Page 3 - 1961-09
P. 3
N r. 2679 DRUMUL SOCIALISMULUI ¦w. 3
O c u rs ă sseolîlşîiiiltă Trenul şi-a m m a su m u i m
confinuai drumul
Zi de duminică. Pe aero avionul a început să ia înăl Era într-una din zilele trecute. 2 SEPTEMBRIE 19G1
portul din Deva apar cîteva ţime. Trenul 2637 sosise la timp în
maşini cu pasageri puţin staţia Subcetate. Mecanicul Ale Programul 1: 6,10 ©întece şi jocuri clorului nostru; 14,03 Muzică uşoară;
obişnuiţi. Sînt 30 de copii, Personalul navigant şi-a xandru Săbău, după ce făcuse populare romîneş.ti; 7,30 Gura de aer 15.30 Muzică din operete; 17,00 Din
fii ai oamenilor muncii din dat toată silinţa ca în tim obişnuita revizie a locomotivei, la munte ; 8,00 Din presa de astăzi; cele mai bune programe muzicale al
regiunea Hunedoara, trimişi pul zborului micii pasageri s-a urcat in marchiză şi aştepta 9,35 Goncert de muzică uşoară; 10,38 cătuite de ascultători; 17,30 Garnet de
prin grija partidului, gratuit, punerea semnalului pe liber. De Muzică uşoară; 11,20 Fragmente diu reporter; 18,30 Muzică simfonică;
in colonie, la mare. Pentru să se simtă cit mai bine. Li odată văzu pe acar îndrepîîn- opera „Romeo şi Julieta“ de Gunod;
ca să ajungă cit mai repede s-a explicat în permanenţă du-se grăbit spre tren. 19.30 Pe teme internaţionale; 20,20
la destinaţie, s-a hotărît ca deasupra cărui oraş zboaTâ 12,20 Album sportiv; 14,00 Din mu
această călătorie să fie făcu avionul, ce munţi se află de — Tovarăşe mecanic, al 15-lea Noapte bună, copii: „Brîul de argint“
tă cu avionul. desubt. Astfel, copiii au avut vagon din urmă este cu ambele zica popoarelor; 15,45 Din literatura
prilejul să facă geografie pe fusuri aprinse — ii spuse acesta. — poveste populară vietnameză; 20,30
Sosirea avionului a fost „harta vie“ şi neasemuit de R. D. Vietnam ; 16,15 Vorbeşte Mos
anunţată pentru ora 9,15. Şi, frumoasă a patriei noastre Alexandru Săbău n-a mai aş Muzică de dans; 21,45 Album artis
la această oră, teptat alte lămuriri. cova !; 17,50 Ştiinţa în slujba păcii;
iubite. tic ; 22,00 Muzică de dans.
Mulţi copii In timp ce se înapoia cu lo 19,05 Scrisori din ţară; 20,30 Ge e
comotiva în faţa trenului, urmă Buletine de ştiri: 500; 6,00 ; 7,00;
rea cu privirea starea tuturor nou în librării; 21,30 Emisiune cultu
în sare a au făcui cu- vagoanelor. La un moment dat 10,00 ; 11,00; o«O 17,00;
i se păru că unul dintre ele este rală ; 22,30 Muzică de dans; 23,15. COOn
mai lăsat decît celelalte. „Nu
apărut silueta W M m m m w r no?ti1ltă cu a - plec eu pină nu văd ce are“ — Muzică simfonică. 19,00 ; 22,00 ; 23,52 (programul I) ;
strălucitoare paratcle de! îşi zise el. Programul 11: 12,30Din comoara fol-
12,00 ; L4IID; 16,00; 18,00; 20,00 ;
a avionului. bord. Unii mai îndrăzneţi au Legă locomotiva la tren şi 21,00; 23,00 (programul 11).
Imediat după aterizarea luat loc pe scaun, alături de
avionului, părinţii însoţitori pilot, şi, cu casca la urechi,
s-au grăbit să-şi aşeze copiii se simţeau cei măi straşnici Şcoala profesională Ga!I u i
în confortabilele fotolii şi să aviatori.
le dea ultimele sfaturi. Dis Cele două ore de zbor au trase o fugă pină la vagonul Prospect de admitere y
cuţiile ar mai fi continuat trecui pe nesimţite. La ora cu pricina. Intr-adevăr, nu se y
dacă nu s-ar fi auzit vocea 11,30 pilotul a anunţat că înşelase. Vagonul avea un are Şcoala profesională din comuna Smihubru, satul Gal tiu, ^
CosEi&iiisiuI Iosif Tomotaş, mecanic la Uzinele meialo-chi- ) pilotului: avionul se află deasupra ora rupt. In felul acesta nu putea i raionul Alba, regiunea Hunedoara, cu o durată de trei ani, p r i- |
- meşte în anul I pentru anul şcolar 1961-1962, absolvenţi ais
micc clin Zlatna, îngrijeşte mult agregatele. De aceea centrifuga — Însoţitorii sînt rugaţi să şului Constanţa şi peste 5 să circule.
ia care lucrează el funcţionează de multă vreme fără vreo de cobGare. minute va ateriza. La ora Acum, era rindul mecanicului I şcolilor elementare de 7 ani, în vîrstă de 14-17 ani împliniţi Ian
fecţiune. 11,35. în faţa aerogării din
Cină uşa grea de metal să anunţe pe acar de scoaterea { 15 septembrie 1961, pregătind»-i în specialitatea MECANICI i
îSSt- s-a închis în urma părinţi Constanţa, cei 30 de pasă- unui vagon din garnitură. ' AGRICOLI. •}
lor, vocea pilotului s-a au geri. coborau gravi din avion.
Acţiuni valoroase privind La aeroport se aflau delega Cu ajutorul acestuia din urmă, ( Admiterea în şcoală se face cu examen do admitere, scris 1
zit din nou : ţii coloniei de copii şi peste vagonul a fost tras repede
— Copii, fiţi atenţi că de (şi oral la limba romînă şi matematică. )
( Examental începe îa data de 11 septembrie 1961. 5
îm bunătăţirea calităţii ăe-oparte. Şi astfel, datorită vi C înscrierile se fac zilnic între orele 8-14, pînă la 9 septem-}
plinii
colăm, adică plecăm. Fieca cîteva minute, noii veniţi gilenţei mecanicului Alexandru tbrie 1961, Ia secretariatul şcolii din Ga.Itiu, pe baza unei cereri {
Cu ocazia concursului pe ţară desfacere şl prezentare a pîi- re să stea liniştit pe scaun. erau şi instalaţi intr-un fru Săbău, trenul şi-a continuat
„Pentrti pîinea de cea mai bună nii. Au fost de asemenea luate mos autobuz care urma să-i drumul. ţ însoţită de următoarele acte : A
La ora 9,30 motoarele a- ducă la Eforie...
vionului au început să du C. IOAN l - Certificat de naştere copie legalizată. I
duie şi, după un tur de pistă, 1. CR1ŞAN corespondent
[ ginal. ¦Certificat de absolvire a şapte clase elementare în ori- n
s
^ — Certificat medical. ¦»
calitate“, organizat nu de mult măsuri pe linia îmbunătăţirii l — Declaraţie tip de s is - materială. y
din iniţiativa Comitetului Cen stării igienico-sanitare a între ( Candidaţii, la prezentare la examenul de admitere, vor)
tral al Partidului Muncitoresc prinderilor. Pentru ca munca să C u (%L(}!6&Ş1 S Ş F G Ş f jf f i, (îlS^Cîf IîîCfl !tlîlÎf' Şi ii1(31 huit ( avea o recomandaţie scrisă din partea unui G.A.S. din raza co-)
Eomîn, au fost stabilite noi re se desfăşoare în condiţii cît mai 4 munei de domiciliu. )
ţete tehnologice care să condu bune, au fost întocmite plantari I Candidaţii înscrişi Ia şcoală şi admişi, vor primigratuit)
că la îmbunătăţirea calităţii de măsuri care urmează a fi
t masă, îmbrăcăminte, cărţi şi rechizite şcolare pe întreaga p e-)
Spre indici de utilizare şi mai înalţipîinii. De asemenea, cu această puse în aplicare de către colec
t rioadă de şcolarizare. j
tivele din sectoarele de panifi - Orice informaţie în plus se poate obţine de la secretaria-’'
caţie. In urma constatărilor fă - tul şcolii din Galtiu. I
ocazie a fost mărită gama sor cute s-a hotărît de asemenea ca (Urmare din pag l-a). ţii ele producţie a agregatelor. şi poate fi extinsă cu succes.
pîhă la 30 septembrie să se des Organizaţia de partid a trasat Avem însă nevoie de ceva mai - .4 . _ / a_ . / u / v
timentelor de panificaţie. chidă încă 19 centre model de prin mărirea vitezei de retrage sarcină unui colectiv să se ocu mult. oxigen, pe care, serviciul
După concurs, muncitorii, desfacere a pîinii. re a fierăstraielor. Ce înseam pe de acest lucru. Bineînţeles că aprovizionare al Ç.S. Hunedoa DC AM n i t â t i l e
nă aceasta ? Economie de timp, s-au efectuat studii, s-a cerce ra, ni l-ar putea asigura dacă
tehnicienii şi inginerii din regi Conducerile întreprinderilor spor de producţie, deci indici de ta t literatura de specialitate, A C H IZ IŢ IO N E A Z Ă O P iC E C A N T lT Â T l DE U N A
unea noastră, ca şi din întrea de panificaţie, maiştrii şi lucră utilizare mai înalţi. De aseme experienţa laminatorilor sovie ar depune mai mult interes... LA PREŢURI AVANTAJOASE
ga ţară, s-au străduit şi au reu torii brutari, precum şi comite nea, colectivul tehnologic a de tici. Pină la urmă s-a rezolvat Organizaţia de partid a îndru
şit să dea oamenilor muncii o finitivat procesul de încălzire a şi această problemă : s-a ajuns Va l o r if ic a ţ i s u r p l u s u r il e d e l în â
pîine mult mai bună. In acest tele executive ale sfaturilor oţelului rotund, reducînd ast la concluzia că poate fi mărită mat şi organizaţia sindicală să p r in u n it ă ţ il e D C A s a u p r in a c h iz it o r ii
scurt timp au apărut în cen populare, au datoria să urm ă fel rebutul provocat de arderea greutatea blumului. S-au luat In ia cele mai potrivite măsuri pen
trele muncitoreşti din regiune superficială a materialului. Fi acest sens unele măsuri ca mo D .C A . , ( h n
15 noi sortimente de franzelărie rească în permanenţă respecta reşte de aici rezultă spor de tru intensificarea întrecerii so
şi specialităţi. producţie. dificarea calibvajului la caja de cialiste. Astfel a fost introdus A r* c â n ta n e ş i
rea proceselor tehnologice de 800, prelungirea platformei de sistemul premial în întrecerea
Pentru ca pîinea să fie şi mai Şi încă un exemplu. La lami laminare şi altele. Aşa s-a reu dintre schimburi, potrivit căruia
bună, o comisie de specialişti fabricaţie, introducerea noilor norul de 650 mm. s-a studiat şit ca la unele blumuri să crea
din cadrul Ministerului Indus multă vreme mărirea capacită- scă greutatea cu mai mult de schimbul fruntaş primeşte lu
triei Alimentare, compusă din in reţete, transportul şi desface 35 ia sută. La profilul p atrat de nar un premiu de 25.000 lei.
gineri, tehnicieni, economişti, rea, astfel ca oamenii muncii Bineînţeles că un obiectiv prin
medici eic. împreună cu dele cipal în întrecere îl constituie
gaţi ai secţiei de industrie lo din regiunea Hunedoara să p ri sporirea indicelui de utilizare...
calii a Sfatului popular regio De asemenea, peste 75 la sută
mească c pîine din ce în ce
nal Hunedoara, s-au deplasat în
toate unităţile de panificaţie şi mai bună.
Ing. N. MĂRUŢĂ
morarii din regiune. Cu aceas H a n d b a ! în s e p ie 30, de pildă, bluinul a crescut din personalul laminorului a
tă ocazie unităţile de panifica
ţie au fost sprijinite efectiv în Faza de zonă a sportive de elevi . de la 1500 Ia 2500 kg., deci un frecventat cursurile de ridicare
introducerea şi aplicarea reţe spor de producţie de circa 17 a calificării...
la sută.
telor noi de fabricaţie de către ?
cei mai buni maiştri brutari ca La Petroşani a avut loc de echipele din Tg. Mureş şi Cra Pe aceeaşi linie au mers şi în Aşadar o preocupare susţinu
Fleşeru Cornel, Sever Petruică, curînd faza de zonă la handbal iova). cercările de mărire a indicelui tă a întregului colectiv — rea
Ioan Malea şi alţii, care au p ar în 7, rezervată şcolilor sportive lizări frumoase. Laminatorii sînt
ticipai: îa concursul pe ţară. In urma victoriilor obţinute intensiv Ia laminarea profile- hotărîţi să dezvolte succesele de
de elevi. La această importantă echipele de handbal din Petro lor. Şi aici, după multe căutări, pină acum, să obţină indici de
Paralel cu acţiunea de îmbu competiţie au participat echi şani s-au calificat pentru faza s-a reuşit să se găsească solu
nătăţire a calităţii pîinii prin pele de băieţi şi fete ale Ş.S.E. finală a competiţiei. ţia potrivită : aplicarea călirii utilizare şi mai fesalţj. Fără în
introducerea noilor reţete, s-a calibrelor Ia profile fasonate. doială că vor reuşi, aşa cum au
desfăşurat o largă activitate şi S. BĂLOl
corespondent
pentru îmbunătăţirea reţelei de Petroşani şi Sibiu (Au lipsit Metoda s-a dovedit foarte bună făcut în nenumăratele rînduri. \
MOTORUL MOTOARELOR ducătar şi că acum, împreună au fost reconstruite, iar cele mai moderne metode, — din Petrol, dZrisme... Aceş
cu ţiţeiul şi gazele, împarte bi mici nu mai funcţionează. Acum avion, cu ajutorul unor apa
lanţul de combustibil în trei securitatea muncii in mine este rate care reacţionează la radia tia sînt cei trei piloni pe care
părţi aproape egale, ţara sovie asigurată de susţineri metalice, ţiile scoarţei terestre.
tică a realizat o economie de uşoare şi sigure, dirijate auto se sprijină bilanţul de combus
peste 10 miliarde ruble. mat cu ajutorul unor dispozi Gazele au ajuns în casele din
Începem călătoria noastră in tive hidraulice. Dacă în 1961 Ciukotka, in aşezările îndepăr tibil al ţării în anul 1980. Dar
anul 1980, in noua eră ale că In ţinutul Krasnoiarsk, In în galerie se înainta lunar cu tate din tundră, în satele din
rei hotare sînt de pe acum pre „Creşterea continuă şi în ritm rapid a producţiei de me imensa carieră de cărbuni Irşe- 40—50 m., acum se înaintează creierul munţilor Pamirului şi în afară de aceste feluri de
cise clare, apropiate. In aceas tale şi combustibili, care constituie fundamentul industriei mo Borodin, pe care minerii au în cu sute de metrL Automatele Caucazului.
tă călătorie, a cărei temă o derne, va rămîne ca şi pînă acum una din cele mai impor ceput s-o creeze încă în anul ridică cărbunele extras, iar con- combustibil există şi alte resur
constituie resursele de combus tante sarcini economice“. 1961, lucrează acum nişte co veierele îl transportă la vagoa Pe arterele feroviare gonesc
tibil — baza industriei moder loşi cu braţe de oţel lungi de nele de cale-ferată. locomotive, pe şosele circulă se energetice.
ne, sintem însoţiţi de prof. Ni- (Din proiectul de Program al P.G.U.S.) 220 m. Sînt excavatoarele cu automobile şi autobuze, iar in
k-olai Vasilievici Melnikov, di roată port-cupe din complexul Şi la extracţia gazelor meto Încheiem călâtorza noastră în
rectorul Institutului de mine de maşini realizate la noua dele nu mai sînt aceleaşi. Au aer zboară avioane şi elicop
din Moscova, membru-cores- uzină din Kramatorslc, sub con tomatele, dispozitivele de cal regiunile sudice ale ţării. O-
pondent al Academiei de Ştiin cul, maşinile pentru aşezat con tere, — toate funcţionind pe
ducerea inginerilor 1. I. Hudea- ductele şi săpat şanţuri, îm bază de gaze. Gazul a devenit glinzi gigantice privesc spre
ţe a U.R.S.S. kov şi A. I. Senderov, în cola preună cu cele mai modeme de 10 ori mai ieftin decît căr
Fundul de plecare este anul borare cu colectivul Institutului agregate de sudat, contribuie la bunele, şi de trei ori mai ieftin soare acumultnd pe suprafaţa
de mine din Moscova. O aseme accelerarea ritmului de extrac decît petrolul.
1961. Să cobor im intr-un aba Înainte de a părăsi anul 1961 In această mină-palat, unde nea maşină desprinde 10.000 ţie a gazelor. lor razele sale fierbinţi şi con-
taj al unei noi mine com.plexe şi a începe călătoria în viitor domneşte o ordine şi curăţe m.c. de rocă pe oră —¦ de trei La una din exploatările pe
din Donbas. In galerie aproape să ne mutăm cu gîndul în Si nie perfectă, numărul muncito ori mai mult decît cel mai mare Am ajuns în 1980 ! In acest trolifere din Siberia atenţia ne densîndu-le căldura.. Bateriile
nu se văd oameni. Înaintarea beria, în taiga. Deocamdată rilor este de două ori mai mic excavator al anului 1961. an se extrag multe sute de m i este atrasă de o turlă de fora]
aici, pe imensele întinderi de faţă de o mină obişnuită, iar lioane de tone de petrol şi căr — uşoară, executată din metale solare completează rezervele de
o efectuează un mecanism- la est de Ural, sondele de gaze munca lor a devenit asemănă Dar cum se comportă la sfîr- bune, multe sute de miliarde noi. Acum ţiţeiul este debitat
uriaş. Un operator a dat „start“ sint încă rare. S-au găsit însă toare cu aceea a unor lucră şitul septenalului periculosul de metri cubi de gaze. la suprafaţă cu ajutorul, unor energie, furnizează urinelor e-
roci sedimentare — tovarăşul tori ştiinţifici — ci au de-a „rival“ al cărbunelui — gaze stimulenţi — gaze şi lichide.
unui hidromanitor. Maşina se de drum permanent al ţiţeiu face cu butoanele şi manetele le ? Ţara s-a acoperii treptat Să coborîm din nou în mina Pentru a-i putea folosi a fost lectricilate.
încordează, ridicînd presiunea lui. Or, acolo unde este petrol, pupitrelor de comandă. Capa cu o reţea ajurată de conducte din Donbas, de unde ne-am în necesar să se mărească capaci
interioară pină la 100 atmos de cele mai multe ori sint şi citatea de producţie a acestei de gaze. Cărbunele este „înlă ceput călătoria. Aici, la o mare tatea de filtrare a rocilor care Pe litoralul mărilor se înalţă
fere. Jetul de apă, cu foria unei gaze. mine-model este de 2.4.GQ.000 turat“ şi de cel de-al doilea adincime se debitează aer con conţin ţiţei. In 1961, oamenii
cascade de munte, desprinde din tone cărbuni anual. Aici func ,,concurent“ ai său — petrolul. diţionat, galeriile sînt ihiminate de ştiiîiţâ încă nu ştiau cum construcţii impunătoare din be
masivul carbonifer o tonă de S-au găsit gaze naturale tn ţionează maşini moderne de 250 milioane tons de petrol în cu becuri de neon. In timp ce să realizeze acest lucru, făceau
cărbune pe minut. transport, sisteme automate de 1965 — aceasta înseamnă că la suprafaţă un bătrîn miner pe atunci abia primii paşi. Acum ton armat şi oţel. Şi acestea
C ă lă to r ie ridicare, de evacuare a apei. s-a mers solid „pe urmele“ povesteşte tineretului despre însă, pe pragul unei ere noi,
— Acum 6-7 ani în urmă — Noua mină este o realizare a S.U.A. Fără îndoială, la acest ciocanul de abataj ca despre din rezervorul natural subte sînt centrale electrice. Ele „ex-
spune N. V. Melnilcov, — căr i n a n u l 1* oamenilor de ştiinţă, proiectan mare succes a contribuit intro o amintire greu de crezut, aici, ran se extrage, dacă acest lu
ducerea pe scară largă a me in subteran, supunîndu-se co cru este necesar, întreaga can trag“ electricitatea din răsufla
bunele era atotputernic in bi depresiunea Caspicîi, in Asia ţilor şi inginerilor de la Insti todei de extracţie prin injec menzilor unui aparat, sapă ga titate de petrol.
lanţul de combustibil al ţării Centrală, în Orientul îndepăr tutul de mine „A. A. Skocin- tarea intraconturală de apă. leria o „cîrtiţă metalică“ — o rea oceanelor, folosind „mun
— el acaparase partea leului tat. Dar oamenii de ştiinţă si- s k i d e la institutele ,,Kara- maşină autopropulsată de for Ne amintim că în 1961 un
— trei sferturi din acest bilanţ. berieni afirmă că şi ţinutul lor ganda-şahtoproiekt“, „Ghiprou- Acum pretutindeni petroliştii ma unei ţigări, confecţionată troliu de foraj fora maximum ca“ fluxurilor şi refluxurilor.
Se părea că petrolul şi gazele este bogat in gaze. glemaş“, „Ghiprougleavtemati- sovietici pătrund tot mai adine din aliaje foarte dure. 2 km. pe lună. Turla de fora]
nu ar avea nici o perspectivă. zaţia“. in pământ, ei extrag acest „mo pe care o vedem acum ajunge Nu putem încheia călătoria
Domina părerea că păviintul Adincimea medie de extracţie tor al motoarelor“ nu de la In această mină comunistă a la o adincime de 10 km. şi
sovietic este mai puţin bogat a ţiţeiului este -deocamdată de Ne apropiem de anul 1965, 1.600 vn., ci de la o adincime anului 1980 puternicele freze aceasta numai în două săptă- noastră fără a vorbi despre con
în petrol şi gaze decît, de pildă, 1.600 m. de la suprafaţă. Petro ultimul an al septenalului. Ura de 5 km. Iii sînt înarmaţi cu ale .,cîrtiţei“ taie cărbunele, în- mîni. încă un am ănunt: turla
al S.U.A. In realitate însă, te liştii şi geologii prospectanţi nu lul a devenit o culme a in noi maşini de forat, cu noi in figînău-se în strat şi creindu-şi se deplasează, porneşte spre un strucţia de centrale atomoelec-
renurile petrolifere sînt mai uită insă că există petrol şi la dustriei. 2.069 km. de conducte stalaţii. pentru îndepărtarea apei repede tuneluri largi şi drepte. loc nou, mişclndu-se pe şenile,
mari în U.R.S.S. decît în Sta adincimea de 5-8 km. Forarea de gaze au pomii de aici pînă şi a sărurilor clin ţiţei. asemenea unui tractor, deser trice şi despre materia primă
tele unite. Totodată, dacă se do adincime este una din prin la Gazli în Asia Centrală. Ma In ţară, se extrage acum vind o întreagă exploatare.
cipalele sarcmi pe care şi le şinile — „plăminii“ uzinelor Anul 1971. Ce se întîmplă în mult cărbune, aplicindu se in Trebuie adăugat de asemenea pentru acestea. In 1961 au Luaţ
ţine seama de faptul că la ex propun astăzi să le rezolve pe- din Ural înghit miliardele de bazinul Doneţului. ? El a cres special metoda la zi. In rezer că din această sondă se obţin
tracţia gazelor şi ţiţeiului pro 1roliştii, metri cubi de gaze furnizate de cut, hotarele lui s-au extins. vă există însă şi vestitul bazin şi ţiţei, şi gaze. Extracţia com fiinţă două mari centrale în
ductivitatea, muncii este cu Buhara. Tot spre Ural se în La vest. Dcnbasul- a inclus şi o Twngusski. zăcămintele din la- plexă despre care s-a vorbit ?n
mult mai mare decît la extrac Primul punct de oprire în că dreaptă şi petrolul tatar. Cel parte din regiunea Dneprope kuţia, dl?; Extremul nord. Pros- proiectul de Program al P.C.U .S. Ural şi în regiunea Voronej. m
ţia cărbunelui, iar preţul de cost lătoria noastră — anul 1963. Ne mai perfect bilanţ de combus trovsk iar la est a ajuns pînă pecţîimîle de adincime conti acum se aplică pretutindeni
este mult mai mic, se poate aflăm în bazinul Karagancla. tibil, despre care s-a vorbit în nuă, dar de. astă dată după cele ţară. 1980 producţia de materie pri-:
Dar ce s-a întimplat? Se con proiectul de Program al P.C.U.S. la Rostov. Toate minele mari
afir*'-7? cu curaj că viitorul a- struieşte oare aici un metrou a şi fost realizat în Ural. mă pentru centralele atomo-:
parţine petrolului şi gazelor. de tipul celui din Moscova?
Dar şi cărbunele va mai sluji Care este randamentul eco electrice şi construirea lor con-,
încă mult timp omului. — Este mina de cărbuni Ten- nomic al restructurării bilanţu
tekskaia, o mină model, proto lui de combustibil, începută in tinuă. Materia primă a devenit
tipul viitoarelor mine comunis 1956? Datorită faptului că căr
te — explică N. V. Melnikov. bunele a cedat locul său con- însă considerabil mai ieftină şi
mai acceptabilă.
Mai există încă o importarîtă
rezervă energetică — apa mă
rilor. Pot şi trebuie folosite re
zervele nelimitate ale aşa-nu-:
mitei „ape grele“ care conţin
deuteriu. Poate că oceanul as
cunde principalul combustibil al
viitorului...
Am terminat călătoria în anul
1980. Desigur că tot despre ceea
ce s-a vorbit aici acum se să-.
vîrşeşte deocamdată în labora
toarele centrelor ştiinţifice. în
birourile proiectanţilor, în mi
ne şi institute, la combinatele
chimice. Minerii, petroliştii,
geologii sovietici păşesc ferm
pe calea indicată de partid.
(După „NEDELIA“)’.