Page 22 - 1961-09

•pffţ» L TSJnumuTG ir x r v r jn a tv jm v aCT> t \ T . ?&
wwuimw^iiimgasaBt&xies&SBS
3SF?833 R wiWBWPWigjaRPgggi^g i

Li4 G. A C. I Sporirea şepieluîui şi a produciivifâfis Oameni de la centrala Să facem fotul pentru deschiderea
în cele mai bune condifiuni
Z)//V SP //V / anim alelor-în centru! preocupării m r r 1? telefonică a noului an şcolar!
I
1

pentru porumb care are o ca­ Munca la C.F.R. este fru- Aceasta tneamnă efl tntr-un ^ (Urmări din pag. l-a) rînd că „mai e timp pină Ia li>
pacitate de 10 vagoane. septembrie“. Astfel, la data de 4
Cltva timp de la înfiinţare, ia gospodăria agricolă colec­ ţ moaşă dar complexă, Asigu- minut slnt deserviţi aproape ^ vor fl cazaţi în internate, ca septembrie, nici una din şcolile
tivă „Griviţa Roşie“ din satul Spini, efectivul de animale, Maternitatea pentru 23 de urmare a generalizării învăţă- din raza Călanului, a comune­
proprietate obştească, era mic, neînsemnat. Ajutaţi de către scroafe, construcţie planificată t rarea bună a transporturilor, 20 de abonaţi, fără a mai ] mîntului de 7 ani, ceea ce im ­ lor Govăjdia şi Peştişul Mic, Te-.,
organele de partid şi de stat, colectiviştii au înţeles insă pentru acest an, se află pe ter­ plică un interes sporit faţă de liucul Inferior, Cinciş, Lingina
avantajele dezvoltării creşterii animalelor. Aşa se face că la minate, Iar pentru noul pătul a C şt deci a circulaţiei, implică aminti că mulţi dintre aceştia ] crearea de condiţii optime de etc. n-au primit manualele şco­
sfirşitul anului trecut, sectorul zootehnic al acestei unităţi, fost turnată fundaţia şl pregă­ studiu şi odihnă elevilor. Cu lare comandate. Nici cu rechi­
număra 209 oi, 73 bo'oine din care 26 vaci de lapte, 13 juninci tit tot materialul lemnos, ur- [¦ eforturi susţinute. Fie ploaie au convorbiri prin centralele 1 toate că în satele raioanelor zite şcolare cooperativele săteşti
care In ultimul, timp au intrai şi ele in grupa vacilor, 33 ca­ mînd ca In cel mult o lună să Alba, Orăştie, Haţeg etc. şi m a­ nu sînt aprovizionate în mod
pete porcine etc. In prezent, nu există colectivist care să nu fie dat In folosinţă. La ampla­ > sau viscol, fie In timp de Timişoara, Arad, Sibiu, Pe- j joritatea oraşelor din regiune mulţumitor, spre deosebire de
fi înţeles importanţa creşterii efectivului de animale, deoarece sarea construcţiilor, în special internatele existente şi cele nou papetăriile de la oraşe. In Deva,
numai sectorul zootehnic le-a adus in anul trecut (primul an a grajdului şl maternităţii, s-a J- noapte, trenurile trebuie să troşani etc. } înfiinţate sînt gata să-şi pri­ Simeria, Hunedoara şi Petro­
de existenţă a unui sector zootehnic mai bine dezvoltat) un ţinut seama de folosirea cit mai mească elevii, In unele părţi, şani nu există o evidenţă clară
judicioasă a spaţiului şi de pro­ l ducă neîncetat materii prime Pentru asigurarea, unui vo- j datorită dezinteresului sfaturi­ a necesarului de uniforme şco­
venit de aproape 80.000 lei. lor populare locale, conduceri­ lare, nu se controlează cum
blema asigurării adăposturilor C pentru fabrici şi uzine, ori lum sporit de convorbiri le şcolilor, cum sînt cazurile de slnt distribuite în magazinele
la Topliţa, Cerbăl, Şoimuş, Kă- respective, acestea fiind vîndu-
cu apă, de posibilitatea Intro­ ( să transporte călători. prompte, tn cadrul centralei rău, Kib’iţa etc., întîiupină şi te la întîmplare, oricărui le so­
ducerii In grajduri a micii me­ acum greutăţi în ceea ce p ri­ licită, fapt care face ca în pre­
^ La îndeplinirea sarcinilor a luat fiinţă o brigadă veşte organizarea şi dotarea cu zent în majoritatea magazinelor
canizări. cele necesare a internatelor. In­ să nu se găsească decît talii mici
însufleţiţi de măreţele sarcini L de plan a trans ^ U.T.M. de bu­ ternatul din Topliţa are încă de uniforme, cele mari fiind
nevoie de 40 de paturi, lenjerie vîndute unor persoane adulte.
ce se desprind din Raportul to­ l porturilor pe nă deservire, etc., la Cerbăl localul destinat
varăşului Gheorghe .Gheorghlu- pentru cazarea elevilor nici în J o n c iu z ii
C. C.F.R. tşl a- m g w, m m m m ift c o n d u s a de ziua de 5 septembrie nu era
Dej prezentat la recenta ple­ încă eliberat de cooperativa din Analizînd cauzele deficienţe­
nară a C.C. al P.M.R., colecti­ C. duc contribuţia — ---------------- Tamara Gobjttă, localitate, la Ribiţa sfatul popu­ lor semnalate mai sus, se con­
stată că majoritatea acestora se
dit experienţă valoroasă. Mun­ viştii din satul Spini sint ho- [¦ deplină şi senlcitle telefo- brigadă care se achită cu lar mai „discută“ problema lo­ datoresc secţiilor de învăţămînt
cind de multă vreme în acest târlţi ca sub conducerea orga­ şi cultură ale sfaturilor pojW
Bine fn fre ţin u fe , sector, ei cunosc acum bine ani­ nizaţiei de partid să dezvolte r nice. cinste de sarcinile ce-i stau calului deşi aceasta s-a fixat de lare, care n-au urmărit la toate
malele, ştiu ce trebuie să le şl mai mult sectorul zootehnic o lună. şcolile cum se desfăşoară pre­
anim alele dau p ro d u c ţii dea şi ce să le ceară. Pentru I Cină intri in centrala tele- in faţă. Din brigadă mal fac j gătirile în vederea deschiderii
ei a devenit o obişnuinţă să acordlnd o deosebită atenţie A sigurarea cu c ă rţi, la timp şi în bune condiţiuni a
m ari respecte cu stricteţe programul l fonică a secţiei C.T. 4 Sime- parte Anemari Dorling, Maria noului an de învăţămînt. Există
zilnic de grajd, să facă cu mul­ creşterii animalelor din prăsilă rechizite şi uniform e inspectori ai secţiilor de învă­
Colectiviştii din Spini nu s-au tă grijă hrănirea animalelor pe t ria, disciplina şi conştîincio- Porca, Alexandrina Moisit şi ţămînt şl cultură chiar din ca­
limitat la mărirea efectivului bază de raţii stabilite ştiinţific, proprie. La sfirşitul acestui an, şco la re nu tre b u ie lă s a tă drul sfatului popular regional,
de animale, ci s-au preocupat în raport de producţia şi greu­ efectivul de bovine va ajunge [• zitatea operatoarelor telefo- Ioana Drăghianu. care de la încheierea anului şco­
şi de sporirea producţiei aces­ tatea animalului, să mulgă va­ la 113 capete, din care 50 vaci, a lar trecut nu au vizitat nici o
tora. Drept rezultat, in anul tre­ cile la ore fixe etc. In felul L nişte, de care dau dovadă, Buna deservire este asigu­ şcoală mai îndepărtată, fapt
cut, deşi mai mult de jumătate acesta s-a reuşit ca în perioa­ 16 Juninci şi 37 viţele, cel al l te obligă să ai un respect rată tn acelaşi timp şi de pentru ultim a zi care a făcut ca unii directori
din efectivul de vaci a Început da care a trecut de Ia înce­ porcinelor va numără 53 ca­ L înzecit faţă de munca aces- sectorul telefonic din cadrul de şcoli să tărăgăneze luarea de
să dea lapte numai in cel de-al putul anului şi pînă în prezent pete din care 17 scroafe, iar L tora. Peste tot ordine, linlş- secţiei C.T. 4, condus de tov. Deşi pe plan regional s-au măsuri necesare pentru înce­
doilea semestru al anului, pro­ să se obţină rezultate deosebit numărul oilor se va ridica la L te şi curăţenie. Centrala te- Ioan Cosma, prin tehnicienii luat măsuri ca toate manualele perea cursurilor anului 1961—
ducţia medie de lapte pe cap de bune. Astfel, colectivistele L lefonică a secţiei C.T. 4 Si- 1962.
de vacă furajată a ajuns la Lidia Stoica şi Marla Pîrvu, 261 capete. (. meria deserveşte aproape la şi meseriaşii sectorului care ] şcolare gratuite pentru clasele
2.146 litri. Şi anul acesta se mulgătoare fruntaşe, au muls Procedînd astfel, pînă la sfîr- l 300 de abonaţi cu convorbiri verifică tn permanenţă func- ] I-VII să fie distribuite din timp, Pornind cu toate forţele la li­
realizează aici producţii mari de la Ioturile de vaci pe care t- nu numai pe Regionala C.F.R. ţlonarea fără perturbări a in- ] iar cele pentru cursul mediu să chidarea rămînerilor în urmă
de lapte de la vaci. Pînă la 1 le au In grijă (In perioada 1 şitul anului gospodăria colecti­ L Timişoara, dar şi In întreaga stalaţiilor telefonice. acopere cerinţele, există încă semnalate mai sus, cu sprijinul
septembrie, bunăoară, s-au obţi­ ianuarie — 1 septembrie 1961) vă va reuşi să realizeze venituri
nut in medie aproape 1.900 li­ cîte 15.000—16.000 litri lapte, cu de aproape 120.000 lei. Pină L ţară. Munca intr-o centrală tele- -j unele deficienţe în ceea ce p ri­ organelor locale de partid şi (le
tri lapte pe cap de vacă fu­ 2.000—3.000 litri mal mult decit [ Intr-o clipă de răgaz am fonică C.F.R. nu este atlt de j veşte repartizarea lor la şcoli.
rajată. Aceste succese slnt, fără se prevede in planul de produc­ acum au şl fost realizate perte { stal de vorbă cu tov. Pompl- uşoară, dar datorită oameni- 1 stat, trebuie să pregătim ase­
îndoială, o urmare a faptului ţie. Asemenea producţii au rea­ 73.000 lei. Aceasta a permis l lla Bunică, şefă de tură, care lor ca ’Alexandrina Kende- ^ Dacă C.L.D.C. a luat legătură cu
că animalele sînt bine Îngrijite lizat şl mulgătoarele Susana i- îmi spunea printre a ltele: man. Persida Coman, Euge- -J menea condiţii pentru noul an
şi hrănite diferenţiat, cu furaje Berian şi Victoria Danclu. In gospodăriei să împartă colecti­ nia Pandea, Elena Mihu, Ioan ^ şcolile din oraşele regiunii, li-
bogate tn unităţi nutritive. Ex­ prezent vacile se află la păşune [ — ca să vă daţi seama de Brabu şl alţii, care depun tot '] vrînd numărul de volume con­ şcolar, îneît din primele zile să
perienţa anului trecut le-a de­ unde, o parte din ele, primesc viştilor la ziua-muncă Însem­ l munca noastră, cronometraţi interesul pentru o cit mai
monstrat colectiviştilor că pă­ şi concentrate. Producţia medie t ctte convorbiri asigură o cen- bună deservire, convorbirile form comenzilor respective, se poată porni spre o muncă
şunea P8 timpul verii şi nutre­ zilnică a ajuns astfel la 9—10 nate sume de bani care au con­ L tralistă intr-un singur minut. telefonice pot fi asigurate in
ţurile Insilozate pe timpul Ier­ litri lapte pe cap de vacă fu­ tribuit la ridicarea bunăstării U.R.C.C. întîrzie livrarea aces­ asiduă, necesară cuceririi cetă­
nii slnt cele mal bune furaje rajată. [ 'Marclnd timpul şi făclnd orice moment. tora prin cooperativele săteşti ţii ştiinţei.
în hrana vacilor. Ele costă bani lor. ,,
puţini, asigurlnd in acelaşi timp Pentru anul In curs, colecti­ V. PETRESCU C un mic calcul, am putut con- şi în special prin cele din loca­
posibilitatea obţinerii unor pro­ viştii şi-au prevăzut în plan să
ducţii ridicate de lapte şi carne. mărească cu mult efectivul de [• stata că in citeva secunde se SABIN MUNTEANU lităţile mai îndepărtate, conside-
Iată de ce, In primăvara anu­ deserveşte un abonat local.
lui acesta, suprafaţa de 50 ha. animale. Pînă In prezent ei corespondent
păşune a fost grăpată, curăţată
de mărăcini, iar o parte (mal şl-au mal procurat, din credi­ / 1---- fv — > V------ »
sărăcăcioasă) chiar şi Îngrăşată.
Pentru a asigura animalelor iar­ tele primite de la stat şl din P ro p u n e re a a fost înfăptuită
bă In cantităţi suficiente, co­
lectiviştii din Spini organizează fondurile proprii, 6 vaci şl 14 (Ba ocazia întîlnirilor ce au avut Una din propunerile deja înfăptui­
raţional păşunatul. Totodată, ei loc între deputaţi şl alegători, cetă­ te, a fost construirea unui loca! de
dau mare atenţie stringerli şi viţele, şi, In plus, au reţinut clin ţenii din satul Petreştl, raionul Ilia, şcoală şi a unei săli de festivităţi.
au făcut o seamă de propuneri care
prăsilă proprie, încă 28 viţele au dus la înfrumuseţarea satului, la ARON ŞINDEA
ridicarea lui din punct de vedere cul­
tural. secretar al comitetului comunal
de partid Burjuc

NOTA

• ;.c 7 ţ .;.\ Ţ w :y :v A v .^ w .\ v s-;

depozitării linurilor. Cu mai provenite de la vacile cu o pro­

bine de o lună în urmă au re­ ductivitate ridicată. y „Lupul îşi schimbă părul lul financiar intern al între­
dar năravul ba“, glăsuteşte
coltat trifoiul şi lucerna de pe un vechi proverb. prinderii şi s-au făcut cerce­
întreaga suprafaţă depozitîn-
du-le în condiţii din cele mal C o n stru cţii trainice, Aşa s-au intimplat de alt­ tări. Constantin Munteanu a
corespunzătoare fel lucrurile şi cu Constantin
Munteanu, fost pină nu de fost dat de gol. S-a constatat
mult salariat la Combinatul
bune. O grijă deosebită mani­ Datorită sporirii rapide a e- siderurgic din Hunedoara. El că acesta furase peste 29.C00
a venit aici cu clţiva ani in
festă şi faţă de asigurarea nu­ fectivului de animale, a trebuit urmă. Părea că doreşte să lei. Pentru asemenea¦fapte
lucreze. I s-au dat posibili­ el a fost judecat şi condam­
tăţi deşi s-a cunoscut că in
treţurilor insilozate. In acest ca, Intr-un timp scurt, gospo­ decursul vieţii mai avusese o nat la 8 ani şi jumătate în­
condamnare pentru delapi­
scop ei au şi început recolta­ dăria să ridice şi construcţiile dare. I se cerea insă să mun­ chisoare. ţ
cească corect, cinstit. El a
rea şl lnsilozarea porumbului de necesare. In anul trecut, spre fost atigajat în funcţia de Din acest fapt se pot tra- *
calculator de salarii. După
pe o suprafaţă de circa 10 ha. exemplu, colectiviştii au termi­ o vreme, in secţia construcţii ge şi unele concluzii. Orga- s
metalice, unde a fost repar­
unde s-a constatat de către ca­ nat construcţia unul grajd pen­ tizat să lucreze, In loc să-şl nele controlului financiar in- \
facă datoria in mod cinstit,
drele tehnice că porumbul nu tru 50 capete vite mari, un s-a aplicat să fure. Mai iutii tern din întreprinderile re- (
şi-a însuşit sume mici. Dar... gîunii noastre să dovedească ^
pofta i-a venit furind. Pentru
poate ajunge la maturitate. De saivan pentru 500 oi şi alte con­ a „ciupi“, el a inventat fel mai multă vigilenţă în ceea c
de fel de metode. Dar ulcio­
asemenea, vor mal Insiloza în strucţii. De menţionat că con­ rul nu merge de prea multe ce priveşte felul în care slnt \
\ ori la apă. Intr-o zi se loveş­
amestec mari cantităţi de alte strucţiile au costat mai Ieftin te şi se sparge. Aşa a păţit întocmite statele de salarii, /
şi Constantin Munteanu. In-
nutreţuri, colete de sfeclă, ca­ decît se prevedea în deviz, de­ tr-una din zile oameni vigi­ felul tn care se achită drep- ^
lenţi au dat in vileag ticălo­
şiile lui. Ei au sesizat contro­ turlle băneşti ce se cuvin <;

pitule de floarea-soarelui, frun­ oarece s-au folosit şl materiale muncitorilor etc., tnlăturind

ze de varză etc. din resurse locale. De pildă, orice încercare de sustrage- )

în g rijito ri p rice pu ţi grajdul pentru 50 vite mari a re, de furt. \
costat cu aproape 20.000 lei
Este de asemenea de dato­

In sectorul zootehnic al gos­ mai puţin, Cu aceşti bani co­ ria conducerilor întreprinde­

podăriei agricole colective din lectiviştii au putut să rezolve rilor de a cunoaşte temeinic

Spini muncesc îngrijitori de ani­ alte treburi gospodăreşti, res­ pe toţi aceia care sint anga­

jaţi să minuiască valori, să

male pricepuţi, care au dobin- pectiv să construiască un pătul întocmească acte cu privire

¦BBiiBauBBBBBBQCBiiaaaisaBDiaaBaBasBsusHSKcaciist) In fotografie: Echipa de la gospodărirea avutului ob­
legumicultoare de la G.A.C.
----- JB B B B B B B B B B B B a B B B B B B B S B I B B B B a iB . ¦¦¦¦»»»¦¦»* din Rapoltul Mare recol- ştesc etc., pentru a se evita
ttnd gogoşarii care vor
lua drumul pieţelor şi al pătrunderea unor elemente
magazinelor de desfacere.
necinstite in asemenea func­

ţii de mare răspundere.

GH. CĂLINESCU

Prin unităţile cooperativei meşteşugăreşti „Retezatul“ Haţeg v'Vaîn .

cooperativa meşteşugărească cinste de sarcinile ce le revin. tinichigerie şi cismărie au foar • vei nu stimulează moral lucră­
„Retezatul“ din Haţeg are 25 Slnt Insă unele secţii şi coope­ te puţin de lucru deoarece ce­ torii. Aici nu există o întrecere
secţii unde se execută cele mai ratori care nu mulţumesc exi­ tăţenii privesc cu neîncredere organizată, se lucrează la întim-
diverse lucrări. Secţiile de croi­ genţele- cetăţenilor. 'lată citeva activitatea lor. La secţia de ti­ plare. Ar trebui să fie organi­
torie, cismărie, cojocărie, foto exemple. La frizeria nr. 1 din nichigerie, de exemplu, a fost zată o întrecere intre secţii care
•etc. primesc în fiecare zi co­ centrul oraşului, se lucrează de­ procurat nu de mult un strung să cuprindă ca obiectiv princi­
menzi din partea cetăţenilor. fectuos. Din această cauză in necesar confecţionării anumitor pal şi buna deservire. Iar pe
Datorită muncii însufleţite des­ condica de sugestii şi reclama­ piese. Strungul însă stă clegea- . anumite perioade, de exemplu,
făşurate de cooperatori, s-a reu­ ţii au fost notate 17 reclamaţii- ba pe motiv că nu are ce lucra. semestrial, să fie decernat dra­
şit ca pînă în prezent să fie de­ numai în acest an. La frizeria Majoritatea cetăţenilor, care au pel de secţie fruntaşă.
păşit planul producţiei globale amintită există prostul obicei de nevoie de anumite reparaţii
a servi anumite cunoştinţe lă
şl marfă, lună de lună. sind clienţii să aştepte ore în­ merg in alte părţi. Şi asemenea Şi d e s p r e c îfe v a lu c ru ri
îmbunătăţiri simţitoare s-au tregi. Unii lucrători ca Victor exemple se mai pot da încă.
Bănăţean lasă clienţii cu săpun „m ărynîe"
remarcat şi în ce priveşte buna pe faţă şi iese in stradă la tai­ O mare parte din vină pentru
deservire a cetăţenilor. Coope­ fas, îşi curăţă pantofii cu m ătu­
ratori ca Nicolae Rista fotograf, rică de haine, este neeuvincios deficienţele existente în cadrul Vizitind secţiile cooperativei,
Ştefan Gali, croitor, Lucreţia cu clienţii, O parte din vină o cooperativei o poartă şi condu­ constaţi că o bună parte din ele
Ştefani, I-Iilda Andraş, Reghina poartă şi responsabilul frizeriei, cerea cooperativei care lasă ca slnt curate, primitoare. Dar des­
Filip, croitorese, losif Sebeştien, care tolerează asemenea ieşiri. totul să meargă de la sine. Ea pre frizeria nr. 2 nu poţi spune
frizer şi alţii, s-au dovedit a fi nu şi-a făcut o preocupare p en ­
cei mai conştiincioşi In buna Multe reclamaţii s-au referit tru scoaterea de noi sortim en­ acelaşi lucru. Ea are pereţii
deservire a oamenilor muncii. şi la munca desfăşurată de sec­ te şi deschiderea de noi unităţi murdari, plini de praf şi funin­
ţia încălţăminte comandă. O necesare. Este adevărat că în gine. De aceea aici vin foarte
Cu toate acestea colectivul co­ mare parte din pantofii execu­ ceea ce priveşte deschiderea de puţini cetăţeni. Curăţenia lasă
operativei „Retezatul“ din Ha­ taţi aici au fost strimţi, nepu- noi unităţi, a lipsit sprijinul co
ţeg, mal manifestă încă unele tind fi purtaţi. Un obicei re ­ miletului executiv al sfatului de dorit şi la secţia de tinichi­
* deficienţe asupra cărora trebu­ probat are şi Toader Raţă, res popular orăşenesc Haţeg care nu gerie.
ie îndreptată atenţia. ponsabilul croitoriei de catego a repartizat spaţiul necesar.
ria I-a care amină in repetate Apoi, majoritatea secţiilor sînt La atelierul de cojocărie-blă-
Buna deservire, rinduri clienţii, mulţi- veniţi din lipsite de condici de sugestii şi nărie, deşi există posibilităţi, nu
satele raionului. La fel proce­ a fost introdusă mica mecani­
la loc da frunte ! dează şi Sofia Suciu de la croi­ reclamaţii. Astfel, oamenii mun­ zare. Aici lipsesc o serie de ma­
toria pentru femei. Slab lucrea­ şini deosebit de necesare cu aju­
Una din pretenţiile justificate ză şi secţiile de cismărie din
aie cetăţenilor este aceea ca torul cărora s-ar putea dubla
atunci cînd merg la secţiile co­ Ba-ru Mare şi Pui, precum' şi cii nu au posibilitatea să-şi sau chiar tripla producţia.
operativei să fie bine deserviţi.
Ei pretind ca Îmbrăcămintea, secţia de reparat ceasuri şi vul­ spună părerea, să vină eu anu­ Iată aşadar, citeva aspecte
încălţămintea, articolele de blă­ care demonstrează faptul că la
nărie etc. să fie bine executate canizare din Haţeg unde cali­ mite propuneri de îmbunătăţi­ cooperativa meşteşugărească
şi in termenele stabilite. Vizî- rea muncii. Iar aco.'b unde exis­
tînd majoritatea secţiilor, s-a tatea lucrărilor lasă mult de tă condici, nu se dăît răspunsu­ „Retezatul“ din Haţeg, treburile
putut constata că o bună parte nu merg tocmai bine. Este de
din cooperatori se achită cu dorit.
rile cele inal indicate şf In tim ­ datoria conducerii cooperativei
Unele secţii cum sînt cele de
pul necesar; "¦¦¦*&' să ia toate măsurile necesare . .. Pe zl ce trece orăşele regiunii noastre 'devin tot mal fru moase. Blocuri noi, moderne, le
dmpletează minunatul peisaj nou. Pe locuri unde altădată nu era nimic, se’ construiesc
O altă deficienţă, esenţială pentru ca oamenii muncii din cvartale noi, apar străzi drepte, străjuite de arbuşti şt fio
după părerea noastr ă, este Şi oraş şi raion să fie deserviţi din
ce în ce mai bine, la nivelul ce­ ' - tn folxgrăfte: O nouă stradă în oraşul Cugir. ~ ~ '
aceea că conducerea cooperati­ rinţelor.'