Page 21 - 1961-09
P. 21
cţ\ione'5 \
i n 'l A r . v i e O o a . . -
; VR0LETAR1 DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢ1-VĂ ! Vizifa delegaţiei de partid
şi guvernamentale a R. P. Rtomîne
în R. P. Ungară
Marele miting dela B u d a p e s t a — BUDAPESTA 6. (De la trimi ghiu-Dej şi ceilalţi membri al raarik Nanelor, Gyori Erzse"bet,
şii speciali Agerpres : C. Rădu- delegaţiei se interesează îndea Qrdobi Mihaly, şeful unei Bri
manifestare a prieteniei canu şi St. Deju) : proape de metodele pe care le
foloseşte întreprinderea pentru găzi de muncă socialistă şi al
C uvintarea t o v a r ă ş u lu i Cuvântarea tovarăşului Miercuri dimineaţă, delegaţia sporirea productivităţii muncii
Jâu o s Kâdâr Gheorghe Gheorghiu-Dej de partid şi guvernamentală a şi reducerea preţului de cost. ţii, care au fost prezenţi la
R.P. Romîne, în frunte cu tova Directorul întreprinderii arată
Dragi tovarăşi, prieteni, gar şi romîn. Partidele noastre comu Dragi tovarăşi şi prieteni, eliberare, poporul ungar, luindu-şi răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej că pentru modernizarea tehno marea adunare de la Kiss-Szta-
niste pot fi şi sînt mîndre de rolul lor soarta în propriile mîini şi deve a vizitat fabrica de utilaje de logiei şi a mecanizării în fa
Vă mulţumesc cu recunoştinţă pen istoric, pot fi şi sînt mîndre că au li Aş dori, înainte de toate, sâ-nn nind stăpîn al ţării sale, a refăcut telecomunicaţii „Nikos Beioia- brică a fost creată o secţie spe dion, unde l-au ascultat cu a-
t r u primirea prietenească şi salut din chidat rămăşiţele şovinismului şi au îndeplinesc plăcuta însărcinare pri economia naţională distrusă de jaful nis'1 din Budapesta. Oaspeţii ro cială de proiectare, care ela tenţie pe conducătorul delega
tontă inima pe toţi participanţii la mi realizat unirea internaţionalistă a po mită din partea C.C. al Partidului şi războiul hitlerist şi a trecut Ia mîni au fost însoţiţi de tovară borează proiecte de maşini au
ting. pe reprezentanţii oamenilor mun poarelor ungar şi romîn. Muncitoresc Romîn, a Consiliului de construirea societăţii socialiste. Intr-un tomate şi care va ajuta Între ţiei romîne şi pe primul secre
cii din Budapesta, capitala ţării noas Stat şi Guvernului Republicii Popu timp istoriceşte scurt, aţi obţinut re entuziastaşii Janos Kadar, Karoly Kiss, prinderea să-şi sporească pro ta r al C.C. al P.M.S.U,
tre socialiste. Dragi tovarăşi, lare Romîne, din partea poporului zultate de mare însemnătate, aţi reor ductivitatea muncii pînă în 1965
romîn, de a vă transmite dv. şi prin ganizat şi dezvoltat pe baze noi, so Istvan Kristof, Imre Hollai, şi cu 20 la sută. Oaspeţii romîni înalţii oaspeţi trec apoi prin
E un sentiment înălţător pentru mine E minunat că popoarele, partidele şi dv. tuturor oamenilor muncii din Un cialiste, industria, agricultura, viaţa Frigyes Puja. se interesează de asemenea de secţiile de montaj, control şi re
faptul că mă pot întîlni cu acest prilej guvernele noastre apreciază în acelaşi garia, un cald salut frăţesc, expresie culturală, schimbînd din temelii în- viaţa culturală şi condiţiile de vizie, la secţia centralelor elec
cu participanţii la miting, împreună cu fel situaţia internaţională şi adoptăm a sentimentelor de stimă şi dragoste lăţişarea patriei dv. La intrarea in fabrica pavoa trai ale muncitorilor. trice şi altele. Ei îşi fac cu greu
delegaţii Partidului Muncitoresc Ro- aceeaşi poziţie faţă de duşmanul co tovărăşească pe care le nutresc oa zată cu steaguri romîneştl şi loc printre şirurile strînse ale
mîn frăţesc şi ai guvernului Republicii mun, imperialismul mondial care poar menii muncii din Romînia faţă de In această operă grandioasă, de ungare şi cu lozinci de salut in începe vizitarea fabricii. Este muncitorilor care ii salută cu
Populare Romîne. Somitetul Central şi tă în sine pericolul războiului. poporul ungar. profunde transformări social-pnl îtice, cele două limbi, membrii dele impresionant modul în care s-au multă prietenie, le oferă flori şi
guvernul nostru sînt recunoscători prie oamenii muncii unguri şi-au mani gaţiei romîne au fost întîmpi- pregătit muncitorii şi muncitoa daruri reprezentînd diferite pie
tenilor noştri romîni că acceptînd in Minunat este faptul că partidele noa Primirea cordială de care ne-am festat din plin iniţiativa şi capaci naţi de Janos Csergo, ministrul rele de aici să-şi primească se lucrate de ei; Intr-un colţ ai
vitaţia noastră au venit la noi. Ne stre apără deopotrivă puritatea teoriei bucurat pretutindeni de la sosirea tatea lor creatoare. Ansamblul pro Industriei Siderurgice şl Con oaspeţii. Atelierele, secţiile sint secţiei nr. 13 a avut loc o en
bucură că putem să salutăm în mijlo socialiste, revoluţionare, a marxistn-le- noastră pe pămîntul Ungariei, mani ducţiei industriale a ajuns la un ni structoare de Maşini, Dnre Diosl, pavoazate sărbătoreşte. Pretu tuziastă întilnire cu muncitorii.
cul nostru pe conducătorul mult iubit ninismului, apără şi întăresc împreună festările de prietenie frăţească ale oa vel de 3 ori şi jumătate mai înalt prim-secretar al Comitetului ra tindeni se pot vedea lozinci de Muncitorul Kovacs Kalman a
al poporului muncitor romîn, pe prie unitatea mişcării comuniste internaţio menilor muncii unguri faţă de Ţara decît era în 1938, a fost terminată ional de partid din circumscrip salut la adresa poporului ro- rugat pe înalţii oaspeţi să trans
tenul adevărat al poporului nostru, pe nale. Minunat este faptul că popoarele şi poporul nostru, ne-au produs o pu în linii generale transformarea socia ţia 11 din Budapesta, Gyula min, steguleţe cu culorile celor mită muncitorilor romîni salu
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ungar şi romîn păşesc umăr la umăr ternică impresie, de neuitat. Vă în listă a agriculturii. Progresele dv. în Vanko, directorul fabricii, pre două ţări, flori pe mesele de tul fierbinte, prietenesc al co
conducătorul delegaţiei prietene. în piimole rînduri ale progresului credinţăm, dragi tovarăşi, că poporul toate domeniile construcţiei socialiste cum şi de conducători ai orga lucru, numere festive la gaze lectivului de la „Nikos Beloia-
uman. Minunat este faptul că ţările romîn nu va precupeţi nici un efort se reflectă în creşterea continuă a nizaţiilor de masă din între tele de perete. Totul vorbeşte nis“ şi a înm înat oaspeţilor da
Tovarăşi, noastre fac deopotrivă parte din pu ca prietenia romîno-ungară — cauză nivelului de trai al cejor ce mun prindere. despre bucuria pe care o tră ruri.
ternicul şi invincibilul lagăr care con scumpă a ambelor popoare — să în cesc. ieşte astăzi colectivul întreprin
Au trecut trei ani de cînd delegaţia struieşte viitorul paşnic şi fericit, din florească necontenit, spre binele şi In curtea fabricii s-au adunat derii. Răspunzînd, tovarăşul Ton
de partid şi guvernamentală ungară a marea familie a popoarelor socialiste. fericirea ţărilor şi popoarelor noastre. In aceste cîteva zile de cînd ne sute de muncitori care au în- Gheorghe Maurer a mulţumit
vizitat Republica Populară Romînă, ca aflăm în Republica Populară Ungară tîmpinat cu aplauze furtunoase Sintem în secţia nr. 46 care pentru călduroasa primire fă
pitala ei şi numeroase alte regiuni ale Tovarăşi, Putem oare uita suferinţele neslir- am vizitat. în afară de frumoasa dv. pe oaspeţii romini. Copiii de la produce bobine pentru centra cută delegaţiei rnmine: „Am v ă
ţării. Fără îndoială, călătoria noastră şite şi jertfele grele pe care le-au capitală, centrul industrial de la Sztă- grădiniţa fabricii le-au înmînat lele telefonice săteşti. Aci dom zut aici o fabrică frumoasă unde
de atunci a întărit prietenia ungaro- După cum este firesc între prieteni, adus popoarelor noastre clasele stă- linvărr.s, combinatul de aluminiu de buchete de flori. După aceea neşte o ordine exemplară. Sec lucrează muncitori pricepuţi şi
romînă. Noi, cei care în calitate de cu prilejul întilnirii noastre ne-am in pînitoare, prin politica lor de învrăj la înota, cooperativa agricolă „Szi- oaspeţii au fost invitaţi in sala ţia pare mai curînd o sală de harnici şi vă felicităm pentru
membri ai delegaţiei am vizitat Repu format reciproc şi despre situaţia ţă bire, de dezbinare şi asuprire naţio kra“ din Soit. de consiliu unde Gyula Vanko laborator. Ana Golgovics, ope munca dv. Ne bucurăm de suc
blica Populară Romînă ne amintim şi rilor noastre. Ca prieteni adevăraţi, ne nală ? Ele urau cu înverşunare ideea a vorbit despre istoria dezvoltă ratoare, salută pe tovarăşul cesele voastre ca şi de ale noas
ne vom aminti încă multă vreme de bucurăm sincer de măreţele succese ob oricărei apropieri între romîni şi un Ne-a impresionat înaltul nivel de rii fabricii. întreprinderea, crea Gheorghe Gheorghiu-Dej şl ii tre proprii“. Aplauze şi urale
acea primire sinceră, frăţească, de care ţinute zi de zi de poporul muncitor al guri. Cei mai înaintaţi şi mai lumi organizare al uzinelor şi spiritul gos tă în 1880, -a cunoscut o dez urează bun-venit. Membrii de nesfirşite au subliniat cuvintele
am avut parte peste tot unde am um Republicii Populare Romîne frăţeşti, naţi fii ai celor două popoare, care podăresc din activitatea cooperative voltare vertiginoasă In anii de legaţiei se opresc la mesele de tovarăşului Maurer. Se aude
blat. Peste tot poporul muncitor romîn sub conducerea avangărzii sale încer au militat pentru cauza nobilă a în lor agricole, nivelul tehnic ridicat al după eliberare. Astăzi fabrica lucru şi stau de vorbă cu mun scandîndu-se lozinca „Cu toţii-
ne-a salutat cu un adevărat sentiment cate, Partidul Muncitoresc Romîn. Au frăţirii şi prieteniei noastre, au fost muncitorilor şi inginerilor unguri, produce o largă gamă de pro citorii. O deosebită impresie împreună, repede spre comu
frăţesc, ca pe reprezentanţii poporului trecut de mult anii cînd Romînia a fost striviţi fără milă De-a lungul is adevăraţi meşteri cu „mîini de aur“. duse de la cabluri şi pînă la lasă in rindul muncitorilor de nism“.
muncitor ungar care a înfrint monstrul cunoscută în lume ca o ţară agrară toriei lor zbuciumate, oamenii uiiin- telefoane, centrale telefonice aici faptul că tovarăşul Gheor
contrarevoluţiei. înapoiată şi a fost exploatată ca furni cii romîni şi unguri au luptat ade Poporul ungar sc poate pe drept automate de diferite dimensiuni ghe Gheorghiu-Dej examinea Din partea delegaţiei au fost
zoare de materii prime a imperialişti seori împreună, umăr ta umăr, îm coyînt mindri de cuceririle sate revo şi instalaţii de telecomunicaţii ză in amănunţime, cu ochi de oferite costume naţionale romî-
Am vrea ca şi tovarăşii romîni să lor. Azi Romînia este una din ţările potriva exploatării şi asupririi na luţionare şi de marile sale înfăptuiri. prin unde ultrascurte. Unele din cunoscător, procesul de fabri neşti pentru echipa de dansuri
simtă adevăratele sentimente frăţeşti, puternice ale lagărului socialist, înzes ţionale, pentru libertate şi progres Aceste victorii istorice sînt rodul po aceste produse sînt exportate şi caţie. Cu multă dragoste ei il a uzinei. Membrii delegaţiei au
sincera ospitalitate a poporului ungar. trată cu b industrie înaintată şi care se social. liticii marxist-leniniste a partidului in ţara noastră. Vorbind despre înconjoară pe conducătorul de semnat apoi în cartea de aur a
Vizita lor este de o mare însemnătate dezvoltă în plin avînt. Producţia indus Muncitoresc Socialist l ugnr, a Co planurile de dezvoltare ale în legaţiei romîne, ii vorbesc des întreprinderii.
pentru noi. Ea întăreşte şi mai mult în triei romineşti a întrecut de peste cinci Din perioada cînd proletariatul, cla mitetului său Central, în frunte cu treprinderii, care numără astăzi pre produsele şi planurile lor
poporul nostru spiritul internaţionalis ori nivelul antebelic. Şi în Romînia a sa cea mai înaintată a societăţii noas tovarăşul Janos Kădăr. peste 6.000 de muncitori, Gyula de viitor. Tuturor, tovarăşul Răspunzînd dorinţei tuturor
mului, relaţiile frăţeşti dintre popoare fost terminată cooperativizarea agricul tre, a început să se manifeste ca Vanko a arătat că, potrivit ho- Gheorghe Gheorghiu-Dej le
le ungar şi romîn. — doi vecini con turii şi azi se lucrează la desăvîrşiren forţă politică independentă, înscriind Poporul romîn se bucură, tovarăşi, tărîrii partidului şi guvernului, urează sănătate, fericire şi noi muncitorilor de a lua parte la
structori ai socialismului — întăreşte societăţii socialiste. pe steagurile sale lozinca „Proletari de fiecare succes al vostru ca de plnă la sfîrşitul anului viilor va succese în muncă şi în viaţa intilnirea frăţească cu oaspeţii
¦coeziunea lagărului socialist, cauza sa din toate ţările, uniţi-vă 1“, mişcarea piopriile sale succese. Dorim clasei fi terminată reconstrucţia fabri personală. Printre aceşti mun romini. staţia de ra&ioficare’ a
cră a prieteniei popoarelor. In comunitatea frăţească a ţărilor revoluţionară muncitorească din Ro muncitoare ungare, ţărănimii, intelec cii, iar la sfîrşitul anului 1965 citori sînt Fulop Sandor, Kra- întreprinderii a transmis un
socialiste şi ţara noastră a parcurs un mînia şi Ungaria a deschis o pagină tualităţii, din tot sufletul, noi şi noi producţia ei va creşte de trei amplu reportaj despre vizită.
Tovarăşi, drum asemănător, clasa noastră mun ncuă în istoria ţărilor noastre, atir- victorii în lupta pentru prosperitatea
citoare, ţărănimea, ca şi intelectualita rnindu-şi puternic solidaritatea în lupta şi înflorirea continuă a Ungariei so ori. ¦k
In eursul istoriei, cînd pe malurile tea noastră, muncesc pentru traduce împotriva exploatării burghezo-moşie- cialiste.
Dunării stăplneau cuceritorii germani, rea în viaţă a unor ţeluri asemănă reşti, pentru interesele vitale ale celor Tovarăşul Gheorghe Gheor In continuare delegaţia ele
împăraţii şi regii, clasele capitaliste şi toare. ce muncesc. Dragi tovarăşi partid şi guvernamentală a R.P.
moşiereşti, asupritorii noştri, s-au stră Romine a făcut o plimbare pe
duit neîncetat să învrăjbească popoa In ceea ce priveşte munca desfăşu In anii întunecaţi ai dictaturii fas Poporul romîn a sărbătorit recent Dunăre cu vaporul „Szabadsag“.
rele noastre. Dar cei mai claivăzători rată în ţara noastră, am relatat tova ciste, cînd clasele dominante au îm 17 ani de la eliberarea ţării de sub
şi mai buni fii ai popoarelor ungar şi răşilor noştri romîni că planul nostru pins ţările noastre în criminalul răz jugul fascist, măreţ eveniment care In cursul 'după-amiezii mem
romîn, încă din trecutul îndepărtat au pe anul în curs se realizează cu suc boi antisovietic, nici temniţele Romî- i-a deschis zorile unei vieţi noi, lu brii delegaţiei au asistat la în
căutat şi au promovat calea unirii fră ces. In primele şapte luni ale acestui niei burghezo-moşicreşti şi ale Unga minoase. tâlnirea de fotbal dintre echi
ţeşti împotriva asupritorilor comuni. an producţia a crescut cu 13 la sută riei horthyste, nici schingiurile şi plu-
faţă de aceeaşi perioadă a anului tre tcanele de execuţie n-au putut abate Anii care au trecut de Ia eliberare pele „Real“-Madrid şi „Vasas“ -
In relaţiile noastre istorice a inter cut. In această creştere este deosebit pe comunişti de la lupta eroică îm au fost ani de luptă şi muncă încor Budapesta.
venit o cotitură radicală cînd la stîr- de îmbucurător faptul că drept rezultat potriva fascismului şi războiului, pen dată, de adinei transformări revolu
şitui celui de-al dedea războ’ mondial al activităţii depuse de clasa noastră tru libertatea şi independenţa popoa ţionare. Esenţa prefacerilor înnoitoa Pregătiţi pentru campania agricola k toamna
şi ca un rezultat al luptei eroice a glo muncitoare, de intelectualitatea noastră relor lor. re realizate în acest scurt răstimp
riosului popor sovietic — s-an eliberat tehnică, şi al realizării directivelor ce este crearea bazei economice a socia Pînă la începerea campaniei Interviu cu tov. special pentru timpul de stabu-
în mod definitiv atît poporul ungar cît lui de-al Vll-lea Congres, acest spor Instaurarea puterii populare în ţă lismului, victorie de însemnătate isto agricole de toamnă, au mai ră CORNEL HAŢEGAN, îaţie al animalelor, trebuie fă
şi cel romîn. Putem afirma cu convin se datoreşte într-o proporţie de aproxi rile noastre a pus pentru totdeauna rică pentru poporul nostru. Romînia mas puţine zile. Pentru desfă inginer şef la G.A.S, cută cu .multă atenţie, mai ales
gere că în ziua cînd în ţările noastre mativ două treimi creşterii productivi o temelie trainică prieteniei de ne a păşit într-o etapă nouă, etapa de şurarea ei în bune condlţluni, în in această perioadă. Jn ce sta
poporul muncitor, condus de comunişti, tăţii muncii. Aceasta denotă că clasa zdruncinat dintre popoarele romîn săvârşirii construcţiei socialiste. Obiec toate unităţile socialiste ale Gaida de Jos diu vă găsiţi cu lucrările de in-
a luat in mimilc sale puterea şi a înăl muncitoare ungară, conştientă de răs şi ungar. tivul politicii economice a partidului agriculturii din regiunea noas silozare ?
ţat steagul prieteniei şi al frăţiei, poli punderea sa pentru soarta şi viitorul şi guvernului este creşterea rapidă tră se fac acum intense pregă grăşarea ogoarelor cu îngrăşă
tica de învrăjbire a exploatatorilor a ţării, a reuşit să întărească disciplina Numai clasa muncitoare, consecvent a forţelor de producţie, dezvoltarea tiri. minte organice. Pînă în prezent RĂSPUNS : Sintem in plina
dat faliment pe veci. de producţie şi administrează bunurile revoluţionară pînă la capăt, s-a do echilibrată a ansamblului economiei avem depozitat în platforme acţiune. Pe lingă cele 540 tone
noastre cu grija unui bun gospodar. vedit capabilă, odată cu înlăturarea naţionale pe o linie mereu ascen In scopul cunoaşterii stadiu mai bine de 2.000 tone gunoi mazăre însilozate in luna iunie,
Răsturnarea dictaturilor capitaliste şi regimului de exploatare şi silnicie dentă. Producţia industrială a fost în lui pregătirilor pentru cair.pa de grajd, din care, circa 1.000 vom mai asigura animalelor
moşiereşti a barat calea şovinismului şi De cînd poporul nostru a devenit burghezo-moşferească, să dea o lovi 1960 de peste 5 ori mai mare decît nia agricolă de toamnă la G A S tone este aşezat în platforme furaje suculente din recolta de
lirei naţionale în ţările nuastre. Dar slăpîn pe soarta sa şi pe bunurile ţă tură nimicitoare naţionalismului bur în 1938. Au fost ridicate zeci de în din Gaida de Jos, redacţia zia- pe cimp. In ultimele săptămîni, porumb. Noi am identificat, po
îiifringerea rămăşiţelor urei naţionale rii, nu numai agricultorii, dar s-ar pu ghez, să pună prietenia romîno-unga treprinderi noi, s-au creat şi dezvol tului nostru a solicitat un in gunoiul rezultat zilnic de la rumbul slab dezvoltat conform
necesită o luptă dîrză : se întîmplă ca tea spune că întreaga populaţie a ţă ră pe o bază nouă, sub steagul in tat ramuri de importanţă vitală pen terviu tov. Cornel Haţegan, in - animale nu mai este strins la recomandărilor Ministerului A-
şi după o arătură adîucă să rămînă rii urmăreşte mersul vremii, caută să ternaţionalismului proletar. tru economia noastră. A sporit pe giner şef al gospodăriei. sediul gospodăriei, ci se tran s griculturii şi pînă în ziua de 4
ici-colo, pentru scurtă vem e, cite o prevadă cum va fi recolta. baze tehnice noi extracţia şi prelucra portă direct la cimp, fapt ce septembrie a.c. au şi fost în-
buruiană veştedă, dezrădăcinată. Dar Tovarăşi, rea petrolului. ÎNTREBARE: Cum a pregă duce la economisirea timpului, siiozate 1.260 tone porumb, u r
dacă timp de ani de zile se va semăna In această perioadă a anului încă a braţelor de muncă şi la redu mînd a completa această can
griu curat, ogorul va da rod bogat. mi se poate face bilanţul definitiv a! tit unitatea dvs. ogorul pentru cerea preţului de cost. titate pînă la 3.100 tone.
Astfel înfloreşte şi va înflori pentru tot rezultatelor obţinute în agricultură. To însâminţările de toamnă ?
deauna prietenia ungaro-romînă. tuşi, se cunoaşte de pe acum că în acest ÎNTREBARE : Aveţi asigurat ÎNTREBARE : Cc măsuri aţi
an recolta de cereale panificabile va fi RĂSPUNS : La recomandarea întreg necesarul dc sămînţă ? luat pentru pregătirea vinifi-
Interesul comun, ţelul comun, cauza mai bună decît recolta mijlocie. Iu organizaţiei de partid, consiliul caţici ?
măreaţă a construirii comunismului, schimb seceta a avut un efect nefavo gospodăriei a întocmit din timp RĂSPUNS : Da. Sămînţa care
colaborarea frăţească spre binele popoa rabil asupra culturilor prăşitoare. Acest un plan de măsuri care, tradus va fi introdusă in sol (numai RĂSPUNS : Pentru recolta de
relor noastre, măreaţa idee a interna în fapt, să asigure bunul mers de înaltă productivitate), a fost struguri de pe cele 92 ha. cu
ţionalismului leagă azi popoarele un- al tuturor lucrărilor din cam - în întregime condiţionată (106 vie s-au pregătit butoaiele ne
pania de toamnă. tone). De asemenea s-au trimis cesare, precum şi căzile pentru
la Laboratorul de încercarea decantare. In stadiul de term i
Gospodăria noastră are pla seminţelor din Alba Iulia probe nare se află revizuirea teascu
nificat să insămînţeze griu, orz pentru analize. O parte din bu rilor.
şi secară masă-verde, pe 310 letine avînd confirmarea pozi
ha. Pînă la 4 septembrie a.c. au tivă a laboratorului, ne-au şi Unitatea noastră este bine
fost arate 210 ha., pe restul su sosit. pregătită pentru lucrările din
prafeţei urmînd a se executa campania agricolă de toamnă şi
arături pe măsură ce terenul ÎNTREBARE : Asigurarea ri sperăm că vom obţine succesele
va fi eliberat. nei puternice baze furajere, în dorite.
Nu va fi neglijată nici în-
Să facem toiul pentru deschiderea în cele mai
bune condit*iuni a noului an şPcolar!
(Continuare în pag. 4-a In cei 16 ani care au trecui de la (Continuare în pag. 4 a) -------- R A I D U L - N O S T R U ________ vopsirea şi amenajarea restului
şcolii, iar la Şcoala pedagogică
C.-JlŢCTV°5CnCTStq dţa a — WBBMBWn Kxuvvi'irmr**^r??cuxzarsBaTxvi*MjT.imrxxsrBJ*r&xxq3Btrscr?TZ3a3arr2xim.n Sînt puţine silele care au mai rămas pînă la deschiderea a executat zugrăveli şi vopseli
anului de învăţămînt in şcolile de cultură generală. In regiu de slabă calitate, întârziind rno-
••"V ........................ / nea noastră majoritatea şcolilor (circa 90 la sută), slnt pre zaicarea sălilor internatului etc.
gătite să-şi primească elevii, fiind curăţite şi reparate, fiind
dotate cu mobilier nou şi material didactic necesar, combus De asemenea I. G. O. Hu
tibil, cărţi, alimente pentru internate etc. nedoara a tărăgănat în mod
nojustificat lucrările la in
Intr-un raid întreprins de redactori şi colaboratori ai. zia stalaţiile sanitare in şco
rului nostru, s-au constatat insă pe lingă cele semnalctte mai lile din Simeria, a reparaţiilor
sus, şi unele rămînert in urmă în ceea ce priveşte pregătirea la şcoala din Stuiit-Hunedoara
temeinică a noului an de învăţămînt. etc. Construcţii întârziate mai
sînt şi la Zlaina, Rişeuliţa, Kîu
In Valea Jiului au .iest conslruite în anii, regimului democfaÎ-pripTiiar !rec! ae bioctfr’L C o n stru cţii, am enajări noi, încredinţate încă de anul de Mori, Blandiana, Feregi, Fov
In fotografie: Uri nou cartier de locuinţe .(Livezeni) pentru oamenii mUnrîi din Petroşani. trecut T.R.C.ii. pentru a fi con nădîa etc.
şi re p a ra ţii de şcoii struite, nici unul din termenele
de predare (Petroşani 30 iunie, In privinţa pregătirii şcolii r
în tîrz h fe nejusfificaf Uricani — 30 iulie, Petrila 15 se mai semnalează deficienţe în
august) n-au fost respectate, raza oraşului Hunedoara. în «ne
In noul an şcolar urmează să astfel că şi Ia ora actuală se mai cial la Căian şi Peşiişul Ma’
fac încă „lucrări dc finisare“, Sireîsîngedrgiu, Cerbăl, Bat iz,
se dea în folosinţă în întreaga ceea ce îngreunează dotarea cla Răcăştie, Ruda, Plopi etc. Acea
selor la timp cu mobilier şi ma stă stare de lucruri a fost ana
legiune circa 100 noi săli de c la terial didactic necesar. lizată recent şi de biroul comi
să. Dintre acestea, pînă la data tetului orăşenesc de partid,
de 5 septembrie, doar 70 erau Nici în Deva T.R.C.H. nu s-a luîndu-se măsurile cuvenite ca
pregătite să-şi primească ele achitat aşa cum se cuvine de pînă la data de 15 septembrie
vii, datorită faptului că secţia obligaţiile ce i revin în ceea ce toate aceste şcoli să şl poata
regională de învăţămînt şi cul priveşte construcţia corpului primi aşa cum se cuvine elevii.
tură n-a luat din timp măsuri
nou de clădire la Şcoala „Dr. T oată a te n ţia pregăi'.m î
de urgentare a acestor lucrări,
lăsîndu-le să fie tărăgănate în Petru Groza“, care trebuia să fie in fe rn a ie io r
mod nejustificat de către execu
recepţionat la 1 septembrie. De 'Anul acesta se măreşte con
tant (T.R.C.H.). In Valea Jiu siderabil numărul elevilor cai»
lui, de exemplu, la cele trei şcoli asemenea I.G.O. Deva a întârziat
(continuare in pag. 2-a)
