Page 23 - 1961-09
P. 23
Nr. 20F4 DRUMUL SVUIALIam ULUI n *1 3
elckzäc'-äi?:¦rtfpMassaBarojrra^rrmtmats?5EBoa
bwswwws« k w *tow^ mc^?<wikbjw»^^ n
In construcţiile industriale, Boli“ uşor vindecabile In te re san te descnperis'i tacante
rw w w v% A /vs. a s u p r a S o a r e lu i şl a p la n e te i Venins
o productivitate ridicata
Dispensarul comunei Bert- pacienţii plecaseră, sătul UO
In raportul prezentat de to cabinetul tehnic au fost organi lielot este deservit de dr. aşteptare. Moscova s (Agerpres). — prafaţa trtregului Pămint este Savantul sovietic Ntkolai Ko-
varăşul Gheorghe Gheorghiu- zate întEniri între personalul Nicolae Velişcu, oficiantul In ce-o priveşte pe moaşa Mihail Kleakotko, cercetător la zirev din Leningrad consideră
Dej la cel de-al Ill-lea Con tehnic al unităţilor şi conduce Institutul astronomic „Stern de 510.000.000 lcm. pătraţi). Ea că pe Venus este un crepuscul
gres al P. M. R , se arată că : rea. întreprinderii pentru discu sanitar Gaşpar Macra şi moa Floarea Stoica, la ea „boa berg“, comentator pentru pro veşnic, iar atmosfera este ume
„Pentru realizarea unui ritm tarea problemelor legate de r i şa Floarea Stoica,. Deservit, la“ s-a învechit şi-a devenit bleme ştiinţifice al agenţiei a fost de două ori mai intensă dă şi are o temperatură de
înalt de creştere a producţiei, dicarea nivelului tehnic al p ro TASS, scrie : plus 45 grade. Recent N. Ko-
lărgirea continuă a activităţii ducţiei. e un fel de-a spune pentru cronică. S-a învechit pentru dectt erupţiile apreciate pină zirev a făcut o descoperire
că in realitate oficiantul sa că ea suferea şi acum patru In acest an abundă fenomene foarte interesantă. Măsurînd o
economice şi ¦social-culturale, O mare atenţie a fost acorda nitar şi moaşa nu fac mare luni, motiv pentru care a- şi descoperiri astronomice ex astăzi prin nota cea mai înal serie de spectrograme, el a con
lucru deoarece... s-au „îmbol tunci cină s-a analizat acti trem de interesante. Atenţia cea statat că, în afara luminiscen-
reducerea treptată a duratei zi tă în cursul acestui an organi năvit“. „Boala“ lor nu trebuie vitatea dispensarului, o bună mai mare a specialiştilor sovie tă — 3. ţei ionosferei, pe Venus există
lei de muncă sînt necesare un zării cit mai judicioase a între căutată in nici un tratat me parte din şedinţa Comitetu tici s-a concentrat asupra Soa şi o luminiscenţă permanentă a
număr tot mai mare de forţe cerii socialiste, izvorul celor dical, pentru că nu-i cunos lui executiv al sfatului popu relui şi a planetei Venus. Erupţia a provocat furtuni păturilor inferioare ale atmos
de muncă şi sporirea neîncetată mai îndrăzneţe realizări. De la cută. De aceea o facem cu lar comunal Berth elot (14 ferei ei. Se crede că aceasta
a productivităţii mir/cii, pe ba o lună la alta ea a reuşit să noscută acum. In primul rină aprilie a.c.), a fost consacra „Explorarea” Soarelui puternice — magnetică şi iono este o „ardere“ încetinită sui-
za introducerii tehnicii noi în cuprindă un număr tot mai în tă modului ei defectuos de a generis a anumitor gaze prima
nu le prea place să stea p'e din avion sférica, preoţim şi o sporire a re, in cursul căreia se obţine
toate ramurile economiei şi semnat de muncitori. Numai în formaldehidă luminiscenţă.
aplicării în practică a cuceriri cursul trimestrului II al anului, La 15 februarie a avut loc o intensităţii radiaţiei cosmice.
la dispensar, munci. Boala eclipsă totală de soare — ulti „P itic i albi“
ma ecplisă vizibilă pe teritoriul Efectul pe care l-a exercitat
lor ştiinţei moderne. Urmînd spre exemplu, numărul munci iar in al doilea ÎNSEMNĂRI ei are şi alte părţii europene a U.R.S.S. in Pentru prima oară in ştiinţa
rtnd se sustrag manifestări : secolul XX-lea. Numeroase in asupra Pămîntului a fost ate astronomică oamenii de ştifhţâ
această cale, comitetul de p ar torilor antrenaţi în Întrecere a formaţii interesante, in special de la Observatorul astrofizic
cu privire la variaţia polari nuat oarecum din motivul că din Biurakan (Armenia) au
tid al I.C.S. Hunedoara a luat crescut cu circa 800. de la datorie. dese pierderi de zării coroanei solare, au fost identificat o mare îngrămădire
culese în urma observaţiilor de erupţia s-a produs la marginea de „pitici albi“ — stele extrem
o seamă de măsuri. încă de la Rezultate cit se poate de bune Aşa se face că oficiantul echilibru din cauza băuturi pe bordul unui avion „TU-104“, de dense care au o strălucire
începutul anului, organizaţiile a dat organizarea Întrecerii so utilat în mod special pentru Soarelui şi nu In centrul discu redusă şi o temperatură înaltă,
de partid au analizat probleme cialiste pe profesii. Ea a ajuns astronomi. In timpul eclipsei îngrămădirea a fost scoasă la
le sporirii productivităţii mun să cuprindă un număr de circa sanitar stă mai mult in sinul lor pe care le consumă. oamenii de ştiinţă au reuşit să lui vizibil al acestuia. iveală pe fotografiile luate cu
familiei, la Silvaş, iar moaşa S-a constatat că pe plan fotografieze regiuni relativ în ajutorul unui telescop de 21
cii şi a reducerii termenului de 2.000 de muncitori şi peste 100 acasă la ea. In luna august local nu i se mai găseşte depărtate ale coroanei — pină Secrefu! lum inisceifes ţoii de sistem Schmidt.
dare în folosinţă a construcţii de maiştri. au fost greu de găsit pe la leac. Au încercat oamenii cu la 15 raze solare. Prin fotogra
lor industriale. Din dezbaterile dispensar, mai ales că dr. Ve ajutorul criticii, dar nu t-a fierea regiunii bolţii cereşti, p la n e te i Venus Date fiind marea depărtare
care au avut loc în adunările de Printre cel care s-au situat lişcu era plecat în concediu. folosit la nimic. Gazeta sa opusă Soarelui, In spectrele de şi strălucirea foarte slabă a
partid a reieşit că principalele mereu în fruntea întrecerii so In această lună, au fost sile tirică, unde i se afişase cari radiaţie a cerului de zi au fost Primele rezultate ale măsură „piticilor albi“ (de 1.000 de ort
căi pentru realizarea acestui cină dispensarul a stat în catura, de asemenea n-a avut identificate linii ale sodiului Şi rii. prin radiolocaţie a distan mai slabă decit a soarelui pen
obiectiv sînt introducerea pe o cialiste de la I.C.S.H. In acest oxigenului. ţei la Venus, obţinute în anii tru o stea de aceeaşi mărime ca
seară tot mai largă a tehnicii an se numără zidarii Stelian chis, iar cei care voiau să-şi efect. 1958—1959 in S.U.A. şi Anglia, şi acesta din urmă), pină in
noi şi intensificarea întrecerii Traian, Mihai Flagner, fierarul- caute de sănătate trebuiau N-ar strica să-l recomande Vara atenţia astronomilor a nu au fost destul de sigure din prezent astronomii au observat
socialiste între brigăzi, şantiere betonist Petre lonescu, dulghe mai Intii să-i găsească pe secţia sănătate a sfatutui cauza semnalului extrem de numai circa 300 de stele de
rul Huten Toma, maiştri Gheor oficiantul Macra sau pe moa popular raional Haţeg un leac fost din nou aţintită asupra slab. acest tip izolate unele de altele.
şi pe profesii. ghe Bocan II, Viorel Andreşel,
Emerik Cotty şi alţii. Munca lor Soarelui. La 18 iulie pe Soare Observaţiile prin radiolocaţie Îngrămădirea descoperită de
Comitetul de partid a anali asupra planetei Venus, efectua astrofizicienii armeni în frunte
zat amănunţit aceste probleme plină de însufleţire, împreună şa Floarea. cu efect. Nu de alta, dar lo s-a observat o erupţie gigantică te în acest an In U.R.S.S. cu cu Viktor Ambarţumîan, preşe
jn şedinţele lărgite cu activul cu măsurile tehnice şi organi ajutorul unor puternice posturi dintele Uniunii ’Astronomice In
său. Din rîndul membrilor ac zatorice luate de către conduce In ziua de 22 august a.c., cuitorii comunei Eerthelot care a durat 1 h 22’. Adevăra emiţătoare, unor mari antene şi ternaţionale, are o formă lun
tivului de partid au fost forma rea întreprinderii, sub îndrum a oficiantul sanitar a plecat ştiu că statul nostru demo ta ei suprafaţă a fost de al unor receptoare sensibile au guiaţă cu dimensiunea liniară
te grupe care să se ocupe în rea comitetului de partid, au acasă lulnd cu el şi cheia crat-popular acordă mare a- 7.650.000.000 Hm. pătraţi (su- permis să se înregistreze cu maximă de 25 ani-lumină. Ea
mod special de anumite proble condus la obţinerea unor rezul dispensarului. La 25 august tenţie grijii faţă de om, faţă precizie undele de radio re este situată în constelaţia Lira
me ca : sporirea productivită n-a mai dat pe la dispensar de sănătatea lui. Şi tocmai flectate de această planetă, să la o distanţă de circa 800 ani-
ţii muncii, introducerea tehnicii tate cit se poate de bune. In să descuie şi, din Haţeg, s-a pentru aceasta a repartizat se măsoare cu mare exactitate
noi, organizarea întrecerii socia cursul primului semestru al abătut cu ceva „treburi“ toc şi la Berthelot cadrele sani distanţa la Venus, să se preci lumină de Pămint.
liste etc. Aceste grupe îşi des acestui an productivitatea mun mai la Baru Mare, iar cheia tare respective. Dar acestea zeze dimensiunile sistemului so
făşoară activitatea pe baza unor cii pe întreprindere a depăşit a expediat-o prin poştă, ca trebuie să-şi facă datoria. lar. S-a stabilit de asemenea că După părerea lui Ambarţu-
planuri de acţiune judicios în cifra planificată cu 9,41 la sută. perioada de rotaţie a planetei
tocmite, sub îndrumarea şi con In luna august depăşirea este să ajungă la dispensar toc PETRE FĂRCAŞIU Venus în jurul axei sale se miun, grupul de „pitici albi“
trolul direct al comitetului de de asemenea apreciabilă. mai bine după-masa, clnd apropie de 11 zile terestre.
corespondent care a fost descoperit, este foar
partid. Trebuie remarcat că faţă 'de Pină nu de mult se credea că
anul 1950, in cursul anului 1961, VS'SAsAAA pe suprafaţa planetei tempera te bătrin. Sub raportul vlrstei
Pe baza indicaţiilor grupelor s-a ajuns la o productivitate a tura ar fi de plus 60—80 gra
muncii aproape dublă. de C. Observaţiile efectuate de (peste 10 miliarde de ani) el
amintite şi a consultării cu ma oamenii de ştiinţă sovietici cu
sele, s-a trecut la aplicarea Fără îndoială că muncitorii, ajutorul unui radiotelescop pu întrece, după toate probabili
tehnicienii şi inginerii de la ternic au arătat că ea variază
unor măsuri cit se poate de I.C.S.H. nu se vor opri aici. în între plus 170 şi plus 300 gra tăţile, celelalte îngrămădiri din
eficace. Astfel, s-a introdus u r drumaţi îndeaproape de organi de, iar noaptea coboară, după
mărirea operativă, zilnic şi săp zaţia de partid, ei vor traduce cit se pare, la 0. Galaxia noastră. In felul acesta,
tămânal, a producţiei pe şantie in viaţă noi măsuri tehnico-or-
ganizatorice, vor ridica conti Observaţiile prin radiolocaţie astronomii obţin date noi cu
re şi pe maiştri. La lucrările de nuu nivelul tehnic al produc au arătat de asemenea, că pe
zidărie s-a trecut la depozitarea ţiei, iar întrecerea socialistă va suprafaţa planetei Venus exis privire la durata vieţii Gala
materialelor în imediata apro continua să se desfăşoare cu şl tă regiuni cu factori diferiţi de
piere a locurilor de muncă, re- mai multă însufleţire. In felul reflexie a undelor de radio. Pre xiei noastre.
ducîndu-se astfel considerabil lucrarea acestor observaţii va
distanţele de transport. Pentru permite să se culeagă informa
ţii despre proprietăţile supra
reducerea numărului de mun acesta, va spori şi mal mult feţei acestei ' planete.
citori la locurile de transport şi productivitatea muncii, con
săpături s-a organizat, tra n s strucţiile industriale siderurgice
portul pămîntului cu tractoare, pe care le execută vor fi date
benzi transportoare şi autobas în folosinţă siderurgiştilor mai
culante si s-a extins mecaniza-
rea la lucrările de săpare. De repede,, ia, r pa.tria va p^rimi mai
şi
asemenea, R-a introdus centra-'' mmaui., t .m0iu®lt]e: nlaimaiiŢn™ateU. a fonta
î!zarea preparării betoănelor
C. GHEORGHE COTKB
prin punerea în funcţiune a Achniferea în Şs© s!a tehnică
unor staţii de betoniere şi a fa
bricii de betoane. de activişti culturali
De remarcat că prţn centrali Tinerele Elena Micăuţă
zarea preparării betoănelor, un şi Maria Panii!, şlefuitoa
număr de circa 500 muncitori, re în secţia maşini de cu ŞCOALA TEHNICA DE ACTIVIŞTI CULTURALI FUNC
care efectuau această operaţiu sut a U.M. Cugir, depă ŢIONEAZĂ ÎN BUCUREŞTI, B-dul Schitu Alăgureanu nr. 1,
şesc lunar norma cu 10-15 ŞI CALIFICĂ CADRE PENTRU BIBLIOTECILE DE MASĂ.
ne ia vechile betoniere, au pu
tut fi transferaţi la alte munci. ta sută şi realizează în DURATA CURSURILOR ESTE DE DOI ANI.
medie economii de 1.500 Şcoala funcţionează cu O SINGURA SECŢIE: BIBLIO
In afara celor amintite, mai f TECARI,
trebuie adăugat că a fost în
le? în fiecare lună. POT FI ÎNSCRIŞI LA EXAMENUL' DE ADMITERE
fiinţat serviciul tehnic al între CANDIDAŢI CARE AU VÎRSTA INTRE 1 7 -2 5 ANI şi care
prinderii şi că, săptămânal, la
depun odată cu cererea de admitere următoarele acte :
Certificatul de naştere (copie legalizată) ;
» PROUDAMUL BE Diploma de maturitate (în original) ;
Certificatul de sănătate cu analiza sîngelui şi radioscopia
pulmonară ;
Certificat de starea materială şi originea socială.
8 SEPTEMBRIE 1961 EXAMENUL DE ADMITERE SE VA ŢINE INTRE 25-30
SEPTEMBRIE 1901, din materia cuprinsă în programele 3e
Inovaţii în a g ric u ltu ră zătoare, colectiviştii vor asigu Rezultate din cele mai bune Programul 1: 6,30 Jocuri popu poetic: George Coşbuc; 23,15 Con- învăţamint pentru clasele VIII—XI din şcolile de cultură ge
lare, romîneţti ; 8,00 Din presa de cert de muzică uşoară. nerală.
Planul de perspectivă al re ra in afară de finuri variate şi au obţinut muncitorii de la astăzi, ; 9,30 Prietena noastră cartea :
giunii Hunedoara cuprinde ,,Un vis împlinit“, schiţe şi povestiri Buletine de ştiri -. 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; Examenul de admitere se va ţine la următoarele discipline:
printre alte obiective şi dez concentrate, şi porumb însilo- centrul de tăiat-m ontat gea de Oliviu Negoiţă; 11,03 înregistrări 10,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; — LIMBA Şl LITERATURA ROMINĂ (scris şi oral);
voltarea pomicxiUurii. Pînă în de la prima etapă a Concursului In 19,00; 22,00; 23,52 (programul I) ; — ISTORIA R.P.R. (oral).
anul 1985 s-a prevăzut înfiin- zat. In acest scop ei au înce muri, croitorii de la centrul ternaţional „George Enescu — 1961“ ; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,30
. tarea livezilor de pomi pe cir , 12,00 Limba noastră. Vorbeşte acad. 23,00 (programul II). EXAMENUL DE ADMITERE pentru candidaţii care do
ca 4.000 ha. Vor trebui deci put cu citeva zile în urmă re confecţii la comandă din ora resc a frecventa cursurile Şcolii tehnice de activişti culturali
plantaţi intr-im timp relativ din Bucureşti, SE VA ŢINE ÎN următoarele centre de regiuni:
scurt peste 800.000 pomi. Din coltarea porumbului mai slab şul vechi etc. prof. Al. Graur (reluare) ; 14,00 Mu- IAŞI, CLUJ, TIMIŞOARA ŞI BUCUREŞTI.
practică, se cunoaşte că la în zlcă uşoară de compozitori din ţări
fiinţarea unei !!vezi de pomi, dezvoltat, care nu are timp să Printre fruntaşii întrecerii socialiste; 15,10 Concert popular; CANDIDAŢII DIN REGIUNEA HUNEDOARA SE VOR
eea mai grea operaţiune şi 16,15 Vorbeşte Moscova ! ; 18,30 Din PREZENTA LA CENTRUL TIMIŞOARA, strada Ungureanu
care cere mult timp este să ajungă la maturitate, şi l-au socialiste, se numără Traian PRODUSE nr. 1.
parea gropilor pentru planta lirica ţărilor socialiste ; 20,20 Noapte
re. In vederea uşurării muncii însilozat. Pină la data de 4 Fodor, Leonidis Todriris, Gheor s t o l e am J In perioada cît fine examenul de a'dmitere, candidaţilor li
la săparea gropilor, mecaniza bună, copii: „Copăcelul“ de I. Kuz- se vor asigura masa şi cazarea contra cost. Deplasarea la cen
torul Yasile Rusu de Ia S.M.T. septembrie a.c. la G.A.C. din ghe Bîrlea şi Petre Tenea. « trele de examen se face pe cont propriu.
din Aibă Iulia a construit u.n rieţov ; 21,15 Jurnalul satelor; 22,30
dispozitiv pentru săpat gropi Ilia au şi fost însilozate peste NICOLAE DONOVICJ =— OCHÍSA©*«©© == Drepturile elevilor care urmează Şcoala tehnică de acti
care înlătură complet munca 140 tone porumb. Concomi economist vişti culturali sînt similare cu drepturile care le au toii elevii
manuală. Dispozitivul este ata care urmează şcoli tehnice pentru personal tehnic.
şat la tractorul Ul’OS fiind ac tent cu aceasta ei au luat mă Angajerneniele au fosî i aduce la eunoş&infa §
ţionat de priza de putere a suri şi pentru insilozarea unor
acestuia.
mari cantităţi de alte nutre respectate Muzică din operete. I publicului consum ator 1
Intr-o oră, cu ajutorul dis
pozitivului se execută 24-ze ţuri. SILVIU CERCEA In ultima consfătuire de pro Programul II : 12,40 „Melodii, me I că este bine aprovi- !
învăţător ducţie ce a avut loc in cadrul
gropi la adînctmea de 0,90 m., lodii,“, emisiune de muzică uşoară ro-
cu un diametru de 0,80 m. In 12.000 lei economii sectorului C.F.F. Lonea, mun mînească (reluare) ; 15,00 Melodii I zionat co tot felul de j r1
tr-o singură lună cu acest dis citorii s au angajat ca in luna
pozitiv se pot săpa peste 5.700 1populare din diferite regiuni ale ţă
de gropi, realizând economii La spitalul unificat din Vul august să depăşească planul UNIFORME MTREPRIRBEREA RE6I0MLA i
antecaîculate în valoare de can datorită unor lucrări de ex la tone kilometrice cu 15 la rii ; 15,35 Actualitatea în ţările so i
23.000 Iei.
tindere ce au avut loc în ulti- sută. cialiste ; 16,50 Gură de limba rusă ; DE ELECTRICITATE Ţ
Ţinînd cont de productivi 17,35 Aluzică populară romînească ; = L
tatea ridicată a dispozitivului mul timp, secţia interne rămî- Făclnd un bilanţ al activi RE. Ţ
cît şi de faptul că gropile execu
tate sînt de calitate Imnă, Sec nea mereu fără apă. Pentru tăţii desfăşurate pe perioada cu sediul în Deva, Ţ
ţia agricolă regională a hotă-
rîfc generalizarea acestei inova remedierea acestui neajuns era 1—31 august, a reieşit că an 19*30 Teatru la microfon : „Minunata § Vinsarea aces fo ra g •*ަ>
ţii şi în celelalte S.M.T.-uri dir pantofăreasă“ de Federico Garcia
regiune. nevoie de săparea unui şanţ gajamentul a fost respectat în Lorca ; 21,15 Muzică de estradă de se fa ce şi cu str. George Enescu nr. 39
pe o lungime de 180 m. prin compozitori sovietici ; 22,30 Moment 1
Tng. SANDU ROŞU care să se introducă o conduc tocmai, planul la transporturi PLATA Î N 'RATE.
serviciul regional S. Al. T. tă cu apă. Costul tuturor lu lllllllllllllllllll!lllllílllllilll!ill!!!ll!l!:Hj|il|||||{||||||l!!l!l!|||!||!l|||||||||||^ A N G A JE A Z A DE URG ENTA: \
fiind realizat în proporţie de
PenÎru hrana anim alelor crărilor se ridica la 12.000 lei. 121 la sută.
Colectiviştii clin Ilia, deţin ca Cerînd ajutorul comitetului O contribuţie deosebită la ANUNŢ ® Un inginer în specialitatea construcfii ]
proprietate obştească 140 ca U.T.M., acesta s-a angajat că realizarea şi depăşirea anga civile şi industriale cu un stagiu de )
pete bovine din care un număr Se aduce la cunoştinţă absolvenţilor şcolilor medii, că cel pujin 3 ani în specialitate;
însemnat sînt vaci de lapte. va executa întreaga lucrare jamentelor luate şi-au adus-o IN TIMIŞOARA FUNCŢIONEAZĂ ’
Pentru hrănirea lor corespun ® Trei ingineri în specialitatea alecfrO- i
numai prin muncă patriotică. cele două brigăzi de transport INSTITUTUL PEDAGOGI CDE5ANI
A doua zi, pe locul unde era conduse de mecanicii Z. Pe- avînd două facultăţi. La FACULTATEA DE MATEMA-
trasat să se întindă conducta teu şi Tamaş Siclodi care, TICĂ-FIZICA sînt secţiile de matematică şi matematică-fizică.
era un adevărat şantier al ti La FACULTATEA DE FIL.Ol.OGlE sînt: secţie de romină,
neretului. Peste 100 deutemişti, prlntr-o mai bună organizare secţie de romînă-germană, secţie de germană-romînă şi secţie energetică sau electromecanică cusfa- 1
a muncii, au făcut ca la gurile de rusă-romînă. j
într-im timp relativ scurt, au de exploatare să nu fie sim
terminat lucrarea. Absolvenţii Institutului au acelaşi titlu şi drepturi ca şi
NICOLAE ROVENŢA ţită lipsa de vagonete goale. absolvenţii Universităţilor din ţară. giu de ce! pufin 3 ani în produejie; Ţ
tehnician In afara realizării sarcinilor 5
Anui acesta, PENTRU FACULTATEA DE MATEMATI-
de plan, muncitorii sectorului CA-FIZICĂ, EXAMENUL DE ADMITERE VA AVEA IOC Doi fehn icisni în specialitatea eiecfro- f
LA 10 SEPTEMBRIE, IAR PENTRU FACULTATEA DE FI Ţ
C o o p e ra io ri frunfaşî C.F.F'. Lonea, au prestat in LOLOGIE LA 20 SEPTEMBRIE. )
energefică sau electromecanică ; Ţ
In luna august planul pro cursul lunii august şi un. nu CEI CARE DORESC SA BENEFICIEZE DE BURSA
ducţiei globale l'a cooperativa măr de 168 ore de muncă pa PRIN SFATUL POPULAR REGIONAL, POT DEPUNE CE Un economist, absolvent al i S E P Ţ
triotică, aduetnd prin aceasta RERILE DE BURSĂ LA SECRETARIATUL SFATULUI 1
„Drama nou" din Hunedoara a POPULAR REGIONAL PlNA LA DATA DE 9 SEPTEM
fost realizat In proporţie de sectorului economii de peste BRIE A.C. sau al fostei Academii comárc ale. Ţ
106,67 la sută iar la prestări 1.400 lei. 1
de serviciu în proporţie de MIRON VIŞAN In fo rm a ţii suplim entaro ss prim esc la s e rv i
108,90 la sută. şef sector C.F.F. Lonea
ciul cadre al i.R.E.H., te le fo n in te r. 5.
J'~JM V/wJ uJuJuJ