr artist plastic în plină dez poziţie „Comunistul“ şi portre Concomitent cu lucrările de frescă (în triptic) din care se troşani ; Constructorul Hune
voltare, vizitatorul putînd afla tul „Revoluţionar“ executate în valoare amintite mai sus, expo-’ remarcă ciclul „1807“ şi cel de doara — Mureşul Vinţul de
aici diferite genuri de lucrări — cărbune presat efc.). Expoziţia ziţia de la Hunedoara a cuprins dicat zilelor noastre, intitulat Jos; Recolta Miercurea -- Mu
de la simplele crochiuri, pînă ia deschisă cu două luni în urmă unele tablouri în care chipul „Anii luminoşi“. reşul Şibot; Retezatul Haţeg
compoziţiile în ulei sau proiec la Deva suferea însă în ceea ce omului nou, înaintat, este scos Pericolul care se parc că-1 — Aurul Certej ; Aurul Ziatna
tele de picturi murale. priveşte specificul local, orien cu pregnanţă în evidenţă. — Ardealul Teliuc ; Voinţa lira
pindeşte pe tînărul pictor este stă.
Majoritatea exponatelor au tarea ei tematică spre realită In noua expoziţie întîlnim o oarecare tendinţă spre profe
putut fi văzute şi cu două luni ţile cele mai ac- —.........~~~------ - B aschet
...¦¦ .¦ picturi şj lucrări sionalizare timpurie, un început
Cronica PLASTICĂîn urmă la expoziţia similară In oraşul Deva a avut loc
de grafică pur- de manierism, care se observă duminică o întrecere la bascnet,
deschisă la Deva. tînd titluri su- faza de zonă, intre echipele
Dintre picturile expuse atră- • gestive ca „Şarja în repetarea modalităţilor de re Mureşul Deva şi Proiectantul
zolvare a unor probleme de co Piteşti.
geau atenţia în primul rînd mult lorit şi chiar de grupare a p er
loc era ---------------- —-----—---•------------- Mai bine pregătiţi, jucătorii
din Deva au reuşit să ciştige
compoziţiile „Feriniţa“ (distin acordai unor căpiţe de fin, case păcii“, „Construcţii noi“, „Fur- sonajelor în schiţe sau compo intilnirea cu scorni de 163—39
să cu premiul II Ia Festivalul şi colibe bătrâneşti, străzi vechi naliştii“, „Tîrg pădurenesc“, „La ziţii, un fel de „autoplagiere“. (71- 26). De la Deva s-nu evi
Mondial al Tineretului de la din diferite oraşe etc. lipsind din sfat“, „După schimb“, „La odih Cu toate aceste lipsuri, care denţiat în mod deosebit jucă-
Moscova), „Mitrea Cocor“, ..Spă expoziţie noile construcţii ale nă“ etc. In aceste lucrări culo printr-o exigenţă sporită faţă lon'i: Popescu, care a marcat
lătorese la rîu“, ,,Mihai Vitea- Hunedoarei şi în ‘primul rînd rile sînt mai vii, ideile mai clar de sine pot fi înlăturate, iînă- 40 de puncte. Cornel Ci:ară cil
zu la Călugăreai“ şi altele, în chipurile celor care zi de zi plă exprimate plastic, majoritatea rul pictor Eftimie Modîlcă, în 24 de puncte şi Deac
care personajele se văd surprin mădesc Ia temperaturi de mii de personajelor realist concepute, expoziţia de Ia Hunedoara a vă
se în atitudini dinamice. grade fonta şi oţelul. în atitudini tipice, care expri dit un progres în creaţia sa. EMU >\ CAR AMNIlj
; &&&$$ 41
Talentul tînărnlui pictor se Analizîndu-şi în mod critic mă veridic chipul omului nou. Printr-o tot mai curajoasă apro corespondentă
evidenţia şi în ciclul de picturi
mm aceste lipsuri semnalate şi î: Prin colorit luminos şi îndrăz piere de temele majore ale epo
pline de lumină intitúlate ,,Că presa de specialitate („Tribuna“. neală în concepţie se numără cii noastre, printr-o legătură
De In grădina colectivi?iilor din Pricnz. un nou Iransport lătorind prin Bulgaria“, precum
şi în exponatele din domeniul ..Steaua“ etc,), tînărul pictor a mai ales peisajul industrial nri- tot mai strânsă cu viaţa cloco
făcut în expczHia i l r F v i le titoare a muncitorilor, tînărul
graficei, bogat repno. •-..ia te te Hunedmu .• o »: lecţie r«ai judi neresc „Orizontul nr. 6 Teliuc“, pictor va obţine rezultate din ce
de zarzavaturi şl legume ia di a ..al de de ere aie matic, şi variate în ceea ce pri cioasă a ’ ’lor ări, în- diferite portrete de muncitori, în ce mai valoroase.
coopera !iei de consum. veste tehnica execuţiei (afişele locuindu ie tn mare parte pe precum şi mai multe studii de IK1M1E STIÎAUŢ