Page 3 - 1961-09
P. 3

N r. 2679                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                   ¦w. 3

                                                                        O c u rs ă sseolîlşîiiiltă                                                   Trenul şi-a                                           m m a su m u i m

                                                                                                                                                     confinuai drumul

                                                                          Zi de duminică. Pe aero­               avionul a început să ia înăl­         Era într-una din zilele trecute.                              2 SEPTEMBRIE 19G1
                                                                        portul din Deva apar cîteva              ţime.                               Trenul 2637 sosise la timp în
                                                                        maşini cu pasageri puţin                                                     staţia Subcetate. Mecanicul Ale­        Programul 1: 6,10 ©întece şi jocuri    clorului nostru; 14,03 Muzică uşoară;
                                                                        obişnuiţi. Sînt 30 de copii,               Personalul navigant şi-a          xandru Săbău, după ce făcuse          populare romîneş.ti; 7,30 Gura de aer    15.30 Muzică din operete; 17,00 Din
                                                                        fii ai oamenilor muncii din              dat toată silinţa ca în tim ­       obişnuita revizie a locomotivei,      la munte ; 8,00 Din presa de astăzi;     cele mai bune programe muzicale al­
                                                                        regiunea Hunedoara, trimişi              pul zborului micii pasageri         s-a urcat in marchiză şi aştepta      9,35 Goncert de muzică uşoară; 10,38     cătuite de ascultători; 17,30 Garnet de
                                                                        prin grija partidului, gratuit,                                              punerea semnalului pe liber. De       Muzică uşoară; 11,20 Fragmente diu       reporter; 18,30 Muzică simfonică;
                                                                        in colonie, la mare. Pentru              să se simtă cit mai bine. Li        odată văzu pe acar îndrepîîn-         opera „Romeo şi Julieta“ de Gunod;
                                                                        ca să ajungă cit mai repede              s-a explicat în permanenţă          du-se grăbit spre tren.                                                        19.30 Pe teme internaţionale; 20,20
                                                                        la destinaţie, s-a hotărît ca            deasupra cărui oraş zboaTâ                                                12,20 Album sportiv; 14,00 Din mu­
                                                                        această călătorie să fie făcu­           avionul, ce munţi se află de­         — Tovarăşe mecanic, al 15-lea                                                Noapte bună, copii: „Brîul de argint“
                                                                        tă cu avionul.                           desubt. Astfel, copiii au avut      vagon din urmă este cu ambele         zica popoarelor; 15,45 Din literatura
                                                                                                                 prilejul să facă geografie pe       fusuri aprinse — ii spuse acesta.                                              — poveste populară vietnameză; 20,30
                                                                          Sosirea avionului a fost               „harta vie“ şi neasemuit de                                               R. D. Vietnam ; 16,15 Vorbeşte Mos­
                                                                        anunţată pentru ora 9,15. Şi,            frumoasă a patriei noastre            Alexandru Săbău n-a mai aş­                                                  Muzică de dans; 21,45 Album artis­
                                                                        la această oră,                                                              teptat alte lămuriri.                 cova !; 17,50 Ştiinţa în slujba păcii;
                                                                                                                 iubite.                                                                                                            tic ; 22,00 Muzică de dans.
                                                                                                                                       Mulţi copii     In timp ce se înapoia cu lo­        19,05 Scrisori din ţară; 20,30 Ge e
                                                                                                                                                     comotiva în faţa trenului, urmă­                                               Buletine de ştiri: 500; 6,00 ; 7,00;
                                                                                                                                                     rea cu privirea starea tuturor        nou în librării; 21,30 Emisiune cultu­
                                                                        în sare a                                  au făcui cu-                      vagoanelor. La un moment dat                                                   10,00 ; 11,00;  o«O           17,00;
                                                                                                                                                     i se păru că unul dintre ele este     rală ; 22,30 Muzică de dans; 23,15.                              COOn
                                                                                                                                                     mai lăsat decît celelalte. „Nu
                                                                        apărut silueta              W M m m m w r no?ti1ltă cu a -                   plec eu pină nu văd ce are“ —         Muzică simfonică.                        19,00 ; 22,00 ; 23,52 (programul I) ;
                                                                         strălucitoare                                           paratcle de!        îşi zise el.                              Programul 11: 12,30Din comoara fol-
                                                                                                                                                                                                                                    12,00 ; L4IID; 16,00; 18,00; 20,00 ;
                                                                        a avionului.                             bord. Unii mai îndrăzneţi au          Legă locomotiva la tren şi                                                   21,00; 23,00 (programul 11).

                                                                        Imediat după aterizarea luat loc pe scaun, alături de

                                                                        avionului, părinţii însoţitori pilot, şi, cu casca la urechi,

                                                                        s-au grăbit să-şi aşeze copiii se simţeau cei măi straşnici                                                                        Şcoala profesională Ga!I u                                 i

                                                                        în confortabilele fotolii şi să aviatori.

                                                                        le dea ultimele sfaturi. Dis­ Cele două ore de zbor au                       trase o fugă pină la vagonul                    Prospect de admitere                                             y
                                                                        cuţiile ar mai fi continuat trecui pe nesimţite. La ora                      cu pricina. Intr-adevăr, nu se                                                                                   y

                                                                        dacă nu s-ar fi auzit vocea 11,30 pilotul a anunţat că înşelase. Vagonul avea un are                                  Şcoala profesională din comuna Smihubru, satul Gal tiu, ^

CosEi&iiisiuI Iosif Tomotaş, mecanic la Uzinele meialo-chi- ) pilotului:                                         avionul se află deasupra ora­       rupt. In felul acesta nu putea i raionul Alba, regiunea Hunedoara, cu o durată de trei ani, p r i- |
                                                                                                                                                                                           - meşte în anul I pentru anul şcolar 1961-1962, absolvenţi ais
micc clin Zlatna, îngrijeşte mult agregatele. De aceea centrifuga         — Însoţitorii sînt rugaţi să           şului Constanţa şi peste 5          să circule.
ia care lucrează el funcţionează de multă vreme fără vreo de­           cobGare.                                 minute va ateriza. La ora             Acum, era rindul mecanicului        I şcolilor elementare de 7 ani, în vîrstă de 14-17 ani împliniţi Ian
fecţiune.                                                                                                        11,35. în faţa aerogării din
                                                                          Cină uşa grea de metal                                                     să anunţe pe acar de scoaterea        { 15 septembrie 1961, pregătind»-i în specialitatea MECANICI i
                                        îSSt-                           s-a închis în urma părinţi­              Constanţa, cei 30 de pasă-          unui vagon din garnitură.             ' AGRICOLI.                                                                •}
                                                                        lor, vocea pilotului s-a au­             geri. coborau gravi din avion.
 Acţiuni valoroase privind                                                                                       La aeroport se aflau delega­          Cu ajutorul acestuia din urmă,      ( Admiterea în şcoală se face cu examen do admitere, scris 1
                                                                        zit din nou :                            ţii coloniei de copii şi peste      vagonul a fost tras repede
                                                                          — Copii, fiţi atenţi că de­                                                                                      (şi oral la limba romînă şi matematică.                                    )

                                                                                                                                                                                           ( Examental începe îa data de 11 septembrie 1961.                          5

    îm bunătăţirea calităţii                                                                                                                         ăe-oparte. Şi astfel, datorită vi­    C înscrierile se fac zilnic între orele 8-14, pînă la 9 septem-}
                plinii
                                                                        colăm, adică plecăm. Fieca­              cîteva minute, noii veniţi          gilenţei mecanicului Alexandru        tbrie 1961, Ia secretariatul şcolii din Ga.Itiu, pe baza unei cereri {
  Cu ocazia concursului pe ţară desfacere şl prezentare a pîi-          re să stea liniştit pe scaun.            erau şi instalaţi intr-un fru­      Săbău, trenul şi-a continuat
„Pentrti pîinea de cea mai bună nii. Au fost de asemenea luate                                                   mos autobuz care urma să-i          drumul.                               ţ însoţită de următoarele acte :                                           A
                                                                          La ora 9,30 motoarele a-               ducă la Eforie...
                                                                        vionului au început să du­                                                                             C. IOAN     l         - Certificat de naştere copie legalizată.                        I
                                                                        duie şi, după un tur de pistă,                                   1. CR1ŞAN                           corespondent
                                                                                                                                                                                           [ ginal.  ¦Certificat de absolvire a şapte clase elementare în ori- n
                                                                                                                                                                                                                                                                      s

                                                                                                                                                                                           ^ — Certificat medical.                                                    ¦»

calitate“, organizat nu de mult măsuri pe linia îmbunătăţirii                                                                                                                              l — Declaraţie tip de s is - materială.                                    y

din iniţiativa Comitetului Cen­ stării igienico-sanitare a între­                                                                                                                          ( Candidaţii, la prezentare la examenul de admitere, vor)

tral al Partidului Muncitoresc prinderilor. Pentru ca munca să                          C u (%L(}!6&Ş1 S Ş F G Ş f jf f i, (îlS^Cîf IîîCfl !tlîlÎf' Şi ii1(31 huit                         ( avea o recomandaţie scrisă din partea unui G.A.S. din raza co-)

Eomîn, au fost stabilite noi re­ se desfăşoare în condiţii cît mai                                                                                                                         4 munei de domiciliu.                                                      )

ţete tehnologice care să condu­ bune, au fost întocmite plantari                                                                                                                           I Candidaţii înscrişi Ia şcoală şi admişi, vor primigratuit)
că la îmbunătăţirea calităţii de măsuri care urmează a fi
                                                                                                                                                                                           t masă, îmbrăcăminte, cărţi şi rechizite şcolare pe întreaga p e-)
Spre indici de utilizare şi mai înalţipîinii. De asemenea, cu această puse în aplicare de către colec­
                                                                                                                                                                                           t rioadă de şcolarizare.                                                   j

                                    tivele din sectoarele de panifi­                                                                                                                       - Orice informaţie în plus se poate obţine de la secretaria-’'
                                    caţie. In urma constatărilor fă­                                                                                                                       - tul şcolii din Galtiu.                                                   I
ocazie a fost mărită gama sor­      cute s-a hotărît de asemenea ca          (Urmare din pag l-a).               ţii ele producţie a agregatelor.    şi poate fi extinsă cu succes.
                                    pîhă la 30 septembrie să se des­                                             Organizaţia de partid a trasat      Avem însă nevoie de ceva mai          - .4                                     . _ / a_ . / u / v
timentelor de panificaţie.          chidă încă 19 centre model de       prin mărirea vitezei de retrage­         sarcină unui colectiv să se ocu­    mult. oxigen, pe care, serviciul
  După concurs, muncitorii,         desfacere a pîinii.                 re a fierăstraielor. Ce înseam­          pe de acest lucru. Bineînţeles că   aprovizionare al Ç.S. Hunedoa­                             DC AM n i t â t i l e
                                                                        nă aceasta ? Economie de timp,           s-au efectuat studii, s-a cerce­    ra, ni l-ar putea asigura dacă
tehnicienii şi inginerii din regi­      Conducerile întreprinderilor    spor de producţie, deci indici de        ta t literatura de specialitate,                                             A C H IZ IŢ IO N E A Z Ă O P iC E C A N T lT Â T l DE U N A
unea noastră, ca şi din întrea­     de panificaţie, maiştrii şi lucră­  utilizare mai înalţi. De aseme­          experienţa laminatorilor sovie­     ar depune mai mult interes...            LA PREŢURI AVANTAJOASE
ga ţară, s-au străduit şi au reu­   torii brutari, precum şi comite­    nea, colectivul tehnologic a de­         tici. Pină la urmă s-a rezolvat        Organizaţia de partid a îndru­
şit să dea oamenilor muncii o                                           finitivat procesul de încălzire a        şi această problemă : s-a ajuns                                                   Va l o r if ic a ţ i s u r p l u s u r il e d e l în â
pîine mult mai bună. In acest       tele executive ale sfaturilor       oţelului rotund, reducînd ast­           la concluzia că poate fi mărită     mat şi organizaţia sindicală să          p r in u n it ă ţ il e D C A s a u p r in a c h iz it o r ii
scurt timp au apărut în cen­        populare, au datoria să urm ă­      fel rebutul provocat de arderea          greutatea blumului. S-au luat In    ia cele mai potrivite măsuri pen­
trele muncitoreşti din regiune                                          superficială a materialului. Fi­         acest sens unele măsuri ca mo­                                                                                                     D .C A . , ( h n
15 noi sortimente de franzelărie    rească în permanenţă respecta­      reşte de aici rezultă spor de                                                tru intensificarea întrecerii so­
şi specialităţi.                                                        producţie.                               dificarea calibvajului la caja de   cialiste. Astfel a fost introdus                A r*                                    c â n ta n e ş i
                                    rea proceselor tehnologice de                                                800, prelungirea platformei de      sistemul premial în întrecerea
  Pentru ca pîinea să fie şi mai                                          Şi încă un exemplu. La lami­           laminare şi altele. Aşa s-a reu­    dintre schimburi, potrivit căruia
bună, o comisie de specialişti      fabricaţie, introducerea noilor     norul de 650 mm. s-a studiat             şit ca la unele blumuri să crea­
din cadrul Ministerului Indus­                                          multă vreme mărirea capacită-            scă greutatea cu mai mult de        schimbul fruntaş primeşte lu­
triei Alimentare, compusă din in­   reţete, transportul şi desface­                                              35 ia sută. La profilul p atrat de  nar un premiu de 25.000 lei.

gineri, tehnicieni, economişti,     rea, astfel ca oamenii muncii                                                                                    Bineînţeles că un obiectiv prin­
medici eic. împreună cu dele­                                                                                                                        cipal în întrecere îl constituie
gaţi ai secţiei de industrie lo­    din regiunea Hunedoara să p ri­                                                                                  sporirea indicelui de utilizare...
calii a Sfatului popular regio­                                                                                                                      De asemenea, peste 75 la sută
                                    mească c pîine din ce în ce
nal Hunedoara, s-au deplasat în
toate unităţile de panificaţie şi   mai bună.

                                                        Ing. N. MĂRUŢĂ

morarii din regiune. Cu aceas­      H a n d b a ! în s e p ie                                                    30, de pildă, bluinul a crescut     din personalul laminorului a
tă ocazie unităţile de panifica­
ţie au fost sprijinite efectiv în   Faza de zonă a                      sportive de elevi .                      de la 1500 Ia 2500 kg., deci un     frecventat cursurile de ridicare
introducerea şi aplicarea reţe­                                                                                  spor de producţie de circa 17       a calificării...
                                                                                                                 la sută.
telor noi de fabricaţie de către                                                                                                                                         ?

cei mai buni maiştri brutari ca       La Petroşani a avut loc de        echipele din Tg. Mureş şi Cra­             Pe aceeaşi linie au mers şi în­     Aşadar o preocupare susţinu­
Fleşeru Cornel, Sever Petruică,     curînd faza de zonă la handbal      iova).                                   cercările de mărire a indicelui     tă a întregului colectiv — rea­
Ioan Malea şi alţii, care au p ar­  în 7, rezervată şcolilor sportive                                                                                lizări frumoase. Laminatorii sînt
ticipai: îa concursul pe ţară.                                            In urma victoriilor obţinute           intensiv Ia laminarea profile-      hotărîţi să dezvolte succesele de
                                    de elevi. La această importantă     echipele de handbal din Petro­           lor. Şi aici, după multe căutări,   pină acum, să obţină indici de
  Paralel cu acţiunea de îmbu­      competiţie au participat echi­      şani s-au calificat pentru faza          s-a reuşit să se găsească solu­
nătăţire a calităţii pîinii prin    pele de băieţi şi fete ale Ş.S.E.   finală a competiţiei.                    ţia potrivită : aplicarea călirii   utilizare şi mai fesalţj. Fără în­
introducerea noilor reţete, s-a                                                                                  calibrelor Ia profile fasonate.     doială că vor reuşi, aşa cum au
desfăşurat o largă activitate şi                                                               S. BĂLOl
                                                                                      corespondent
pentru îmbunătăţirea reţelei de Petroşani şi Sibiu (Au lipsit                                                    Metoda s-a dovedit foarte bună făcut în nenumăratele rînduri. \

MOTORUL MOTOARELOR                                                                                               ducătar şi că acum, împreună        au fost reconstruite, iar cele        mai moderne metode, — din                Petrol,             dZrisme... Aceş­
                                                                                                                 cu ţiţeiul şi gazele, împarte bi­   mici nu mai funcţionează. Acum        avion, cu ajutorul unor apa­
                                                                                                                 lanţul de combustibil în trei       securitatea muncii in mine este       rate care reacţionează la radia­         tia sînt cei trei piloni pe care
                                                                                                                 părţi aproape egale, ţara sovie­    asigurată de susţineri metalice,      ţiile scoarţei terestre.
                                                                                                                 tică a realizat o economie de       uşoare şi sigure, dirijate auto­                                               se sprijină bilanţul de combus­
                                                                                                                 peste 10 miliarde ruble.            mat cu ajutorul unor dispozi­           Gazele au ajuns în casele din
  Începem călătoria noastră in                                                                                                                       tive hidraulice. Dacă în 1961         Ciukotka, in aşezările îndepăr­          tibil al ţării în anul 1980. Dar
anul 1980, in noua eră ale că­                                                                                     In ţinutul Krasnoiarsk, In        în galerie se înainta lunar cu        tate din tundră, în satele din
rei hotare sînt de pe acum pre­          „Creşterea continuă şi în ritm rapid a producţiei de me­                imensa carieră de cărbuni Irşe-     40—50 m., acum se înaintează          creierul munţilor Pamirului şi           în afară de aceste feluri de
cise clare, apropiate. In aceas­    tale şi combustibili, care constituie fundamentul industriei mo­             Borodin, pe care minerii au în­     cu sute de metrL Automatele           Caucazului.
tă călătorie, a cărei temă o        derne, va rămîne ca şi pînă acum una din cele mai impor­                     ceput s-o creeze încă în anul       ridică cărbunele extras, iar con-                                              combustibil există şi alte resur­
constituie resursele de combus­     tante sarcini economice“.                                                    1961, lucrează acum nişte co­       veierele îl transportă la vagoa­        Pe arterele feroviare gonesc
tibil — baza industriei moder­                                                                                   loşi cu braţe de oţel lungi de      nele de cale-ferată.                  locomotive, pe şosele circulă            se energetice.
ne, sintem însoţiţi de prof. Ni-                                         (Din proiectul de Program al P.G.U.S.)  220 m. Sînt excavatoarele cu                                              automobile şi autobuze, iar in
k-olai Vasilievici Melnikov, di­                                                                                 roată port-cupe din complexul         Şi la extracţia gazelor meto­                                                Încheiem călâtorza noastră în
rectorul Institutului de mine                                                                                    de maşini realizate la noua         dele nu mai sînt aceleaşi. Au­        aer zboară avioane şi elicop­
din Moscova, membru-cores-                                                                                       uzină din Kramatorslc, sub con­     tomatele, dispozitivele de cal­                                                regiunile sudice ale ţării. O-
pondent al Academiei de Ştiin­                                                                                                                       cul, maşinile pentru aşezat con­      tere, — toate funcţionind pe
                                                                                                                 ducerea inginerilor 1. I. Hudea-    ductele şi săpat şanţuri, îm­         bază de gaze. Gazul a devenit            glinzi gigantice privesc spre
ţe a U.R.S.S.                                                                                                    kov şi A. I. Senderov, în cola­     preună cu cele mai modeme             de 10 ori mai ieftin decît căr­
   Fundul de plecare este anul                                                                                   borare cu colectivul Institutului   agregate de sudat, contribuie la      bunele, şi de trei ori mai ieftin        soare acumultnd pe suprafaţa
                                                                                                                 de mine din Moscova. O aseme­       accelerarea ritmului de extrac­       decît petrolul.
1961. Să cobor im intr-un aba­        Înainte de a părăsi anul 1961     In această mină-palat, unde              nea maşină desprinde 10.000         ţie a gazelor.                                                                 lor razele sale fierbinţi şi con-
taj al unei noi mine com.plexe      şi a începe călătoria în viitor     domneşte o ordine şi curăţe­             m.c. de rocă pe oră —¦ de trei                                              La una din exploatările pe­
din Donbas. In galerie aproape      să ne mutăm cu gîndul în Si­        nie perfectă, numărul muncito­           ori mai mult decît cel mai mare       Am ajuns în 1980 ! In acest         trolifere din Siberia atenţia ne         densîndu-le căldura.. Bateriile
nu se văd oameni. Înaintarea        beria, în taiga. Deocamdată         rilor este de două ori mai mic           excavator al anului 1961.           an se extrag multe sute de m i­       este atrasă de o turlă de fora]
                                    aici, pe imensele întinderi de      faţă de o mină obişnuită, iar                                                lioane de tone de petrol şi căr­      — uşoară, executată din metale           solare completează rezervele de
o efectuează un mecanism-           la est de Ural, sondele de gaze     munca lor a devenit asemănă­               Dar cum se comportă la sfîr-      bune, multe sute de miliarde          noi. Acum ţiţeiul este debitat
uriaş. Un operator a dat „start“    sint încă rare. S-au găsit însă     toare cu aceea a unor lucră­             şitul septenalului periculosul      de metri cubi de gaze.                la suprafaţă cu ajutorul, unor           energie, furnizează urinelor e-
                                    roci sedimentare — tovarăşul        tori ştiinţifici — ci au de-a            „rival“ al cărbunelui — gaze­                                             stimulenţi — gaze şi lichide.
unui hidromanitor. Maşina se        de drum permanent al ţiţeiu­        face cu butoanele şi manetele            le ? Ţara s-a acoperii treptat        Să coborîm din nou în mina          Pentru a-i putea folosi a fost           lectricilate.
 încordează, ridicînd presiunea     lui. Or, acolo unde este petrol,    pupitrelor de comandă. Capa­             cu o reţea ajurată de conducte      din Donbas, de unde ne-am în­         necesar să se mărească capaci­
interioară pină la 100 atmos­       de cele mai multe ori sint şi       citatea de producţie a acestei           de gaze. Cărbunele este „înlă­      ceput călătoria. Aici, la o mare      tatea de filtrare a rocilor care         Pe litoralul mărilor se înalţă
fere. Jetul de apă, cu foria unei   gaze.                               mine-model este de 2.4.GQ.000            turat“ şi de cel de-al doilea       adincime se debitează aer con­        conţin ţiţei. In 1961, oamenii
cascade de munte, desprinde din                                         tone cărbuni anual. Aici func­           ,,concurent“ ai său — petrolul.     diţionat, galeriile sînt ihiminate    de ştiiîiţâ încă nu ştiau cum            construcţii impunătoare din be­
masivul carbonifer o tonă de           S-au găsit gaze naturale tn      ţionează maşini moderne de               250 milioane tons de petrol în      cu becuri de neon. In timp ce         să realizeze acest lucru, făceau
cărbune pe minut.                                                       transport, sisteme automate de           1965 — aceasta înseamnă că          la suprafaţă un bătrîn miner          pe atunci abia primii paşi. Acum         ton armat şi oţel. Şi acestea
                                              C ă lă to r ie            ridicare, de evacuare a apei.            s-a mers solid „pe urmele“          povesteşte tineretului despre         însă, pe pragul unei ere noi,
   — Acum 6-7 ani în urmă —                                             Noua mină este o realizare a             S.U.A. Fără îndoială, la acest      ciocanul de abataj ca despre          din rezervorul natural subte­            sînt centrale electrice. Ele „ex-
spune N. V. Melnilcov, — căr­          i n a n u l 1*                   oamenilor de ştiinţă, proiectan­         mare succes a contribuit intro­     o amintire greu de crezut, aici,      ran se extrage, dacă acest lu­
                                                                                                                 ducerea pe scară largă a me­        in subteran, supunîndu-se co­         cru este necesar, întreaga can­          trag“ electricitatea din răsufla­
bunele era atotputernic in bi­      depresiunea Caspicîi, in Asia       ţilor şi inginerilor de la Insti­        todei de extracţie prin injec­      menzilor unui aparat, sapă ga­        titate de petrol.
lanţul de combustibil al ţării      Centrală, în Orientul îndepăr­      tutul de mine „A. A. Skocin-             tarea intraconturală de apă.        leria o „cîrtiţă metalică“ — o                                                 rea oceanelor, folosind „mun­
— el acaparase partea leului        tat. Dar oamenii de ştiinţă si-     s k i d e la institutele ,,Kara-                                             maşină autopropulsată de for­           Ne amintim că în 1961 un
— trei sferturi din acest bilanţ.   berieni afirmă că şi ţinutul lor    ganda-şahtoproiekt“, „Ghiprou-              Acum pretutindeni petroliştii    ma unei ţigări, confecţionată         troliu de foraj fora maximum             ca“ fluxurilor şi refluxurilor.
Se părea că petrolul şi gazele      este bogat in gaze.                 glemaş“, „Ghiprougleavtemati-            sovietici pătrund tot mai adine     din aliaje foarte dure.               2 km. pe lună. Turla de fora]
nu ar avea nici o perspectivă.                                          zaţia“.                                  in pământ, ei extrag acest „mo­                                           pe care o vedem acum ajunge              Nu putem încheia călătoria
 Domina părerea că păviintul           Adincimea medie de extracţie                                              tor al motoarelor“ nu de la           In această mină comunistă a         la o adincime de 10 km. şi
sovietic este mai puţin bogat       a ţiţeiului este -deocamdată de       Ne apropiem de anul 1965,              1.600 vn., ci de la o adincime      anului 1980 puternicele freze         aceasta numai în două săptă-             noastră fără a vorbi despre con­
în petrol şi gaze decît, de pildă,  1.600 m. de la suprafaţă. Petro­    ultimul an al septenalului. Ura­         de 5 km. Iii sînt înarmaţi cu       ale .,cîrtiţei“ taie cărbunele, în-   mîni. încă un am ănunt: turla
al S.U.A. In realitate însă, te­    liştii şi geologii prospectanţi nu  lul a devenit o culme a in­              noi maşini de forat, cu noi in­     figînău-se în strat şi creindu-şi     se deplasează, porneşte spre un          strucţia de centrale atomoelec-
renurile petrolifere sînt mai       uită insă că există petrol şi la    dustriei. 2.069 km. de conducte          stalaţii. pentru îndepărtarea apei  repede tuneluri largi şi drepte.      loc nou, mişclndu-se pe şenile,
mari în U.R.S.S. decît în Sta­      adincimea de 5-8 km. Forarea        de gaze au pomii de aici pînă            şi a sărurilor clin ţiţei.                                                asemenea unui tractor, deser­            trice şi despre materia primă
tele unite. Totodată, dacă se       do adincime este una din prin­      la Gazli în Asia Centrală. Ma­                                                  In ţară, se extrage acum           vind o întreagă exploatare.
                                    cipalele sarcmi pe care şi le       şinile — „plăminii“ uzinelor                Anul 1971. Ce se întîmplă în     mult cărbune, aplicindu se in         Trebuie adăugat de asemenea              pentru acestea. In 1961 au Luaţ
ţine seama de faptul că la ex­      propun astăzi să le rezolve pe-     din Ural înghit miliardele de            bazinul Doneţului. ? El a cres­     special metoda la zi. In rezer­       că din această sondă se obţin
tracţia gazelor şi ţiţeiului pro­   1roliştii,                          metri cubi de gaze furnizate de          cut, hotarele lui s-au extins.      vă există însă şi vestitul bazin      şi ţiţei, şi gaze. Extracţia com­        fiinţă două mari centrale în
 ductivitatea, muncii este cu                                           Buhara. Tot spre Ural se în­             La vest. Dcnbasul- a inclus şi o    Twngusski. zăcămintele din la-        plexă despre care s-a vorbit ?n
mult mai mare decît la extrac­         Primul punct de oprire în că­    dreaptă şi petrolul tatar. Cel           parte din regiunea Dneprope­        kuţia, dl?; Extremul nord. Pros-      proiectul de Program al P.C.U .S.        Ural şi în regiunea Voronej. m
ţia cărbunelui, iar preţul de cost  lătoria noastră — anul 1963. Ne     mai perfect bilanţ de combus­            trovsk iar la est a ajuns pînă      pecţîimîle de adincime conti­         acum se aplică pretutindeni
 este mult mai mic, se poate        aflăm în bazinul Karagancla.        tibil, despre care s-a vorbit în                                             nuă, dar de. astă dată după cele      ţară.                                    1980 producţia de materie pri-:
                                    Dar ce s-a întimplat? Se con­       proiectul de Program al P.C.U.S.         la Rostov. Toate minele mari
afir*'-7? cu curaj că viitorul a-   struieşte oare aici un metrou       a şi fost realizat în Ural.                                                                                                                                 mă pentru centralele atomo-:
 parţine petrolului şi gazelor.     de tipul celui din Moscova?
 Dar şi cărbunele va mai sluji                                             Care este randamentul eco­                                                                                                                               electrice şi construirea lor con-,
 încă mult timp omului.                — Este mina de cărbuni Ten-      nomic al restructurării bilanţu­
                                    tekskaia, o mină model, proto­      lui de combustibil, începută in                                                                                                                             tinuă. Materia primă a devenit
                                    tipul viitoarelor mine comunis­     1956? Datorită faptului că căr­
                                    te — explică N. V. Melnikov.        bunele a cedat locul său con-                                                                                                                               însă considerabil mai ieftină şi

                                                                                                                                                                                                                                    mai acceptabilă.

                                                                                                                                                                                                                                    Mai există încă o importarîtă

                                                                                                                                                                                                                                    rezervă energetică — apa mă­

                                                                                                                                                                                                                                    rilor. Pot şi trebuie folosite re­

                                                                                                                                                                                                                                    zervele nelimitate ale aşa-nu-:

                                                                                                                                                                                                                                    mitei „ape grele“ care conţin

                                                                                                                                                                                                                                    deuteriu. Poate că oceanul as­

                                                                                                                                                                                                                                    cunde principalul combustibil al

                                                                                                                                                                                                                                    viitorului...

                                                                                                                                                                                                                                    Am terminat călătoria în anul

                                                                                                                                                                                                                                    1980. Desigur că tot despre ceea

                                                                                                                                                                                                                                    ce s-a vorbit aici acum se să-.

                                                                                                                                                                                                                                    vîrşeşte deocamdată în labora­

                                                                                                                                                                                                                                    toarele centrelor ştiinţifice. în

                                                                                                                                                                                                                                    birourile proiectanţilor, în mi­

                                                                                                                                                                                                                                    ne şi institute, la combinatele

                                                                                                                                                                                                                                    chimice. Minerii, petroliştii,

                                                                                                                                                                                                                                    geologii sovietici păşesc ferm

                                                                                                                                                                                                                                    pe calea indicată de partid.

                                                                                                                                                                                                                                                   (După „NEDELIA“)’.
   1   2   3   4   5   6   7   8