Page 29 - 1961-09

K* nía

iPROLETAR1 DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VĂI Delegaţia de partid

şl guvernam entală, a R. P. R om îne

c a r e a vizitat II. P<, U n g a ră

s»a înapoiat în C apitală

Vineri dimineaţa s-a înapoiat în Capitală, făcut parte de asemenea tov. Mihail Roşianu,

venind de la Budapesta, delegaţia Comitetului membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R.P.

Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi a Romîne la Budapesta.

guvernului Republicii Populare Romîne care, împreună cu delegaţia a sosit, de asemenea,

ia invitaţia Comitetului Central al Partidului Bela Nemety, ambasadorul R. P. Ungare la

J Anul XIII. Nr. 2086 SîmMtă 9 septembrie 1981 J 4 p a g in i 20 bani 1 Muncitoresc Socialist Ungar şi a Guvernului Bucureşti.
La sosire în gara Băneasa, membrii delega­
------------——— ——---------------------------------------------------- •-------------------------------------¦---—---- '‘ ...... M...m..a.a.M..BtMBaMBcnaaMggnKffiazaBBMaaaMmB»KggggEgana Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar, a
făcut o vizită de prietenie în R.P. Ungară. ţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Apos­

In s e c t o r u l fo re s tie r La secţia f-a furnale a C. S. Hunedoara Delegaţia a fost alcătuită din tovarăşii Gheor­ tol, Petre Borilă, Chivu Stoica, Alexandru
ghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al Drăghici, Ştelan Voitec, Mihai Dalea, de mem­

Să obţinem rezultate  10.000-a tonă fo n ti peste plan P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, con­ bri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi
ducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, ai guvernului, activişti de partid şi de stat, con­
membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ducători ai organizaţiilor obşteşti.

— < r ' >— * ‘— ‘ a preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bod- Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice
acreditaţi la Bucureşti, membri ai Ambasadei
ce fu ce mai bun® lL4- La secţia I-a furnale a C. S. Hunedoara s-au aplicat anul năraş şi Alexandru Moghioroş, membri ai Bi­ R.P. Ungare şi alţi membri' ai corpului diplo­
( acesta multe măsuri tehnico-organizatorice. La începutul a n u -¦ roului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinţi

Congresul al ----- nat s-a obţinut Llui a fost dată în exploatare staţia de ciuruire şi dozare a coc-^ ai Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlă- matic.
l sului. De asemenea, au fost reconstruite cîteva caupere, ceea -j deanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte Un grup de pionieri au oferit membrilor de­
III-lea al parti- GH. KARPINEŢ un indice de me­ al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu,
dului a trasat directorul D.R.E.F. Hunedoara-Deva canizare de 2,5 ce a dus la ridicarea temperai urii aerului insuflat în furnale.] ministrul Afacerilor Externe. Din delegaţie a legaţiei buchete de flori.
(Agerpres).
sarcini de mare ----- ori mai mare, Aşa se face că în prezent aerul este insuflat la o tem peratură] Acţiuni de înfrumuseţare
a satelor ¦ ,¦ ' I M
răspundere lucrătorilor din eco - la scos şi apropiat cu circa 35 ^ cu 150-200 grade Celsius mai mare decît în primul trimestru]

nomia forestieră. Refacerea fon­ la sută mai mare, la încărcat ~ al anului în curs. 1

dului forestier, valorificarea su­ mecanic de 3 ori mai mare. Aceste măsuri luate de conducerea secţiei sub îndrumarea^
' organizaţiei de partid, cit şi altele au dus la sporirea simţi- J
perioară şi complexă a masei Drept urmare productivitatea a [ toare a indicilor de utilizare. La furnalul nr. 1 şi 2 s-a lucrat

lemnoase, reducerea pierderilor fost realizată în proporţie de Clună de lună cu un indice de peste o tonă fontă pe m.c. vo-]

5n exploatări — iată doar cîte- 101,4 la sută, cele mai mari de­ Clum util de furnal, iar la furnalul nr. 4 — care-i la sfîrşit de]

1,va dintre aceste sarcini. Colec­ păşiri fiind şi aici obţinute de Lcampanie — cu 0,900—0,970 tone pe m.c. volum util. J Pentru înfrumuseţarea localităţilor
tiv e le de muncă ale unităţilor colectivul I. F. Haţeg. din raionul Sebeş, sfaturile populare
!'Direcţiei regionale de economie Demn de remarcat este faptul că fonta produsă la secţia 1 comunale, sub îndrumarea şi sprijinul
!(forestieră Hunedoara-Deva, sub Realizările obţinute sint şi o organizaţiilor de partid, au întreprins
urmare a aplicării metodelor ra I-a a fost de bună calitate. In luna august, de pildă, fa ţă ' numeroase acţiuni de mobilizarea ce­ Comunistul
îndrumarea organizaţiilor de avansate de muncă. S-a extins tăţenilor Ia muncă patriotică. Avei Bozan
mult sistemul de muncă cu bri­ (de 5 la sută — cît este admis s-au înregistrat doar 0,17 la; este imul din­
¦partid, au luat cele mai potri­ găzi complexe cu plata în acord. Printre lucrările mai deosebite amin­ tre cei mai
vite măsuri pentru a îndeplini Numai prin această metodă s-a [sută declasate; în primele 6 zile din septembrie s-a lucrat j tim construcţia căminului cultural din buni cioplitori
§i depăşi sarcinile trasate. Fie­ reuşit să se exploateze 30 la satul Găpîlna şi a dispensarului din de la între­
care colectiv s-a pregătit intens sută din volumul total de masă ( fără declasate. 0 comuna (Silnic, care se apropie de prinderea ..Mar­
pentru a îndeplini toţi indicii lemnoasă. sfîrşit. S-au continuat lucrările la mora“ Bircea
planului pe anul 1961. Aşa se [¦ De asemenea, în acest an s-au obtinut economii de pestei construcţia a încă 4 cămine culturale, Mică. secţia Si-
face că lună de lună, la fiecare După cum aminteam mai sus, iar la altele două s-a terminat repa­ vneria. Lucrind
indice s-au obţinut însemnate o sarcină importantă a lucră­ ^3 milioane lei. 1 raţia generală. Au fost reparate şi mecanizat, el
torilor unităţilor noastre este şi construite 34 poduri şi podeţe iar pe Iţi depăşeşte cu
depăşiri. refacerea fondului forestier. To­ ţ In cursul zilei de ieri, furnaliştii de la secţia a I-a au înre- ‘ o lungime de 130 km. de-a lungul regularitate pla­
varăşul Gheorghe Gheorghiu- nul cu 15 pînă
In primele 8 luni ale anului Dej, în raportul prezentat la cel ţgîstrat un nou succes : ei au produs a 10.000 tonă fontă peste şoselelor au fost săpate şi curăţate la 20 la sută,
în curs planul producţiei globa­ de-al m -lea Congres al p arti­ executivă în a-
le pe D.R.E.F. a fost realizat în dului, sublinia că : „In econo­ Cplan din acest an. Succesul este deosebit de valoros mai ales j şanţuri pentru scurgerea apelor. celaşi timp lu­
proporţie de 106,23 la sută, iar mia forestieră obiectivul prin­ crări ăe calita­
cel al producţiei marfă în pro­ cipal este refacerea şi valorifi­ Cdacă ţinem seama că angajamentul reînnoit al furnaliştilor]
porţie de 107,6 la sută. Cele mai carea cit mai înaltă a patrimo­
mari depăşiri la aceşti indici au niului forestier, care constituie ^ este de 12.000 tone fontă
fost obţinute de I. F. Haţeg şi L
l Merite deosebite în obţinerea acestor realizări au echipele
l. F. Orăştie.
(.conduse de Dumitru Duca, Ilic Mîtcă, Toader Manolache şi

t Ioan Cliiroşca, prim-furnalişti, şi Tofan Dionisie, Vasile Burciu

şi Vasile Prodan, încărcători şefi.

i >— r v_/«— —/•—ti. iJ i_ri_r«_/

Succese de seamă au fost ob­ una din cele mai preţioase bo­ Pentru succesul deplin te superioară.
ţinute şi în îndeplinirea planu­ găţii ale patriei noastre“. Şi în
lui pe sortimente. Astfel, au fost m '&|
produse peste plan 5.000 m. c. această direcţie au fost obţinu­
te rezultate frumoase. La lucră­

buşteni şi lemn rotund de răşi- rile de împăduriri planul a fost m
noase, 2.000 m.c. buşteni de fag, depăşit cu 12 la sută, iar la lu­
-MxX. .. <; " •'
al cam nan ies agricole de toamnă!1,500 m. c. buşteni de stejar, crările pentru îngrijirea arbore-
3.200 m.c. lemn de mină, 3.200 telor s-a înregistrat o depăşire
m. c. lemn pentru celuloză, 2.800 de 16 la sută. Pentru îndeplini
m.c. cherestea de răşinoase, 1.000 rea sarcinii trasate de Congres Arăturile pentru însămînţări, Muncă spornică
C ărbune mult
m.c. cherestea de fag etc. privind extinderea speciilor re­ să se facă cu toată răspunderea! Colectiviştii din Pianul de Jos, ra­ şi de calitate superioară
ionul Sebeş, execută în prezent cu
Sînt desigur rezultate fru ­ pede crescătoare, s-au cultivat ajutorul tractoarelor S.M.T. din Orăş­
tie arături adinei pe ultimele suprafeţe
moase, care fac cinste colecti­ în pepiniere cu sămînţă din im­ Lucrătorii din gospodăriile nea, conducerile S.M.T. să or­ eliberate de culturi. Pînă acum, aceas­
agricole de stat, colectiviştii şi ganizeze, acolo unde e posibil, tă lucrare a fost executată pe 200 ha.
velor noastre de muncă. Ele au port 0,85 ha. cu larice şi 0,28 ha. întovărăşiţii de pe cuprinsul re­ schimburi de noapte în scopul care urmează să fie însămînţate cu
giunii noastre vor începe peste urgentării ritmului de lucru la grîu şi orz de toamnă. Pe restul de
fost obţinute ca urmare a unei cu duglas, iar cu sămînţă din puţin timp însămînţarea cerea­ arat. suprafaţă (180 ha.), destinată culturii
lelor de toamnă. Pentru ca acea­ griului şi orzului, se vor efectua ară­
bogate activităţi a organizaţii­ cadrul regiunii 7,50 ha. cu pin stă lucrare să se desfăşoare aşa turi de îndată ce se va recolta porum­ Woi sasiteesi* I a iUricaiîi
cum o cere regulile agrotehnice bul, cartofii de toamnă şi trifoiul de
lor de partid. In fiecare sector, negru. sămînţă.
— respectînd epoca optimă de
organizaţiile de partid au alcă­ Aşa dar, lucrătorii din secto­ însămânţat — trebuie pregătite Paralel cu arăturile, membrii accslci Minerii de la E.Al. Uricani al Văii Jiului. In luna aceasta,
de pe acum toate condiţiile. gospodării au condiţionat aproape în obţin pe zi ce trece, noi succese pînă în zilia de' 6, au extras
tuit colective dintre cel mai rul forestier al regiunii Hune­ Situaţia arăturilor pentru întregime sămînţă de grîu şi orz, au in întrecerea socialistă. După peste plan 587 tone cărbune,
Una dintre acestea este şi pre­ revizuit şi reparat toate semănătorile, ce au încheiat luna august cu rcalizind un randament pe mină
pregătiţi muncitori şi tehnicieni, doara au obţinut în primele opt gătirea terenului. De felul cum însămînţări de toamnă 4.000 tone cărbune peste plan, de 1,320 tone pe post, faţă
este pregătit terenul, depinde în fa 7 septembrie uneltele şi atelajele ce vor fi folosite ei se află din nou în fruntea de 1,200 cît este planificat.
care au studiat posibilităţile luni ale anului rezultate bune. mare parte răsărirea şi rodirea întrecerii pe bazinul carbonifer
culturii. Intr-o arătură bolovă­ în campania de toamnă şi au trans­
pentru sporirea producţiei, pen­ Cu toate acestea mai există noasă, executată cu una sau Alba portat în cîmp mari cantităţi de gu­
două zile înainte de însămînţat, Ilia
tru extinderea mecanizării. De a- unele rămineri în urmă. în tre­ plantele răsar neuniform şi Haţeg 19.4% noi de grajd cu care vor îngrăşa te­
prin aşezarea arăturii prezintă 17,8%
semenea, organizaţiile de partid prinderile forestiere Baia de pericol de descălţare. De aseme­ 15,9% \ renul ocupat în prezent de porumb şi
nea, într-o astfel de arătură,
au desfăşurat o bogată mun­ Criş şi Dobra n-au realizat pla­ regimul aer-apă-hrană, este de­ care urmează să fie însămînţat cu S e c to r feu n l pe exp lo atare

că de agitaţie in sprijinul gos­ nul producţiei globale în acea­ fectuos. grîu.
Iată de ce sămînţă cerealelor
podăririi masei lemnoase, a fo­ stă perioadă. De asemenea, în Oraş Deva 9,3% Paralel cu lupta pentru spo­ să extragă peste plan 7.545
de toamnă trebuie încorporată Brad 8,6% rirea producţiei, minerii de la tone cărbune energetic. In . pri­
losirii la capacitate integrală a ceea ce priveşte mecanizarea, numai într-o arătură' aşezată sectorul IV al minei Aninoasa, mele 5 zile din luna aceasta ei
desfăşoară cu mult succes şi au extras în afara planului 220
mecanismelor. mai sînt încă rezerve nefolosite. lupta pentru cărbune cit mai tone cărbune.
curat. Măsurile luate şi munca
Realizările înregistrate se da- O seamă de utilaje nu sînt încă Oraş Hunedoara 5(5o/0 însufleţită a oamenilor, au făcut In ceea ce priveşte calita­
ca în primele 8 luni ale anu­ tea producţiei, sectorul este
toresc în mare parte şi preocu­ exploatate la capacitatea lor fruntaş pe exploatare.
lui, minerii de la acest sector
pării fiecărei unităţi forestiere nominală. Conducerile între­ Sebeş 2,1%
Orăştie 0,2%
pentru mecanizare, pentru in­ prinderilor au datoria de a im ­

troducerea tehnicii noi. Anul pulsiona activitatea colectivelor

acesta au fost date în exploa­ lor de muncă, pentru ca în pe­ unde s-a creat un bun pat ger­
minativ.
tare zeci de mecanisme noi, care rioada care a mai rămas pînă şase Ioni de Io lansarea nţ
au micşorat mult efortul fizic la sfîrşitul anului să înregistre­ In scopul obţinerii unor re­
şi au contribuit la o creştere ze noi succese, să le dezvolte pe colte sporite, tuturor lucrători­
simţitoare a productivităţii cele obţinute pînă acum. Am lor de pe ogoare le revine sar­
muncii. Aşa se face că faţă de obţinut în acest an rezultate cina ca în aceste zile să lucre­

perioada corespunzătoare a anu­ bune ; avem însă posibilitatea să ze intens la efectuarea arături­ Furnaliştii ăe la secţia I-a ţeles greşit problema luptei devreme — spunea prim-topi- tehnologic — se făceau o sea­
lui trecut, la doborît şi secţio- obţinem altele şi mai bune. lor pentru însămînţări de toam­ furnale a C.S. Hunedoara au pentru calitate. De aceea, se­ torul Ioan Iacob, şef de echi­ mă de greşeli, în urma cărora
nă. Din situaţia operativă co­ sporit mult indicii de utilizare, cretarul a intervenit. pă la furnalul 4. se incălcau reţetele de încăr­
municată secţiei agricole regio­ au redus declasatele, au obţi­ care. Colectivul a studiat cu
nale reiese că pînă la 7 septem­ nut economii la preţul de — Nu, tovarăşi! Patria ne Şi la fel ca el, Ioan Bildea, atenţie cauzele care provocau
brie a.c. în unităţile agricole cost. Dar cele mai însemnate cere fontă de bună calitate şi Ilie Mîtcă, Dionisie Tofan — aceste neajunsuri. E instalaţia
socialiste din regiune, au fost realizări au fost înregistrate noi trebuie să-i dăm. Dar toţi şefi de echipe, comunişti. de vină ? Oamenii greşesc ?...
arate doar 7.104 ha. din totalul în lupta pentru îndeplinirea n-avem dreptul să producem Da, oamenii greşeau. Şi pe ioc
de 67.650 ha. Este adevărat că planului de producţie. Pînă mai puţin decît permit agre­ In luna ianuarie însă, secţia s-a formulat propunerea : să
în acest an o bună parte din ieri furnaliştii au realizat 83 gatele. Cu toţii ştiţi că in­ rămăsese sub plan cu mai bine fie reorganizate echipiele de pe >
grîu va fi însămînţat după po­ la sută ăin angajamentul a- dustria şi agricultura noastră ăe 1.500 tone fontă. Aceasta a terenul de încărcare ;: in pos- L
rumb. Această cultură n-a fost nual. socialistă au nevoie de multe făcut ca biroul organizaţiei de turile de răspundere.să fie in- t
recoltată şi deci terenul nu este maşini. Or maşinile se fac din bază P.M.R. să studieze cu mai cadraţi oameni bine pregătiţi
încă liber pentru a fi arat. Exis­ — Succesul acesta — ne oţel, iar oţelul din fontă... Eu multă atenţie măsurile ce tre­ profesional, membri sau candi­
tă lotuşi suprafeţe întinse de spunea tovarăşul Andrei Racz, zic să muncim după lozinca buiau luate pentru realizarea daţi de partid.
teren care pot fi arate. Cu toa­ secretarul organizaţiei de aceasta : ..Să producem mai
te acestea, realizările sînt pînă partid — se datoreşte depăşirii angajamentului. De îndată a Jos, pe platforma de descăr-
acum sub posibilităţi. Astfel, în sistematice a planului de pro­ fost alcătuit un colectiv din­ cdre, la furnale, s-au consta­
unităţile agricole socialiste din ducţie. şi vorbind despre acest tat o seamă de deficienţe. In ­
raionul Orăştie. n-au fost arate lucru nu pot să nu reliefez „SĂ R EA LIZĂ M PLA N U L FIE C Ă R E I tre altele, temperatura aerului ş
decît 195 ha. din 11.000 ha. cît aportul iniţiativei „Să realizăm LUNI C U O ZI MAI D E V R E M E !“ insuflat în furnale era prea ş
s-a planificat, iar în cele din planul fiecărei luni cu o zi mai scăzută în raport cu necesită- >
raionul Sebeş, doar 258 ha. din devreme !“, care a devenit lo­ mult decît prevede planul, dar tre cei mai bine pregătiţi m un­ file. Propunerea: mărirea tem- ^
12.520 ha. planificate. Anevoios zinca de întrecere a fiecărei tot ce producem să fie de cea citori, maiştri şi ingineri, mem­ peraturii aerului insuflat prin
se desfăşoară lucrările de exe­ echipe din secţia noastră. Apli- mai bună calitate /“. Ce pă­ bri şi candidaţi de partid sau introducerea a noi ventilatoa­
cutare a arăturilor şi în unită­ cînd iniţiativa, ne-am străduit rere aveţi ? oameni din activul fără de re, mai puternice, reconstrui­
ţile agricole socialiste de pe raza ca In fiecare zi să producem partid. Colectivul a primit sar­ rea unor caupere.
oraşului Hunedoara. Rezultatele peste plan, aşa ţel incit, de- Problema a fost reluată de cina să studieze la fiecare loc
slabe obţinute pînă în prezent de alungul a 30 de zile să acu­ mai mulţi. Pină la urmă s-a de muncă posibilităţile exis­ Şi aşa, aici o deficienţă, ăin- >
aceste unităţi, vor cauza fără mulăm producţia unei zile... născut angajamentul: „Să rea­ tente pentru sporirea produc­ colo alta, aici o propunere. >
lizăm. planul fiecărei luni cu o ţiei şi pentru reducerea decla­ dincolo alta. Colectivul, al că- >
îndoială şi întîrzierea însămîn- Aşa s-a născut inifiativa zi mai devreme! Să reducem satelor. După citva timp, co­ rui responsabil este inginerul i
declasatele cu 40 la sută /“. lectivul trebuia să prezinte în comunist Ioan Bologa, a Intoc- >
ţărilor. De aceea organizaţiile Se apropia sfîrşitul lunii fe­ faţa conducerii secţiei un re­ mit un referat, bogat in pro- \
bruarie a acestui an. La sec­ O îm brăţişează furnaliştii ferat cu constatările făcute şt puneri, pe care l-a prezentat ,
de bază trebuie să îndrume con ţia Il-a furnale a C.S. Hune­ propunerile pentru îmbunătă­ conducerii secţiei. Bineînţeles >
doara avea loc o adunare ăe de la „1 -4 " ţirea procesului de producţie. că s-au luat imediat măsuri. t
siliile de conducere ale G.A.C. partid. Se discutau măsurile
ce urmau să fie luate pentru ...„Să realizăm planul fie­ O parte a colectivului s-a S-au început pregătirile (si \
ca alături de tractoare, să se lu­ îmbunătăţirea muncii. Un fur- cărei luni cu o zi mai devre­ ocupat de activitatea desfăşu­ apoi lucrul propriu-zis) in ve­
nalist spunea cam aşa: „Să me /“. Vestea s-a răspindit rată pe terenul de încărcare. derea reconstrucţiei caupere- *,
creze şi cu atelajele. De aseme producem mai puţin, dar să repede. Şi toate secţiile au Aici s-a constatat că deşi in­ lor 7 şi 12; au fost schimbaţi
fie bun !“. Maistrul Gheorghe apreciat această iniţiativă ca trase In producţie staţia de unii şefi de echipe de pe te­
Comunistul Ioan Duşan Cismaş, secretarul organizaţiei deosebit de valoroasă. Furna­ ciuruire şi dozare a cocsului renul de încărcare (Mihai Cibu,
este lăcătuş de întreţinere liştii de la secţia I-a au îm ­ — un obiectiv nou, menit să de pildă); in posturile chele
la turnătoria veche a uzi­ de partid, care conducea adu­ brăţişat-o imediat. uşureze efortul fizic şi. să ducă
nei „Victoria“ din Călan. la îmbunătăţirea procesului. N. ANDRONACHF
Reparaţiile executate de narea, a observat că s-a în­ — Şi noi putem realiza pla­
el sînt întotdeauna de cea nul fiecărei luni cu o zi viat (Continuare in pag. 3 a)
mai bună calitate.

In fotografie : Tov, Ioan
Duşan Ia locul său de
muncă.