Page 27 - 1961-09

’DRUMTJJ) SO'CrXLTSmLVl Fiar? S
nBns^msatsrarJS^
Nr. 2085 ¦ J C T O T mma;s^jBSXsxmn ^ iwswBS»je5(w»*BB

O G LIN D A Bit! PROGRAMUL BE

99

La se’dlul sindicatului de la cluse. Tovarăşul Ioan Tănase, se alege sterilul din fnlnereu.
Lecţia le-a prins bine atit lor
mina Ghelar se iscase o discu­ secretarul Comitetului de par­ cit şi altora. 9 SEPTEMBRIE 1901

ţie. Doi oameni vorbeau cu în­ tid, ne-a destăinuit citeva In- Pentru îmbunătăţirea calităţii Programul 1: 6,10 '"Melodii popu­
minereului, la I.M. Ghelar s-au
sufleţire despre un obiect care tîmplări. El vorbea cu bucurie întreprins şi alte acţiuni. Nico- lare romineşti; 8,00 Din presa de as­
lae Balicl şi ortacii săi, voiau tăzi ; 10,35 Goncert de muzică uşoa­
nu părea să aibă vreo legătură despre realizările minerilor, dar să dea minereu fără steril vizi­ r ă ; 11,40 Din muzica popoarelor din
bil. Pentru aceasta ei au îm­ Asia şi Africa; 14,00 Muzică popu­
cu munca de miner. In acelaşi timp, nu ocolea lip­ brăţişat iniţiativa „Nici un va­ lară din Moldova; 15,45 Pagini din
gonet de minereu rebutat“, por­ noua literatură bulgară; 16,15 Vor­
— Ai aranjat oglinda ? — în­ surile.,. nită de către minerii din Te­ beşte Moscova I ; 17,50 Ştiinţa în
liuc. Rezultatele pe care le ob­ slujba păcii; 19,05 Scrisori din ţară;
trebă unul. Victor Jalbă — ne-a po­ ţin sînt acum cit se poate de 19,45 Muzică dc dans; 20,00 Festival
bune. In ultima vreme, echipa Internaţional George Enescu — 1961 :
Celălalt a plecat capul, aşa vestit tov. Ioan Tănase — e un Iul Balici a extras minereu în Transmisia din S a la , Palatului R.P.R.
cum fac oamenii care se simt miner harnic şi priceput, om cu care s-a găsit doar 0,07 la sută a concertului orclicslrci simfonice a
steril vizibil. Filarmonicii de Stat „George Enescu";
vinovaţi. In cele din urmă a iniţiativă şi dragoste de muncă. 23,00 Muzică de dans.
In ultimul timp şi echipele
răspuns: Echipa pe care o conduce a conduse de Simion Ticula, Ioan Programul II : 12,15 Gînlcce de
Şoit şi multe altele, au devenit pace şi prietenie; 14,03 Orchestre de
— Am uitat.., fost de multe ori In fruntea prieteni ai calităţii. Datorită muzică u ş o a r ă 15,00 Solişti şi for­
eforturilor minerilor, pe întrea­ maţii artistice de am atori; 16,15 „Pa­
— Vasăzică dumneata mini­ întrecerii socialiste, şi se bucu­ ga întreprindere s-au înregistrat trie, pămînt dc nur" — emisiune de
în primele 7 luni din anul a- cîntece; 16,30 Muzică uşoară; 17,30
malizezi o problemă atit de im­ ră de cele mai bune aprecieri cesta peste 8.000 tone mai mult Gnrnct de reporter; 18,30 Din cele
metal în minereu decît prevăd mai bune programe muzicale alcă­
portantă ?... din partea colectivului. Ortacii sarcinile de plan. In luna au­ tuite de ascultători; 19,30Pe teme
gust, au Îmbunătăţit calitatea internaţionale; 20,20 Noapte bună,
Oricine ar fi fost dc fa*«;', nu lui, sînt printre primii care des­ minereului cu peste 6 la sută. copii: „Grîngul lui Vasia“,poveste
bulgară; 21,10 Muzică dc d ans; 23,15
putea să bănuiască pent.v ce coperă şi folosesc noi metode In focul luptei pentru mine­ Simfonia nr. 3 în do minor dc Saiut
reu de calitate superioară s-a Safins; 23,52 Muzică de dans.
pomenitul obiect se bir Vă de de muncă, sint printre oame­ născut şi „oglinda“ despre care
era vorba la începutul reporta-' Buletine dc ş tiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ;
atitft atenţie. „Oglinda“ insă nii care pun suflet in ceea ce jului. Oglinda nu-i la fel ca ce­ 10,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
lelalte. Cind priveşti în ea 19,00; 22,30; 23,52 (programul 1) ;
povestea ei... fac, şi reuşesc întotdeauna să nu-ţi arată chipul. Vorbeşte în 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00;
cifre şi litere. Ea este intitu­ 21,00; 23,00 (programul II).
-ir dea minei eu de bună calitate. lată „Gazeta calităţii“, s-a năs­
Nu se încheiase încă anul Intr-o zi T-a întîmplat însă cut din iniţiativa comitetului de -~000—
partid şi se află instalată în
!960, cind furnalistii hurţedo- altfel. Şeful echipei a avut o curtea întreprinderii. Ea îşi / Püssr&Äiffi'iiPffiPä'
schimbă faţa în fiecare zi. In
reni au făcut un nou apel că­ discuţie cu nişte funcţionari de ziua aceea, arăta că echipele 9 SEPTEMBRIE 1961
conduse de Victor Jalbă, Toma
Echipa de turnători condusă de comunistul Sabin Dan, de la sortimentul cazane pentru tre minerii din Teliuc şi Ghe­ la birou şi i s-a părut că ci­ Petru şi ioan Costin au dat mi­ DEVA: Carmella; PETROŞANI:
încălzire centrală al Uzinei „Victoria“ din Călan, în luna august, a depăşit planul de produc­ nereu de calitate superioară, iar Revista visurilor; Libelula; SIMB­
lar să le dea mai mult spri­ neva nu i-a acordat atenţia cu­ cele conduse de Voian Aron, RIA : Floarea zăpezii; BRAD :
ţie cu 3 la sută şi a redus rebutul aproape la jumătate. Preda Petru şi Mihai Timofte, Veneţia, luna şi tu ; LONEA :
IN FOTOGRAFIE : Echipa discută sarcinile de producţie înainte de a începe o nouă zi jin în acţiunea pe care o des­ venită. Un grăunte de ambiţie au dat minereu cu mult steril. 30 operatori plndesc eclipsa; TE-
IUŞ: Lilly; ZLATNA: Normandie-
de muncă. făşoară pentru îmbunătăţirea i-a răscolit gindurile şi contrar „Gazeta calităţii“, oglinda Niemen ; HAŢEG : lize ; ALBA
zilnică a luptei minerilor de la IULIA: Avionul pleacă la. ora 9;
indicilor de utilizare a furna­ obiceiului, de data asta, a ocolit Ghelar pentru un minereu ou Garibaldi; ORAŞT1E : Vikingii;
tot mai mult metal şi cu tot SEBEŞ ; Dragostea te aşteaptă;
lelor şi obţinerea unei fonte de drumul care-1 poartă adesea mai puţin steril, este un stimu­ APOLDUL DE SUS: Cerasella.
lent viu in întrecerea socialis­
calitate mai bună. Ei doreau spre comitetul de partid. A in­ tă. Cei care dau minereu de sla­
bă calitate sint. tot mai puţini.
LA DATORIE mai ales să primească minereu trat în mină supărat, fără poftă
D GEORGESCU
/ -" ¦ X / v -V ' 'v / '- 'V '— n/v v - ' - N / ' A cu conţinut bogat de fier şi de lucru. Parcă nu-1 interesa

steril cit mai puţin. In scurt ca altădată, ce se întîmplă în

Ca să ajungi In vtrful caza­ de întreţinere, pentru ca să-l te), temperatura continua să timp brigada condusă de ioan jur şi cum muncesc ortacii.

nului uzinei electrice trebuie scurteze cit mai mult. pentru rămină in jurul a 60 de grade. M. Popa de la I.M. Teliuc a răs­ in ziua aceea, vagonetele în­

să iirci zeci ăe trepte metalice. ca lipsa de energie să nu se Ferentz şi Lozici au pătruns puns acestei cerinţe şi a lansat cărcate de echipa lui Jalbă, pur­

Este înalt cit o clădire cu trei resimtă asupra producţiei. in economizor, tirindu-se. Sin­ iniţiativa : „Nici un vagonet de tau cu ele mai mult steril de-

etaje. In el, apa supraîncăl­ Au început să demonteze gura poziţie in care puteau să minereu rebutat“. Era vremea cît minereu. Poate că şi asta ar

zită se agită fără întrerupere, lagărele. Trebuia apoi depla­ lucreze, era pe spate. Munca cind în fiecare întreprindere se fi trecut neobservată, dar în ul­

zi şi noapte, pentru ca In cele sat motorul de la locul lut, fă­ a început. Căldura era înăbu­ stabileau angajamente pentru tima vreme controlul de cali­

din urmă să se preschimbe în cută rectificarea cupolei care şitoare. Aerul comprimat, pe anul acesta, cind oamenii mun­ tate nu iartă. Şi nu iartă nici

aburi. Aburii sînt izvorul e- leagă motorul de ventilator şl care ceilalţi doi muncitori îl cii din ţara noastră se pregă­ ceilalţi mineri care se întrec

nergiei electrice care face să pe urmă montarea bolţilor de trimiteau cu furtunurile asu­ teau să sărbătorească 40 de ani sub lozinca „Nici un vagonet de

pulseze neîncetat viaţa combi­ la cupolă. Operaţiuni greoaie pra tinerilor din economizor, de la înfiinţarea partidului. minereu rebutat“. Pe lingă toa­

natului huneăorean. şi migăloase. Tinerii lucrau scădeau puţin temperatura e- Rind pe rînd, minerii din Ghe­ te acestea, era în „joc“ presti­

Imaginaţi-vă că acest izvor repede şi siguri. Dar se scurse­ manată de nenumăratele ţevi lar şi-au cîntărit forţele şi au giul unei echipe fruntaşe. Toc­

ar fi ameninţat să înceteze seră 8 ore de muncă şi aproa­ înfierbintate din jur. In aces­ hotărit să dea anul acesta o mai de aceea, vestea s-a răs-

clc-oăată, pe neaşteptate, prin- pe că nu se cunoştea nimic te condiţii tinerii au înlăturat mare cantitate de minereu peste pindit repede pe la toate locu­

tr-o defecţiune a cazanului. Ce din ceea ce făcuseră. Sirena una după alta ancorele rupte, plan, să îmbunătăţească indicii rile de muncă şi minerii au fost

s-ar întimpla în cazul acesta ? sunase de mult încetarea lu­ apoi le-au înlocuit cu altele de calitate cu cel puţin 3 la chemaţi la o consfătuire impor­

...Maistrul Avram Petru cu crului pentru schimbul J, dar noi. sută, şi să realizeze un milion tantă. Au luat cuvintul ciţiva

echipa sa de întreţinere a sosit nici unul nu se gindea să Cind au terminat, sirena sima de lei economie la preţul de dintre ei. Fiecare a căutat să-l

in grabă la locul cu pricina. plece. din nou încetarea lucrului. Era cost. Calitatea minereului a de­ ajute cit mai mult, cit mai to­

Ventilatorul care absoarbe ga­ De citva timp, maistrul, cu noapte. venit obiectivul principal al în­ vărăşesc. La sfirşit ş i-a spus

zele din cazan intrase deja in încă ciţiva oameni din echipă, — Nu mal e m u lt! Doar trecerii. Comitetul de partid a părerea şi Victor Jalbă :

vibraţiile neadmise. Din mo­ plecaseră să verifice cu aten­ cîteva ore la ventilator, clteva analizat posibilităţile existente — îmi dau seama că am făcut

ment în moment butoanele ăe ţie şi celelalte instalaţii ale ore la ţevile fierbătoare şi... şi a indicat metodele şi proce­ o greşeală. Vă promit că nu se

la fundaţia lui ameninţau să cazanului. Acum iată-i că se treaba-i gata ! deele prin care să se obţină va mai repeta. :mz

se rupă şi lagărele să fie in întorc. Se vedea de departe că Intr-adevăr, cind sirena su­ cele mai bune rezultate. Astfel, Colectivul a avut multă încre­

primejdie de-a se topi. In a- sînt îngrijoraţi. nase pentru a patra oară în­ s-a îmbunătăţit alegerea steri­ dere în cuvintul harnicului mi­ 8, R. T. A. HUNEDOARA «DEVA

ceastă situaţie, cazanul trebuie — S-au mai descoperit clte- cetarea lucrului, adică după lului în abataje, s-a extins me­ ner. Majoritatea minerilor, au recrutează candidaţi pentru

să staţioneze pentru repara­ va defecţiuni! a anunţat mai­ 32 de ore. echipa de in tn fi- canizarea muncii la Încărcare, învăţat lucruri bune din aceas­ ŞCOALA DE CONDUCĂTORI AUTO,

ţie mai bine de două săptu- strul. Opt ancore de susţinere nere îşi făcuse dutoria. Ven­ puşcarea selectivă şi altele. Tot tă consfătuire. Dar, unii au ui­ în următoarele condiţii:

mint. a ţevilor din economizor sînt tilatorul mergea normal, an-- jn a i multe brigăzi de mineri au tat prea repede. Aşa s-a întîm­ @ să fie absolvent a 1 clase elementare;
9 să aibă serviciul militar satisfăcut
^ Oamenii din echipă- au tn- rupte şi două ţevi fierbătoare corele...erau reparate şi ridicate... pornit lupta’ împotriva sterilu­ plat că. ulterior, consiliul de
Iv irs ta m ax'm â 40 de a n ii
xţcfes' cauza vibraţiilor neobiş­ din cazan, la fel. la locul lor, ţevile fierbătoare lui vizibil din minereu, iar în­ judecată tovărăşească a trebuit
® să corespundă din punct de vedere
nuite. Tinerii, se arătară surprinşi din cazan înlocuite cu altele trecerea a devenit vie, pasio­ să dezbată intr-o şedinţă cazul medical;

— Un lagăr spart, asta e ! a de noua situaţie. Dar hotări- noi. De-abia acum. după înce­ nantă. In abataje sc vorbea tot minerilor Mihai Leca şi Leontin » să fie din regiunea Hunedoara;
9 să nu fi suferii nici o condamnare.
spus tânărul Lozici Aurel, şe­ rea de a-şi face datoria piuă tarea lucrului, oamenii sim­ mai mult despre aceleaşi pro­ Bobora, care, cu bună ştiinţă,
In fo rm a ţii se prim esc zilnic la se d iile a u to b a ­
ful echipei, după ce a privit la capăt se citea pe feţele tu ­ ţeau că sint frinţi de obosea­ bleme : calitate, întrecere, ran­ au tolerat încărcarea în vago-
zelo r şi la I.R.T.A. Deva, stra d a Cuza Vodă nr. 17.
cu atenţie şi a ascultat mersul turor. lă... Braţele şi picioarele şi le dament... nete a foarte mult steril.

motorului. — Acolo-l greu ! a spus tî- simţeau parcă de plumb, dar întrecerea a adus multe sa­ De data aceasta, cei doi mi­

— Ventilatorul trebuie oprit nărul candidat de partid Fe- în ochi le strălucea bucuria. tisfac* ii pentru cei harnici. Dar neri au fost transferaţi să lu­

numaidecit! şi-a dat părerea rentz Martin. Temperatura ri­ Cazanul a început să funcţio­ nici necazurile n au fost ex­ creze o lună de zile acolo unde

şi Pereni Martin. dicată. spaţiul mic de lucru... neze din nou. Reparaţia a fost -z: m

Maistrul gîndind la fel, le-a Merg eu cu Lozici. făcută intr-un timp record. Prin m u n că patriotică

dat dreptate. Cei doi tineri au pornit spre Şi. pe cind oamenii ieşeau

Ventilatorul a fost scos din noua defecţiune, urmaţi de to­ pe poarta combinatului, în- Membrii gospodăriei agricole au confecţionat prin muncă pa­
colective din satul Ohaba de triotică 40.000 bucăţi cărămizi
funcţiune. Cazanul nr. I şi-a varăşii lor Filip Albert şi Bacei dreptîndu-se spre casele lor, sub 'Piatră, raionul Haţeg, au şi au transportat 260 m.c, pia­
hotărit să construiască un grajd tră pentru fundaţie.
încetat şi el activitatea pentru Alexandru. Intr-adevăr, în eco­ coşul cazanului nr. I începuse pentru bovine. Pentru a reali­
za construcţia la un preţ de D. II R 1A\
un timp. Cu acest timp aveau nomizor (o încăpere scundă, şi el să fumege, ca şi cind nu cost cit. mai scăzut, colectiviştii
cores pnndent
să lupte de-acum din toate străbătută de o reţea dc ţevi s-ar fi întîmpint nimic.

puterile lor tinerii din echipa prin care circulă apă fierbin- R. L. NICOLAB

y v . ^ V r v ___^

NEW YORK (Agerpres). — Pi’esa americană despre proiectul Uniunea Sovietică, unde. potri­ III. C . IHI. 4 . iH M F V W
Corespondentul TASS G. Siskin vit declaraţiilor sale a avut în­
de Program al P. C. l T. S. treaga posibilitate să cunoască Angajează:
transmite : ce reprezintă noul om sovietic
A trecut o lună de la publi­ munismul „duşmanul omului“ şi de Uniunea Sovietică in ridica­ nism au început să sc întrebe — „produs al societăţii comu­ — Pentru localitatea Deva, trei merceologi
„încă o formă de tiranie“. „Li- rea nivelului cunoştinţelor de dacă viitorul nu aparţine comu­ niste“. absolvenţi ai şcolii medii tehnice de comerţ sau
carea proiectului de Program al chidind“ printr-o singură tră ­ bază şi în dezvoltarea învăţă- nismului ?“. şcoala medie cu diplomă dc maturitate şi doi
Partidului Comunist al Uniunii sătură de condei cu comunis­ mintului superior este o mărtu­ Cu ce impresii a plecat acest ani vechime în comerţ.
Sovietice, şi interesul pe care îl mul ca sistem, „Wall Street rie a atitudinii sale pozitive faţă Salisbury, observatorul ziaru­ sol al societăţii burgheze după
manifestă faţă de acesta cercu­ Journal“ a încercat să termine de problemele intelectuale*1. lui „New York Times“, sublinia­ ce l-a cunoscut pe noul om so­ ¦— Pentru localitatea Hunedoara, un merce­
rile largi ale opiniei publice a- tot atit de uşor cu marxismul ză că „trecerea la comunism nu vietic ? In Uniunea Sovietică, olog care să îndeplinească aceleaşi condiţii ca
mericane nu numai că nu slă­ ca filozofie. „Tot ceea ce a pre­ Mai mult decit atit, sublinia a produs nicăieri o impresie scrie el. se observă „un devota­ mai sus şi un contabil care să posede studii me­
beşte, ci dimpotrivă, creşte din zis Marx despre evoluţia econo­ ză el, este puţin probabil să mai puternică decit in Asia Cen­ ment general faţă de idealuri, dii de specialitate sau studii medii şi un stagiu
zi în zi. mică şi politică a lumii, scrie existe un alt sistem politic şi trală sovietică, unde ruşii au ţeluri si modul de trai. obser- de doi ani in funcţii administrative.
ziarul pe un ton impertinent, economic caro să aibă rădăcini transformat una din cele mai vînd şi ascultînd pe mulţi ruşi
Presa venală a monopolurilor s-a dovedit absolut nejust“. în ­ filozofice atit de profunde şi înapoiate regiuni, lovită de boli şi stinrl de vorbă cu ei, am fost In io r m a fii s u p lim e n ta re se p o t o b ţin e la s e r­
americane, serios neliniştită de văţătura marxistă a fost decla­ dezvoltate cum este comunis­ şi neştiinţă de carte. într-o so­ uimit de caracterul intens al v ic iu l de c a d re a l în tr e p rin d e rii, te le fo n 372 Deva.
uriaşa impresie pe care grandio­ rată „antiintelectuală, iraţiona­ mul. Comunismul, scrie Suvon cietate luminoasă, sănătoasă şi mindriei lor autentice pentru
sul program, clar şi concret al lă şi antifilozofică“. Kang, este o filozofie fondată productivă“. sistemul lor, de încrederea lor !INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 5 ANI DINTIMIŞOARA'
construirii societăţii comuniste pe raţiune. In aceasta constă in acest sistem. Mai mult decît
l-a produs asupra popoarelor „Victoria“ ideologilor mono­ marea sa forţă vitală, primej­ Cunoscutul scriitor «şi publi­ atit, aceM devotament nu se li­ a bi ta o | a :
din întreaga lume, s-a grăbit polurilor americane asupra mar­ dioasă pentru adversarii săi, cist american, Hindus, denu­ mitează ia vorbe. Pretutindeni
să-l împroaşte cu minciuni şi xismului şi comunismului s-a conchide studentul coreean. meşte Asia Centrală sovietică oamenii se consacră cu seriozi­ jcă la cele două facultăţi, concursul va avea
calomnii. îndeplinind cu doci­ dovedit însă foarte efemeră. Atit „Mecc-a mondială“, unde liderii tate unui gen sau altul de acti­
litate comanda stăpînilor lui, în Statele Unite cit şi în alte Comentind proiectul de Pro­ ţărilor Asiei şi Africii vin pen­ vitate productivă şi vorbesc cu floc astfel: la facultatea de mafematicâ-fi-
ziarul „Wall Street Journal“ s-a ţări s-au găsit foarte puţini oa­ gram intr-un articol redacţio­ tru a vedea cu proprii lor ochi entuziasm despre succesele ob­
apucat cu spume la gură (pen­ meni dispuşi să ignoreze măre­ nal, revista „New Republic“ ce poate realiza comunismul in ţinute de ei. Nu numai ziarele zică (secţia matematică şi secţia materna"
tru a cita oară), „să combată“ ţele realizări ale poporului so­ scrie: Amploarea şi caracterul transformarea unor regiuni ci şi oamenii de rînd spun cu
marxismul. vietic, obţinute sub conducerea concret al realizărilor promise cindva sărace şi înapoiate. mîndrie : „încă ciţiva ani şi vă fi că-fi zică) în ziua de 10 septembrie a.c.,
partidului comunist. Chiar oa­ în manifestul lui Hruşciov ex­ vom ajunge". Tar apoi cu un
Nu fără temei, ziarul a con­ menii străini de marxism publi­ plică profunda influenţă pe care Hindus subliniază că Uniunea zîmbet plin de încredere adau­ iar la facultatea de filologie (secţia romînă,
siderat că principala primejdie că astăzi în paginile ziarelor o exercită el asupra ţărilor slab Sovietică a arătat în mod grăi­ gă : „Tar peste alţi ciţiva ani
pentru stăpînii lui constă în americane declaraţii In care dezvoltate. Sute de milioane de tor ţărilor Asiei, Africii şi Ame- vă vom lăsa cu mult în urmă“. !secţia romînă-germană, secţia germană-ro-f
faptul că „proiectul de Pro­ condamnă prezentarea Intr-un oameni care caută exemple con­ ricii Latine calea pentru rezol­
gram ai Partidului Comunist so­ mod calomnios, caricatural a în­ crete, subliniază revista, se află varea problemelor lor. In ace­ Bronfenbrenner este nevoit mînă şi secţia rusă-romînă) ?
vietic conţine repetarea cunos­ văţăturii marxiste şi a socie­ sub puternica impresie a aces­ laşi timp, este nevoit să con­ să recunoască că americanii nu
cutei teme : capitalismul trece tăţii comuniste. tui document. Cu nelinişte şi state scriitorul, Occidentul nu a au cu ce să răspundă „sfidării în ziua de 20 septembrie a,c.
prin criză şi depresiune, şi de vădită dezorientare, unii obser­ fost în stare să găsească un re­ aruncate de noul om sovietic“.
aceea comunismul va învinge Foarte caracteristică în aceas­ vatori burghezi relevă fapte mediu pentru Sărăcia din aces­ Ca şi ceilalţi autori ai unor re­ Durata studiilor şi program elor de învăfâm înf
cu siguranţă In întreaga lume“. tă privinţă este scrisoarea stu­ evidente din viaţa contempo­ cunoaşteri similare, el încearcă la aceste fa cu ltă ţi sînf la fel ca la univers ifă fi.
Capitaliştii americani ar dori dentului sud-coreean Suvon te ţări şi nu poate opune nimic să salveze societatea capitalistă
foarte mult să fie invers. Dar, Kang, ide la universitatea din rană. „Uniunea Sovietică, scrie dinamismului ruşilor in Siberia perimată, condamnată de istorie vV
după cum a fost nevoit să re­ Kansas, ca răspuns la elucu­ Spivak, corespondentul din Wa­ şi Asia Centrală sovietică. „Sfi­ prin îndemnuri de a se trage
cunoască chiar ziarul „Wall braţiile „teoretice“ ale ziarului shington al ziarului „New York darea aruncată dc noul om so­ învăţăminte din „sfidarea co­
Street Journal“, „din păcate „Wall Street Journal“. Herald Tribune“, ne-a întrecut vietic“, astfel se intitulează un muniştilor“, cirpind organismul
foarte mulţi oameni presupun cu sputnicii ei, cu ştiinţa şi amplu articol apărut în ultimul capitalist îmbătrinit care se
că tocmai aşa stau lucrurile“, Condamnlnd cu hotărîre „cele învăţămîntul ei foarte dezvol­ număr al revistei „New York destramă. Dar tot mai mulţi
adică victoria comunismului In Times Magazine“. Autorul arti­
Întreaga lume este Inevitabilă. mal grave ’denaturări“ pe care tate, cu Gagarin şi Titov. Mulţi colului, profesorul universitar oameni din întreaga lume îşi
şi le-a permis ziarul, el scrie : americani care nu au nici un Bronfenbrenner, s a întors re­
Incercind zadarnic „să 'discre­ •uProgreşyl fenojnepai obţinut fel de simpatie faţă de comu­ cent dintr-o călătorie făcută în dau seama că comunismul re ­
diteze“ comunismul, servitorul
credincios al monopolurilor a- prezintă viitorul luminos al în­
mericane nu a născocit nimic
tregii omeniri.
mai bun decît să declare .co-