Page 26 - 1961-09

m? 9
rAu sosit manualele şco­
lare ! Librăriile sint asal­
tate de elevi. Li oraşul
Hunedoara, pină in pre­
zent, peste 20,000 de ma­
nuale au fost repartizate
şcolilor pentru a fi distri­
buite gratuit elevilor din
clasele 7—777, ori vinăute
elevilor din clasele supe­
rioare,
Peste 7.000 de elevi ai
claselor VIII—XI, de la
cursurile de zl şi serale
şi-au cumpărat manualele.
Fotografia de faţă a sur­
prins un grup de elevi ai
Şcolii medii serale din Hu­
nedoara cumpărînd ma­
nuale. ' !.
Munca le-a fost
uşurată
Intr-una din adunările gene­
rale care au avut loo, colecti­
viştii din sătul Burjuo, raionul
IIia, au propus consiliului de
conducere că pentru a avea apa
asigurată la adăparea celor
peste .80 capete de vite, să se
capteze apa de la izvorul nu­
mit Podina, prin instalarea unei
conducte. In urma unui studiu
amănunţit, consiliul de condu­
cere al gospodăriei a conside­
rat că această propunere este
valoroasa, întrucît prin aplica­
rea ei se va uşura în mod sim­
ţitor efortul fizic al colectiviş­
tilor, aducînd în acelaşi timp
şi însemnate economii.
După ce a fost procurată
ţeava necesară, întreaga lucra­
re de instalaţie a fost execu­
tată numai prin muncă patrio­
tică.
La executarea acestei lucrări,
o contribuţie valoroasă şi-au
adus-o colectiviştii Teofil Bu­
taş, Petru Cristian şi Nistor
Teofil.
IONEL’ NIŞ6A
colectivist
Imbunăfăjirea muncii de partid
a sale — chezăşia unor noi succese
în dezvoltarea agriculturii
(Urmare din pag. l-a).
politico de masă, privind apli­
carea in practică a Hotărîrii
plenarei C.C. al P .M .lî. din 30
iunie — 1 iulie 1861, pregătirea
noului an şcolar in învăţămîn-
tul de partid şi de stat etc.
Concomitent cu aceste mă­
suri, biroul Comitetului raional
s-a preocupat de pregătirea ca­
drelor din raion, a instructori­
lor teritoriali, a secretarilor co­
mitetelor comunale de partid,
ajutîndu-i să-şi însuşească cu­
noştinţe cît mai largi de econo­
mie agrară. In acest scop, peri­
odic, au fost ţinute pentru ei
lecţii, consultaţii şi seminarii.
Comitetul raional de partid s-a
îngrijit de instruirea unor ca­
iire de conducere din gospodă­
riile Colective cu probleme pe
care nu le cunoşteau destul de
temeinic.
O atenţie mai mare am acor­
dat-o folosirii unor mijloace va­
riate de propagandă pentru
popularizarea exemplelor bune
de COndUCeVe a gospodăriilor
colective, a sectoarelor zooteh­
nice, cte. în acest scop s-au or­
ganizat vizite Ia gospodăriile
colective din Dain, Cîlnic, Mier­
curea etc. Nu de mult, la gos­
podăria colectivă din Cîlnic,
unde s-au obţinut rezultate
bune in creşterea animalelor şi
sporirea producţiei de lapte, a
avut loc, timp de 5 zile, un
schimb de experienţă sub di­
DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr. 2085
MaetstJta-i
Ú,eafieul ca lită ţii Se poate realiza o mai bună
regularitate a circulaţiei
oooooooooooooo OOOOOOOOOOOOOOv
^ ...1 septembrie 1961, fuma- defectează clte ceva. Ar tre- g Lună. de lună, ceferiştii de pe mişcare din staţia Petroşani. 4
raza R.C.M. Petroşani, datorită Şi în parcurs se intilnesc si­
o lele 5-6 — C,S. Hunedoara, bui să se ta măsuri. Cred că o muncii depuse, obţin rezultate
din ce in ce mai frumoase. In tuaţii asemănătoare. Astfel tre ­
o Formatorii lucrează mal in- n-ar fi rău dacă am organiza g luna august regularitatea circu­ nul nr. 2547 a întîrziat 6 minu­
laţiei a fost realizată în propor­ te în ziua de 10 august a.c. în
L tens ca in oricare altă zi a un schimb de experienţă, g ţie de 99,51 la sută. Rezultat staţia Pui deoarece mecanicul de
destul de frumos, care putea fl locomotivă Gheorghe Marcu nu
g lunii. Se adună multe cifre, din care să înveţe şi Iova- g Insă şl mai frumos dacă toţi a fost atent la gararea trenu­
o se completează fel de fel de răşii noştri clin brigada a o muncitorii lucrau cu aceeaşi lui şi l-a oprit peste macazen
o situaţii, grafice. Se face, cu 777-a... o conştiinciozitate. Aceasta deoa­ La fel, trenul nr. 2545 a întîr-
rece toate cele 17 trenuri întir- ziat 84 minute în Petroşani de­
alte cuvinte, bilanţul activi­ Asistlnd la aceste discuţii, g
tăţii depuse intr-o lună şi in indiferent că cel ce vorbea g ziate în luna august nu au mo­ oarece secţia L-5 Petroşani n-a
timpul care a trecut de la se numeşte Alexandru Olaru g
o începutul anului. Şi, cifric, in sau Simion Jurca, indiferent o tive întemeiate. Şi iată cum stau redeschis linia. întîrziere, dc
g perioada 1 ianuarie — 1 sep­ că-i prim-topitor sau fuma- g asemenea nejustificată.
tembrie, situaţia se prezintă list 4, ai impresia că te gă- g lucrurile.
a stfel: producţie — depăşire seşti. într-o consfătuire de g Trenul nr. 2610 a aşteptat in Şi Încă un exemplu. Trenul nr..
5,2 ia su tă ; preţ de cost — 2571 a Întîrziat în ziua de 171
5,7 milioane lei economii; producţie unde se discută g ziua de 9 august în staţia Pe­ august, în Livezeni, 42 minute
calitate — declasatele sub U-
o mita admisă... despre calitate, pentru că, g troşani 20 minute încărcarea din vina Impiegatului de miş­
nu se comentează numai re- g marşrutei de Bucureşti; aceasta care Mocanu, care n-a manej
g Apoi, după ce aceste rezul- zultatele, cifrele, ci şi mun- g n-a fost încărcată la timp din vrat al timp trenul pentru de­
taşarea a 10 vagoane.
9 tate sint defi- ¦ ca însăşi. Se o cauza introducerii vagoanelor
Cum spuneam, nici unul din
O nitivate, cifrele spune precis că o goale cu întîrziere. De asemenea,
o se trec pe gra- Din carnetul ooo aceste trenuri nu are întîrzieri
o ficele secţiei. aici e scauutacrae_ trenul nr. 2637 a aşteptat în
o Furnaliştii, tn- DE REPORTER vinovat oo justificate. Dacă se depunea mai
ziua de 18 august in staţia Pe­
dincolo e altul, o mult interes, toate trenurile pu­
troşani timp de 41 minute, com­ teau circula regulat şi atunci se
0 cărcătoril, lă- se spune pre- g
punerea, fără nici un motiv în­ realiza o regularitate de sută la
o cătuşii, maiştrii şi inginerii, cis că o vină pentru decía- o
temeiat. Aşa dar iată două tre­
o io consultă cu mult interes. sate o au şi cocsarii. Sau se
g Se poartă discuţii, se comen- face clte o propunere cu ace- g
o tează unele rezultate sau al- eaşi seriozitate de parcă ar c nuri care puteau pleca regulat sută.
Cum reuşesc să obţin 6 tele, se fac pronosticuri pen- urma să fie trecută intr-un o dacă exista mai multă preocu­ I. CRlŞAN
operator R. G. — Petroşani
g tru viitor. proiect de hotărire. g pare din partea personalului de
producţii mari 6 'Situaţia declasatelor se Dar, in afara cifrelor, gra- g
O completează pe un grafic
ficul popularizează fruntaşii, g
g aparte, intitulat „Graficul pe cei care au obţinut cele o
Lotul pe care-1 am în primire zilnică au intrat bite 30 kg. lu- mai frumoase realizări. In g Spectacol la căm inul ca!
numără 13 vaci mulgătoare. La cernă masă-verde, 2 kg. tărîţe, g calităţii“. ’Aici, in ziua de 1
începutul anului, din iniţiativa 1,5 kg. şroturi, 40 kg. tăieţei
comitetului sindicatului, a fost umezi, 30 gr. săruri de calciu o septembrie, s-o.u purtat cele ziua de 1 septembrie, pe gra- g Nu de mult, la căminul cultu­ floreşte gospodăria colectivă",
organizată întrecerea socialista şi 40 gr. sare de bucătărie. Bi­ ral din Veţel, raionul Ilia, echi­ din recitări, dansuri şi cintecc
între îngrijitorii-mulgători din neînţeles că aceste furaje, con­ g mai multe discuţii. fie puteau fi văzute printre g pa artistică a colectiviştilor din populare romineşti.
gospodăria noastră. Atunci m-a centrate şi săruri, le-am admi­ localitate a susţinut un bogat
chemat la întrecere tovarăşul nistrat animalelor în funcţie de g — Bine a mers brigada a altele, fotografiile lui Simion g program artistic inspirat din La buna reuşită a spectacolu­
Aurel Bîrlea. Eu m-am angajat producţia de lapte pe care o dă­ viaţa nouă a satului. Spectaco­ lui şi-au dat concursul tinerii
să obţin o producţie medie de deau şi mai ales, am căutat pe o 77-a la furnalul nr. 5 — spu- lul a fost alcătuit dintr-un pro­ artişti amatori Zasloţi Dorina,
3.200 litri lapte pe cap de vacă cît posibil să elimin orice risi­ Ursu Ioan, Haiduc Viorica, Ga’l
o nea un llnăr. N-a înregistrat Jurca, prim-topitor, Dumitru g
og nici o declasată, Birzuică, inginer... g
— Şi furnaliştii
o din briga- A. NICULESCU g
6 da a 7-a au redus declasatele
<> cu mult sub cifra admisă. F.i .A o ^y o v o o o o o o o o o o o o o o o o c b gram de brigadă intitulat „în­ Ion şi alţii.
furajată. Pentru a realiza a- p, ă. g au declasat doar 1,84 la sidă U _________ _
coastă producţie am căutat să Datorită măsurilor aplicate, g la furnalul nr. 5 şi 1,61 la o w»
aplic întocmai re- am reuşit să rea- o furnalul nr. 6. g O NOUA BAZA SPORTIVA
comandările da- w Wioi P'na la o — ln schimb brigada a 111-n g
te de brigadie- In G.A.S.— pe cap de vacă 1 septembne o g a făcut cit pentru toţi — a o
g completat un altul. La fur- o
rul zootehnic şi f u ra j afă, 3.500 l i t r i la p te o naiul nr. 5 s-au înregistrat g
mai ales să r e s _____________ = = = SSSS3 = = = = = = * = litri lapte pe cap o 5,85 la sută declasate, iar la
pect programul — —
de grajd. Am pus mare bază pe de vacă furajată. g furnalul nr. 6 — 9,05 la sută.
acest lucru, deoarece în cei 6
ani de cînd lucrez la ferma de Trebuie să menţionez că de g Or, admisul e numai 5 la
vaci, am observat că obişnui- la începutul anului nu am avut
rea animalelorcu îngrijirea şl producţii mai mici de 4.000 li­ o sută !
hrănirea la ore fixe influenţea­ tri lapte lunar, de la întregul
ză pozitiv creşterea producţiei lot, iar procentul de grăsime, § — După cum au muncit, e g
de lapte. Deosebit de importan doar într-o singură lună a fost
tă este însă problema asigurării sub 3,8. normal să fie aşa. Brigada g
animalelor cu furaje corespun
Ţinînd cont de faptul că pînă a 77-a acordă o atenţie deo- o
zătoare, atît din punct de vede la sfîrşitul anului mai sînt
aproape 4 luni, iar producţia, de sebită respectării graficului 8
de evacuare a fontei, se în- g
o grijeşte ca procesul termic g
g in furnal să fie întocmai cu o
o cel prescris. La ei aerul in- $
8 suflat în furnal are totdeau- b
re calitativ, cît şi cantitativ lapte continuă să fie în creştere, g na temperatura cerută. g
Pentru anul în curs, gospodă sper să depăşesc chiar canti­
rianoastră dispune de canti tatea de 3.500 litri lapte pe cap g — Şi cu totul altfel stau o
tăţi de furaje mult mai mari de vacă furajată.
decît în anul trecut. In lunile g lucrurile In brigada a III-a. ^
ŞTEFAN POPA
g Aici, mai sint cazuri de in- o
îngrijitor-rmilgâtor la G.A.S. o disciplină. Nu ştiu cum se 8
de vară, spre exemplu, în rafia din Galda de Jos o face, dar la ei totdeawia se g
'OOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOO>-'J’>
G. G. BYHON : Opere alese, tea unei haimanale — schiţe şi romîneşte de Jean Grosu.
In romîneşte de Virgil Teodo-
rescu. Prefaţă de Dan Grigo- povestiri. Traducere şi note de 168 pag. — 3,70 lei.
rescu. („Clasicii literaturii uni­
versale“ ) loan Comşa. Prefaţă de Sil- NAZTM H1KMET : Poezii. In
506 pag. — 16,90 lei vian Iosifescu („Meridiane“ ). romîneşte de Virgil Teodores-
240 pag. — 3,70 Iei. Popicele este unul din spor­ lui local al sindicatelor din Ilia piste betonate, Iluminate fluo­
HORAŢIU : Ode, epode, s a ­ cu („Cele mai frumoase poe­ turile îndrăgite de locuitorii din rescent.
tire şi epistole. Traducere, cu- A. J. CRONIN ; Lumina Nor­ zii“). comuna Ilia. Dar pentru aceasta şi prin contribuţia voluntară a
vînt introductiv şi note de nu exista o bază sportivă cores­ cetăţenilor, s-au procurat m a­ Printre cel care şl-au adus
Lascăr Sebastian. („Cele mai dului — roman. In romîneşte 160 pag. — 4 Iei; 6 lei (carto­ punzătoare. De aceea la propu­ o contribuţie deosebită la lu­
frumoase poezii“ ) de Sofia Marian. Prefaţă loan nat). terialele de construcţii. crările de construcţie sint tov.-
188 pag. — 4 lei; 6 lei (carto nerea mai multor cetăţeni s-a La lucrările de construcţii şi- Victor Coca, Ilie Duvlea, ÎMiron
nat) Grigorescu V. POZNER : Locul supliciu­ Dan, Paul Marcovici şl alţii.
Început cu cîtva timp ln urmă au adus contribuţia un mare
ERSKINE CALDWELL: THoar- 276 pag. — 10 Iei. lui. Traducere din limba fra n ­ număr de cetăţeni care au pres­ S. CERCEA
construcţia unei popicării. Din ta t peste 9.000 ore de muncă
J. OTCENASEK: Romeo, Juli­ ceză. In romîneşte de Alex. corespondent
Dimitriu-Păuşeşti. Cu un cu- fondurile asociaţiei sportive patriotică.
eta şi Întunericul — roman. — vînt înainte al traducătorului. De curînd noua popicărie a
„Voinţa", cu sprijinul Consiliu­
Traducere din limba cehă. In 236 pag. — 6,10 lei. fost inaugurată. Ea are două
lei, iar pînă la sfîrşitul anului avem încă. Colectiviştii din sa­ noi adăposturi, desfăşurarea obiective în vederea dezvoltării
va creşte la 1.000.000 lei. Luînd tul Miercurea dau un astfel de unei intense munci politice de agriculturii.
exemplul colectiviştilor din Apol­ ajutor colectiviştilor din satul masă etc. In mod periodic, mem­
dul de Sus şi membrii gospodă­ Cunţa, cei din Ungurei colecti­ brii Comitetului raional de p a r­ In raionul nostru am preconi­
riei colective din satul Dobîrca viştilor din satul Tău, colectiviş­ tid prezintă informări în şedin­ zat să mărim, pînă în anul 1965,
şi-au mărit numărul de anim a­ tii din Apoldul de Jos celor din ţele plenare cu privire la felul suprafaţa arabilă cu 300 lia., să
recta îndrumare a tov. Nicolae rală. S-a hotărît, de acord fiind le. Spre exemplu, numărul bo­ Sîngătin, cei din Pianul de Jos în care îşi îndeplinesc sarcinile. sporim cu 500-700 kg. producţia
Ureche, secretar al Comitetului şi colectiviştii din satul Robir­ vinelor a crescut în ultimul an celor din Pianul de Sus etc. Un de grîu, secară şi porumb la fie­
raional P.M.R. La acest schimb ea, să se facă schimburi de ex­ de la 63 la peste 100, numărul Noi am obţinut rezultate des­ care hectar, să creştem numărul
de experienţă au participat p re­ perienţă între aceştia. Intr-una oilor s-a dublat, ajungînd ia asemenea ajutor dat încă din tul de bune, dar cu toate aces­ de bovine de la 25.000 la peste
şedinţii, inginerii, brigadierii zo­ din zile, membri ai consiliului 2.000 capete etc. primele zile gospodăriilor nou tea mai avem încă multe de fă ­ 36.000 capete, al porcinelor de
de conducere din G.A.C. Apol­ înfiinţate de către colectiviştii cut. In raionul nostru mai sînt la 18.000 la 29.700, să ajungem
otehnici etc. din celelalte gos­ dul de Sus, brigadieri, şefi de Iniţiativa colectiviştilor din cu mai multă experienţă, din gospodării colective care nu ob­ să avem în gospodăriile colecti­
podării colective din raion. In echipe, s-au deplasat la gospo­ satul Apoldul de Sus, sprijinită gostiodăriile mai vechi, s-a do­ ţin rezultate pe măsura posibili­ ve circa 150.000 păsări etc.
prezent biroul Comitetului ra ­ dăria din Robirea. Aici ei au de către Comitetul raional de vedit extrem de folositor. tăţilor. Avem multe de realizat
ional de partid se preocupă ca făcut mai îniii o vizită la fer­ partid, a găsit un ecou larg şi în ceea ce priveşte generaliza­ Organizaţiile de partid, sfa­
participanţii la acest schimb de ma de vaci, la stina colectivei, în rîndul altor gospodării co­ Majoritatea gospodăriilor co­ turile populare au desigur mari
experienţă să aplice în gospo­ pe cîmp, şi s-au interesat de lective din raionul nostru. In lective din raionul Sebeş au de­ rea experienţei bune, ridicarea îndatoriri In vederea înfăptui­
dăriile lor ceea ce au învăţat. metodele de muncă, de felul în satul Cărpiniş, spre exemplu, nivelului profesional al unor ca­ rii măsurilor stabilite. In acea­
care se ţine evidenţa etc. Seara, s-a constituit o gospodărie co­ venit pe drept cuvînt unităţi dre, efectuarea unor noi con­ stă privinţă, pentru a folosi din
Noi am reuşit de asemenea să colectiviştii din Apoldul de Sus, lectivă. încă din primele zile, puternice, exemple demne de strucţii etc. In unele comune şi plin posibilităţile existente, este
orientăm mai mult munca po­ împreună cu gazdele — colecti­ colectiviştii de aici au primit urinat. Acest lucru este dovedit sate ca : Ludoş, Pianul de Sus necesară în primul rînd o acti­
litică de masă în jurul angaja­ viştii din Robirea — au purtat mult ajutor din partea mem­ şi de faptul că numai în prime­ şi Real, organizaţiile de partid vitate organizatorică perseve-*
mentelor luate în întrecerea so­ largi discuţii, s-a făcut un le 8 luni ale acestui an. 6.751 nu depun suficientă strădanie rentă şi competentă. Organiza­
cialistă. Acum putem spune că schimb de experienţă. îm preu­ brilor gospodăriei colective din famiiii de ţărani muncitori, pentru atragerea unor noi ţă ­ ţiile de partid trebuie să strîn-
întrecerea a devenit o mişcare satul Gîrbova. îndată după rani muncitori în gospodăria co­ gă în jurul lor şi să însufleţea­
nă, colectiviştii din Apoldul de inaugurare, preşedintele, ingine­ convingîndu-se de rezultatele lectivă, nu folosesc forţele lo­ scă în muncă pe toţi colectiviş­
> Sus cu cei din Robirea, au întoc­ rul gospodăriei, brigadierul zo­ superioare obţinute de gospo­ cale de care dispun, aşteptînd tii şi mai ales, forţele înaintate,
mit un plan de măsuri în ve­ otehnist din Gîrbova, s-au de­ dăriile colective, au cerut să în mod cu totul greşit, ca acea­ activele fără dc partid de la
de masă. derea intr-ajutorării. Apoi, pe­ plasat în satul Cărpiniş. Aceştia stă sarcină să fie rezolvată de sate.
riodic, au venit la Dobîrca p en ­ au dat ajutor colectiviştilor dc formeze şi ei gospodării colecti­ către organele raionale. Comi­
Unul dintre mjiloacele care tru a da ajutor colectiviştilor, ve. Au luat astfel fiinţă în r a ­ tetul executiv al Sfatului popu­ Avem condiţiile materiale ne­
s-au dovedit eficace în dezvol­ preşedintele, inginerul gospodă­ aici în organizarea primelor zi­ ion încă 17 gospodării colecti­ lar raicnal nu dovedeşte sufi­ cesare pentru a înfăptui noi
tarea economico-organizatorică riei, brigadierii din Apoldul dc le de lucru, ţinerea evidenţei zi­ ve, cu peste 22.900 ha. teren cientă atenţie faţă de folosirea realizări în dezvoltarea a g ri­
a gospodăriilor colective din Sus. Au fost de asemenea invi­ lelor-muncă, organizarea şi des agricol. Concomitent cu în tări­ ne scară largă a mijloacelor me­ culturii. Trebuie însă să îmbu­
raionul Sebeş, a fost ajutorul taţ>i s»i colectiviş>tii din Dobîrca făşurarea muncii în echipe ele. rea economico-organizatorică a canizate la întreţinerea cultu­ nătăţim mereu conducerea uni­
dat de către gospodăriile colec­ să viziteze gospodăria din Apol­ împreună, colectiviştii din Gir- gospodăriilor colective, a cres­ rilor. tăţilor socialiste — gospodării
tive fruntaşe, gospodăriilor ră ­ dul de Sus, să ia cunoştinţă de bova cu cei din Cărpiniş, au cut şi nivelul de viaţă al colec­ colective, gospodării de stat,
mase în urmă şi în mod deose­ metodele acestora de muncă, trecut Ia valorificarea unor re ­ tiviştilor. Este desigur semnifi­ Documentele Plenarei C.C. al staţiuni de maşini şi tractoare
bit celor nou înfiinţate. încă de lucru care s-a şi înfăptuit. zerve de piatră pentru construc­ cativ să arătăm că numai în P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a.c., — să punem tot sufletul în în ­
acum 2 ani, colectiviştii din ţii. In timpul campaniei munci­ cursul ultimului an, colectiviştii pun în faţa noastră sarcini deplinirea sarcinilor, să lucrăm
Apoldul de Sus — sat în care se Intr-un singur an, datorită lor agricole din primăvara şi deosebit de importante. Anali- cu şl mai mare avînt pentru ob­
găsea o gospodărie colectivă sprijinului acordat, colectiviştii vara acestui an, gospodăria din din raionul nostru şi-au con­ zind în lumina acestor docu­ ţinerea unor rezultate practice
fruntaşă au început să ajute pe Gîrbova, gospodărie puternică, struit peste 330 case noi. mente sarcinile ce ne revin, noi bune.
colectiviştii din Dobîrca, sat ve­ din Robirea au putut să obţi­ a dat sprijin în executarea la am şi hotărît luarea unor im­
cin, unde deşi existau aceleaşi nă rezultate mai bune. Dacă vreme a lucrărilor ce trebuiau întărirea economico-organiza­ portante măsuri. In urma dez­ Sîntem convinşi că îmbunătă­
condiţii de climă şi de sol, p ro­ gospodăria din Robirea avea in făcute de către colectiviştii din baterilor care au avut loc în ca­ ţind continuu metodele dc mun­
ducţia agricolă şi producţia ani­ anul 1959 un fond de bază de Cărpiniş. Re asemenea li s-a dat torică a gospodăriilor colective drul plenarei activului din do­ că, acordînd un sprijin şi mai
malieră nu erau mulţumitoare. 589.000 Iei, acum acest fond de sprijin în transportarea m ate­ este problema la ordinea zilei. meniul agriculturii a Comitetu­ mare fiecărei unităţi socialis­
bază se ridică la peste 800.000 rialelor. i a împrumutat cu se­ De aceea membrii Comitetului lui raional de partid, în organi­ te, valorificînd pe scară largă
Cum s-a procedat ? Colecti­ raional de partid, repartizaţi pe zaţiile de bază P.M.R. din gos­ posibilităţile ce încă mai exis­
viştii din Apoldul de Sus au dis­ minţe. gospodării colective, merg des podăriile colective, în adunări­ tă, vom reuşi să ne îndeplinim
cutat acest lucru în consiliul de le generale ale colectiviştilor, s-a întocmai sarcinile ce ne revin,
Asemenea exemple de într-a- pe teren şi ajută colectiviştii să răspunzînd în acest fel chemă­
conducere şi în adunarea gene­ jntorare între gospodăriile co­ rezolve sarcinile ce le revin, îi prevăzut realizarea unor noi rii partidului.
lective din raionul nostru, mal îndrumă pe aceştia să foloseas­
că mai din plin posibilităţile
existente în dezvoltarea produc­
ţiei agricole, creşterea num ăru­
lui de animale, construcţia unor