Page 30 - 1961-09
P. 30
DSP 9 DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr. 2086
BHSWreMHBK [^^AAfl3zajawa»ä«mww wwbbwssw «Äw orevntfiöFrtO l
C O N S T R U C T O R I Şl CO N STR U CŢII Brigadă artistică Coiecfivişii fruntaşi
de agitaţie fruntaşă
pe raion
Şantierul noului oraş munci punct de vedere al calităţii, nu este inclusă de deviz şi se face Activitatea brigăzii artistice de agi
de către şantier fără ionduri taţie a Întreprinderii forestiere Orăş-
toresc Călan creşte continuu. se punea interesul necesar. speciale, ceea ce grevează pre tie contribuie la mobilizarea muncito Zilele vacanţei . — respectat nici
Noi apartamente sint date în Acum însă lucrurile stau mult ţul de cost pe bloc cu 10— 15 rilor pentru realizarea şi depăşirea
folosinţă oamenilor muncii, iar mii lei. Rău este că la insisten sarcinilor de plan, pentru lichidarea sînt pe sfîrşite. RAIDUL. N O S T R U pină in Prezent
altele slnt în construcţie. Între mai bine. întreg colectivul de tele noastre nu se face nimic. unor lipsuri ce se mai manifestă în In curînd ele angajamentul.
gul colectiv de muncă de aici muncă al şantierului este preo Şi apoi tot la zugrăveli este munca din cadrul întreprinderii.
este animat de dorinţa de a cupat să înfăptuiască una din timpul ca proiectantul să dove vii şi cadrele Intr-o situa
munci cu tot mai mult elan, sarcinile principale trasate de dească mai multă răspundere Programele numeroase prezentate de
pentru a respecta termenele de partid, aceea a îmbunătăţirii în fixarea culorilor. Este nece brigadă au cîştigat aprecierea unani didactice se vor regăsi in clase ţie similară se găseşte şi Şcoa
sar să vină cu palete stabilite mă a spectatorilor, atît pentru conţi pentru a-şi începe activitatea la medie mixtă din Lupeni (di
continue a calităţii lucrărilor. Şi şi apoi să ţină seama de culo nutul orientat spre necesităţile produc
în cea mai mare parte acest lu rile ce sînt pe piaţă, să nu pre ţiei cit şi pentru nivelul artistic de in în cadrul noului an şcolar. rectori I. Goja şi I. Stoica).
tindă lucruri ce nu pot fi rea terpretare. Tinerii Florian Mărculescu,
dare in folosinţă a obiectivelor cru se face. Astfel, pe şantier lizate şi care au aspect urît. Cornelia Samo, Lucia Buzdug, Kenst Chiar din primele zile, procesul Finisarea noilor localuri • i w w - ' *A 'M -. X v v.v.-'vX'-Cy.y
Brigiite, Paraschiva Iliese, irig. Aurel de învăţămînt trebuie să se des
cuprinse in plan. Rezultatele se dă mai multă atenţie finisă După părerea mea şi benefi Tarascu, precum şi instructoarea bri
sint deosebit de fructuoase. încă rilor exterioare, făcîndu-se faţa ciarul — I.G.O. Hunedoara — găzii Irina Tauber, şi-au văzut roadele făşoare în ritmul cerut de pro îrebuie fe rn rn a lă !
de pe acum planul valoric a de cu aspect frumos, plăcut, cît manifestă interes în realizarea strădaniilor materializate şi în rezul
fost cu mult depăşit. In prezent şi celor interioare. In faţade se planului de construcţii, pentru tatul concursului cultural-sportiv al ti gram. Pentru acest lucru, sfa An de an, numărul copiilor
se lucrează în contul trimestru foloseşte acum gris de piatră, îmbunătăţirea calităţii. Mai ales neretului, cînd brigada artistică de agi turile populare, conducerile şco care frecventează şcolile este in
lui IV. In cadrul şantierului, in ciment alb şi vopsele pe bază dirigintele de şantier se preocu taţie a I. F. Orăştie a cucerit primul creştere. Partidul şi guvernul
urma măsurilor luate, mai ales de vinacet. pă de aceste probleme. Rău este loc pe raion. lilor au avut sarcina de a crea
in ultimele luni, s-a simţit o însă că acest interes nu este din timp cele mai bune condi nostru creează condiţii din cele
îmbunătăţire a calităţii lucră Dacă consultăm procesele permanent. Sfatul popular oră Acest succes a înaripat pe tinerii ar
rilor. verbale de recepţie a blocurilor şenesc Hunedoara şi I.G.O. tişti amatori, care îşi sporesc eForturile ţii de studiu elevilor.
date de curînd în folosinţă, vom Hunedoara uneori scapă din pentru a prezenta spectacole la un ni mai bune pentru ca fiii oame
vedea că ele cuprind observaţii vedere bunul mers al lucrărilor. vel artistic mereu superior. Ş coli p re g ă iife din iinnp nilor muncii să cucerească ce ARON SAVU
Spun aceasta deoarece noi în-
Pentru a vedea modul in care puţine şi în marea majoritate tîmpinăm încă unele greutăţi. In această lună, brigada artistică de In majoritatea localităţilor tatea ştiinţei şi culturii. Mulţi este îngrijitor-mulgăiar la
Astfel, din lipsa unui aparat agitaţie a I. F. Orăştie va prezenta nu din Valea Jiului şcolile sint pre elevi vor începe acest an şcolar ferma de vaci. îngrijind cu
se desfăşoară munca pe şantie- . se referă Ia lucruri mărunte. de clorinat apa potabilă, aceas meroase spectacole la locul de muncă, gătite să-şi primească elevii. in localuri noi. In Valea Jiului deosebită atenţie cele Ui
rul noului oraş muncitoresc din Aşa de pildă, la blocul punct I, ta s-a oprit de cîteva zile. Or, în exploatările şi parchetele forestiere, Lucrările de reparare, zugrăvi se vor da în folosinţă trei şcoli vaci din lotul său, el reu
recepţionat de curînd, s-au re va trebui luate măsuri urgen re şi curăţenie a localurilor au şeşte să obţină producţii
Călăii, am adresat unor tovarăşi comandat completarea unor te pentru a se face o instalaţie lng. TRAIAN IACOB fost terminate. Mobilierul să noi, construite după cele mai mari de lapte, contri
citeva întrebări. Iată ce ne-au vopsitoriii şi piese electrice şi sa clasică. Din păcate beneficiarul lilor de clasă a fost revizuit şi moderne proiecte. buind astfel la obţinerea
relatat ei este pasiv la toate intervenţiile corespondent reparat. Materialul didactic in de către gospodărie a unor
nitare ce erau defecte. E bine noastre. De asemenea consider tuitiv a fost de asemenea pre Cu toate că din cauza slabei venituri băneşti însem
că este necesar să urgenteze /v gătit, iar inventarul laboratoa aprovizionări a şantierelor cu
Să pornim la drum însă ca în viitor asemenea lu deschiderea finanţării la noile relor a fost completat cu cele materiale şi din neglijenţa unor nate.
cruri să nu ajungă pînă la re blocuri D şi E la care deja au C. GitlBAN : Ginta la Stupea o vi necesare experienţelor şi de diriginţi, termenele de predare
început lucrările. Nu destul in oară... Ediţia a Il-a. Prefaţă de Vio- monstraţiilor. nu au fost respectate, în pre
bine pregătiţi cepţie. teres depune beneficiarul şi în rel Oosma. zent se munceşte pentru ca ul
urgentarea situaţiei pîlniei de 400 pag. — 8 lei. Toate şcolile şi-au ridicat ma timele retuşări să fie gata îna
Lucrez ca meşter pe acest Dacă Ia finisări s-au făcut descărcare a combustibilului din nualele gratuite pentru clasele inte de ziua deschiderii anului
şantier de mai mult timp. E şi mari progrese, în schimb la lu gara Călan. In noul oraş va Ed. militară I-VII şi sint pregătite ca in p ri şcolar.
crările de instalaţii electrice, funcţiona o centrală termică. Nu ma zi a noului an şcolar să le
peste mult timp ea va fi dată M. NOVIOOV: Chipul luptătorului distribuie în cadru festiv. La şcoala din Uricani lucră
normal deci să cunosc bine şan sanitare şi încălzire încă nu în folosinţă. Dar beneficiarul comunist in proza contemporană. rile sînt ceva mai întârziate şi
nu s-a îngrijit de asigurarea 132 pag. — 3 lei. De asemenea, aprovizionarea nu de cea mai bună calitate.
tierul şi oamenii. De aceea, la sîntem mulţumiţi pe deplin. Se unui personal care să cunoască cu combustibil s-a făcut la toa Aceasta pentru că tov. Alexan
orice lucrare am fost repartizat din timp sistemul de funcţio Ed. pentru literatură te şcolile (excepţie făcînd noua dru Peeek, reprezentantul bene
să lucrez, am căutat să mă achit mai văd prin blocuri unele de nare şi să o poată deservi în şcoală de 7 ani din Uricani). ficiarului din partea Sfatului
in modul cel mai conştiincios, cele mai bune condiţiuni. LEN DOIIERTY: Fiii minerului. popular nu s-a interesat în su
de sarcinile încredinţate. In ficienţe. Printre cauzele princi Traducere din limba engleză de Nico- In munca de pregătire a con ficientă măsură de calitatea lu
cursul lunii iunie am fost pale se numără şi aceea a lip Toate acestea sînt lucruri care lae Jianu şi Antoaneta Raiian. Prefaţă diţiilor pentru deschiderea nou crărilor. Astfel, nişa din labo
repartizat să conduc lucrările de sei personalului calificat. In pot fi rezolvate. De aceea aş de Nicolae Jianu. lui an de învăţămînt s-au evi
construcţie a unor noi blocuri primul rînd sînt puţini instala teptăm atît din partea proiec 336 pag. — 7 lei. denţiat şcolile de 7 ani din Ani - rator nu este prevăzută cu un
tori pe şantier. Apoi, de coordo tantului cît şi a beneficiarului noasa, Lonea, Iscroni, Petrila, orificiu pentru ventilaţie, iar pe
mai mult interes, mai multă Ed. pentru literatură Şcoala de 7 ani nr. 1 din Petro masa nişei constructorii nu vor
narea şi îndrumarea muncii preocupare. universală şani şi şcolile de 7 ani din Lu- să pună plăci de faianţă şi să
acestora se ocupă un singur peni. vopsească soclul coridoarelor în
m. NICA E. LEONOV: Bursucii — roman. ulei, motivînd că nu este pre
de locuinţe. Este vorba de blo meşter care are în sarcina sa Traducere din limba rusă de Al. Phi- văzut în deviz, deşi se include
şeful şantierului l'ppide şi Ada Steinberg. Prefaţă de
cul D şl El, E2 cu un trei puncte de lucru situate la Tamara Gane. („Biblioteca pentru in cadrul celor 5 ia sută fond
total de fiA apartamente. distanţe mari unul de altul. Rău ? toţi“ 84). A m îriîn d-o de azi pe mîlne .. suplimentar admisibil. De ase
De la bun început am este că nici din partea benefi Pe şantierul noului oraş Că 402 pag. — 5 le'.
ţinut să organizez cit mal bine ciarului nu există un diriginte lan silit posibilităţi ca munca Alai sînt unii directori de menea trebuie să se atragă aten ¦ LET1ŢIA TAMAŞ
munca celor două echipe, să or pentru aceste lucrări. să Se desfăşoare in şi^maCbune - Ed. pentru literatură şcoli care nu au înţeles să ia. ţia constructorilor asupra sla lucrind ca mulgătoare la
ganizez locul de muncă, să asi condiţlimv Este necesar în pri măsuri de pregătire a noului bei calităţi a lucrărilor de tîm- ferma de vaci, reuşeşte să
gur noul lot cu cele necesare. încă nu sînt la nivelul cerin mul rînd ¦ca la blocurile punct V. FINK ; Soarta lui Henri Lambcrt an de învăţămînt la timpul cu plărie, în special la uşi. obţină zilnic în medic pes
Astfel, brigăzile de zidari con ţelor lucrările de asfaltare a să se urgenteze lucrările de zu — roman. Traducere de Irina Vlad şi venit. Aşa se face că la Şcoala te 8 l. lapte pe cap de
duse de 'Anghel Lovasz şi Ni- străzilor. La fel stau lucrurile grăveli interioare şi exterioare. Mihai Cardaş. de 7 ani din Cimpa, zu Noua clădire a Şcolii medii
colae Clmpeanu le-am Împărţit şi cu unele parchete în blocuri. De asemenea sînt necesare gră 268 pag. — 8,55 lei. din Lonea va putea fi şi ea dată vacă furajată.
pe formaţii de cîte 4 oameni, birea lucrărilor de dare in folo grăvirea şcolii nu s-a fă în folosinţă la timp dacă vor fi
Considerăm însă că în ce p ri sinţă a centralei termice. Pen Ed. pentru literatură mobilizate toate forţele con
veşte calitatea lucrărilor, s-ar tru aceasta trebuie mobilizate universală cut din timp şi curăţenia structorilor.
putea obţine rezultate dacă în toate forţele.
Şi in privinţa calităţii sint 'tn I ' merge încet, luc-rlnd doar o sin Toate aceste lipsuri trebuie
doi calificaţi şi doi necalificaţi. cadrul şantierului s-ar lua une încă necesare măsuri, mai ales gură femeie. Tov. director Ilea lichidate. Pentru aceasta atît
la lucrările de instalaţii şi par SEMI SHlMOTA'i Insula Okinawa. na Branga ar fi trebuit să ceară sfaturile populare, conducerile
In felul acesta se asigură o mai le măsuri. Ar fi bine de pildă chete. In romîncşte de Ion Timuş şi Pericle în acest sens sprijinul comite şcolilor cît şi constructorii tre
bună deservire cu materiale a să se organizeze C. T. C.-uI. Cu o mai judicioasă folosire Martinescu. Guvînt înainte de A. Cer tului de părinţi pentru ca şcoa buie să manifeste mai mult in
frontului de lucru, un ritm mai Acum de acest lucru se ocupă a forţelor de muncă din şantier nea. la să fie gata la deschiderea teres, mai multă răspundere.
susţinut. De pildă, fundaţia blo se pot obţine rezultate şi mai 260 pag. — 6,60 Iei. noului an de învăţămînt. Tot din
cului D şi zidăria la parter un tovarăş care este şi şeful bune. Este de dorit ca in reali ^ ';
(bloc cu 32 apartamente) a serviciului tehnic, deci are şi zarea sarcinilor de plan să fie Ed. pentru literatură neglijenţa tovarăşei Branga mo < .=» i; J
durat doar trei săptămini. S-a alte sarcini. Apoi de un mare mobilizaţi în egală măsură cu universală
realizat astfel o productivitate constructorul, beneficiarul şi bilierul nu a fost. reparat, la ora ¦ •• / AUAşy. :
mult sporită. Din păcate însă, folos ar fi organizarea unei proiectantul. Literatură pentru copii actuală existînd 8 bănci rupte,
comisii de autorecepţie din rîn- şi tineret 3 geamuri sparte, două sobe de XV *
'Au trecut şapte luni de cînd teracotă care scot fum clnd se
dul constructorilor care, peri colectiviştii din Cistei i-au che F. ADERQA : Un călăreţ pierdut în
odic, să verifice calitatea lucră mat la întrecere pe membrii tu stepă. Din vremea lui Petru cel Atare. face focul etc.
turor celorlalte gospodării agri 192 pag. — 5,70 lei.
elanul nostru a fost frînat de rilor şi să dea indicaţiile nece cole colective din regiune, în Intîrziate sînt lucrările de A mal rămas o săptămînă
scopul dezvoltării sectorului Ed. tineretului pregătire şi la Şcoala de 7 ani pină cînd zumzetul vocilor ti
unele neajunsuri şi greutăţi- sare. Roadele acestei comisii zootehnic. din Vulcan (director Gh. Anto- nere va umple sălile de clasă. "... ¦' V--V , ,ii&§
Timp de aproape o lună, lucră s-au văzut pe alte şantiere şi G. DLl.MlTRESCU : Glasuri limpezi. ce), unde mobilierul nu a fost Marea majoritate a şcolilor din .. V .................
rile s-au oprit la montarea fl- cu siguranţă că şi la Călan âr Printre cei care au răspuns Ilustraţii şi copertă : Adriana Alihăi- reparat în întregime, geamurile Valea Jiului sînt gata să-şi pri iffp llif;
şiilor. Cauza, lipsa fîşillor. Vi fi aceleaşi. chemării sînt şi colectiviştii din lescu. sparte încă nu au fost înlocuite, mească elevii.
novat se face în primul rlnd Mărtineşti, raionul Orăştie. Da 100 pag. — 6,30 iei. iar sobele de teracotă abia
serviciul de aprovizionare din EUGEN STELZNER torită interesului depus pentru acum se montează. Şi la Şcoala Şcolile care sint intîrziate cu
întărirea şi consolidarea secto Ed. tineretului de 7 ani din Paroşeni ar fi tre zugrăvitul şi curăţenia, repara
diriginte de şantier rului zootehnic, la Mărtineşti buit luate măsuri pentru repa
s-au obţinut unele succese, exis lectivă deţine în prezent 100 ca rea mobilierului etc. trebuie să
T.R.C.H. care nu s-a îngrijit Aşteptăm de la proiectant tai d totodată condiţii ca pînă pete porcine, revenind circa 22 le termine cît mai urgent. In
de asigurarea la timp a şantie la sfârşitul anului dacă nu toa capete la suta de hectare. acest sens sfaturile populare
şi beneficiar... te, cea mai mare parte din '.ocale, deputaţii, conducerile
rului cu fîşil. Pînă la urmă am obiectivele prevăzute în chema Ţinîndu-se cont de faptul că
re să fie realizate. G.A.C. din Mărtineşti a livrat şcolilor, comitetele dL părinţi
înlocuit fîşiile cu beton mono Proiectantul lucrărilor din a- statului pe bază de contract au datoria de a face totul pen IOAN MIHRi; \
lit. Or, acest lucru se putea cest oraş muncitoresc este Bilanţul realizărilor pină la 1 septembrie animale tru îndeplinirea acestei sarcini.
face de la bun început, dacă D.S.A.P.C. Deva. Comparînd vii în greutate de 3.700 kg. şi lucrează în brigada a II-a ^
aveam aprobarea conducerii munca în elaborarea unor pro Pină la data de 1 septembrie că în prezent această unitate
iecte de calitate, din acest au încărcătura de bovine la suta de are la îngrăşat încă 25 tăuraşi, de clmp. El a participat zi ^
T.R.C.H. fa|ă de cel anterior, nu putem ha. teren agricol era de 40 ca 5 vaci, 4 boi şi 28 porci care rarea unor uşi la sălile de cla Organele şi organizaţiile de
spune decît cuvinte de laudă. pete, iar a vacilor de lapte de
Şl la blocurile E (cu 16 apar Noile proiecte ce ne-au sosit pe 15 capete. Dacă ţinem seama ÎN T R EC ER EA să, precum şi a băncilor. partid sînt chemate să vegheze de zi la muncă şi a efec- \
şantier sînt mai bine studiate. de faptul că la sfîrşitul anului D IN TR E G .A .C.
tamente fiecare), lucrurile nu efectivul de taurine, proprietate Pentru această stare de lu ca fiecare şcoală să fie pregă tuat numai lucrări de >
au mers mai bine. 'Aici lucrările Cu toate acestea însă, pe şan obştească, va număra 190 ca vor fi livraţi pînă in luna de cruri se face vinovată şi condu tită atent şi cu grijă pentru
la primul etaj s-au Împotmolit tier se fac simţite unele greu pete, iar vaci de lapte vor exis cembrie, se poate trage conclu cerea administrativă a term o noul an, astfel incit copiii oa bună calitate. In felul a-
tăţi provenite de la proiectare. ta în total 90, înseamnă că an zia că la sfîrşitul anului, can
din cauza lipsei de macarale De pildă, la cazanele de încăl gajamentul luat în întrecerea titatea de carne vîndută statu centralei Paroşeni care p a tro menilor muncii din Valea Jiu cesta reuşeşte să se situe
zire de la centrala termică s-a cu colectiviştii din Cistei, nu lui va depăşi cu circa 400 kg.
necesare ridicării materialelor. prevăzut a se monta cîte numai că va fi realizat dar la fiecare 100 ha. teren agricol, nează şcoala. Aceasta, deşi a lui să aibă asigurate condiţii cît ze mereu printre frunta
două injectoare. Proba făcută va fi chiar depăşit. Acelaşi lu angajamentul luat.
L’a început a fost adusă o ma astfel nu a dat rezultate şi a promis că va face repararea mai bune pentru învăţătură. şii gospodăriei.
cara care era defectată', lucru fost nevoie să fie lăsat numai Există de asemenea, condiţii
cîte un injector. Or, această ca şi cele 12 tone nutreţ murat mobilierului şi a uşilor, nu şi-a D. CRICOVEANU
modificare ne-a întîrziat mult. pe cap de vacă furajată să fie
constatat doar după montarea De altfel trebuie să spunem că realizate, deoarece colectiviştii
aici au existat mult mai multe vor însiloza trifoiul de pe 10
ei. Din această cauză bîoburile greşeli de proiectare găsite şi ha., porumbul masă-verde de pe păsări la fiecare 100 de hectare putea ajunge în 1965 la o matcă
E sînt rămase în urmă cu un refăcute pe parcurs. Tot proiec Î 0 ha., precum şi recolta de po cultivate cu plante cerealiere, proprie de vaci cu o producţie
etaj faţă de grafic. Oare B.U.T. tantul a dat în mod greşit cota rumb de pe acele suprafeţe încărcătura nu a ajuns pină în sporită de lapte.
Deva nu a verlficat-o Înainte la noua şcoală de 8 clase de unde s-a constatat că nu va pu prezent decît la circa 15 bu
aici. Ea trebuia ridicată cu tea ajunge la maturitate şi deci căţi. Ferma de păsări,
de a o trimite pe şantier ? I circa 30—40 cm. Greşeli s-au trebuie dezvoltată
E drept că cele două echipe făcut şi în proiectarea uzinei La Mărtineşti există condiţii
de apă. Aici s-a dat greşit ten de creştere a cel puţin 500 gîş- Este bine ca încă de pe acum,
de zidari, răspunzînd chemării siunea între apă şi transforma te. Pentru aceasta însă, trebuia conducerea gospodăriei colecti
tor. să existe o mai mare preocu ve să studieze modul în care se
organizaţiei de partid au căutat tele frumoase obţinute pină pare, atît din partea organi va putea improviza (pentru în
De asemenea, nici pînă acum acum. zaţiei de partid, cît şi din par ceput) adăposturi corespunză
în perioada ce a urmat să re nu ne-a fost dată soluţia pen tea consiliului de conducere al toare păsărilor. Şi pentru că tot
cupereze parte din aceste întîr- tru stabilirea amplasamentului Spre exemplu, producţia de G.A.C., mai ales că vecină eu sintern la capitolul păsări, rea
şi a detaliului pîlniei de des lapte la 1 septembrie a.c. ajun ei se află G.A.C. din Pricaz, mintim colectiviştilor din Măr
zierl. Ele însă nu au putut re- cărcare a combustibilului pen sese abia la 1.000 1. pe cap de care a acumulat experienţă în tineşti că această sarcină tre
tru centrala termică în gara vacă furajată. Este drept că va creşterea păsărilor, în special buie privită cu mai multă răs
bupera decît o mică parte. cile mulgătoare au fost aduna a gîştelor, experienţă ce putea pundere. Dacă fiecare familie
rA’m ţinut să arăt aceste lu te în grajdul colectivei (dat in fi folosită cu mult succes şi la are acasă 10—20 gîşte, de ce
folosinţă de curînd), abia in Mărtineşti. n-ar exista şi o fermă a colec
cruri pentru ca atunci cînd se ziua de 15 iulie şi pînă a fi tivei cu circa 500 capete gîşte ?
strînse laolaltă, producţia me Un mic calcul Acestea şi-ar găsi cu uşurinţă
încep construcţiile de noi blocuri die pe cap de vacă furajată hrana în păşune, în livadă, ori
era foarte scăzută. In planul de perspectivă, co la rîul ce trece pe lingă sat.
să' se ia din partea conducerii lectiviştii din Mărtineşti şi-au Adăposturile pentru ele nu-s
Sînt însă şi unele cauze su costisitoare şi gîştele nu necesi
şantierului şi mai ales a biective care au influenţat ne propus să ajungă la un efectiv tă o îngrijire specială.
T.R.C.H. toate măsurile necesa gativ asupra producţiei scăzute
de lapte. In primul rînd n-a de 150 capete vaci. cu o pro Se impune deci ca atit orga
re asigurării unui ritm susţinut. existat preocupare pentru scoa nizaţia de partid, cit şi consi
terea din efectiv a vacilor slab ducţie medie de 2.800 litri lapte liul de conducere a! gospodă
Numai astfel ne putem încadra productive. Şi în prezent mai riei colective să studieze posi
există aici încă 9 vaci care, pe cap de vacă furajată. Numai bilităţile existente pentru dez
în prevederile sarcinilor de chiar atunci cînd se află în pli voltarea fermei de păsări, sursă
nă perioadă de lactaţie, dau o prin valorificarea lui se va ob importantă pentru realizarea de
plan. producţie de lapte mult prea mari venituri în G.A.C.
scăzută. Iată deci că angaja ţine un venit de peste o jum ă
NICOLAE MUGA mentul de a schimba vacile slab ¦fr
productive a fost un angaja tate de milion lei. Şiv dacă în Angajamentele luate trebuie
meşter ment formal. înfăptuite. întrecerii socialiste
1961, în urma unui venit scon în care este antrenată şi G.A.C.
De la bine, spre mai bine Călan. Or, pînă la începerea Lipsa unui program de grajd din Mărtineşti trebuie să i se
timpului friguros nu mai sînt bine stabilit, faptul că numai tat de 150.000 lei de la întreg acorde o mai mare atenţie din
Dacă vorbim de calitatea blo atît de multe zile. unul din cei şase îngrijitori- sectorul zootehnic, se va împărţi partea organizaţiei de partid, a
curilor construite în anul tre mulgători este retribuit in func
cut si chiar la începutul aces Un lucru pe care nici în pre ţie de producţia obţinută, sînt la zi-muncă circa 10 lei, în 1965 consiliului de conducere şi a
tuia, nu avem de spus decît pu zent nu am reuşit să-l rezolvăm şi ele cauze care influenţează
ţine lucruri bune. Aici, în şan cu proiectantul este acela al zu negativ creşterea producţiei de vor exista posibilităţi ca suma tuturor colectiviştilor. Ea tre
tierul din Călan, se întronase grăvelilor la faţade. Deşi se respectivă să se asigure numai buie să constituie un adevărat
sistemul de a realiza cît mai pretinde ca acestea să se facă prilej de întărire şi consolidare
mult. Cît despre felul în care cu vopsea vinacet, aceasta nu prin valorificarea laptelui de a unităţii lor.
se realiza planul, adică din
vacă. A. DAVID
10 SEPTEMBRIE 1961
DEVA : Carmella ; Pe cărările Niemen ; HAŢEG : lize ; ALBA cru se va întîmpla şi cu încăr nu va putea fi folosit pentru lapte la G.A.C. din Mărtineşti. Ca să se ajungă însă la asemenea
junglei; PETROŞANI: Revista iu LIA : Avionul pleacă la ora cătura de viţele, care va ajunge
visurilor ; Libelula ; S1MERIA : g ; Garibaldi; ORĂŞTIE : Medi- la 19 capete pentru fiecare 100 boabe. Formal este şi angajamen succese, trebuie să existe încă
Uloarea zăpezii; BRAD: Vene- cui şi vraciul; Vikingii; ILIA: ha. teren agricol. In ceea ce tul colectiviştilor din Mărtineşti multă preocupare. Trebuie să
ţia, luna şi tu ; LONEA: 30 ope- In pragul furtunii; SEBEŞ : priveşte efectivul mediu anual Angaja mente fonii a?e privind creşterea păsărilor. Deşi se facă o riguroasă selecţie a
ratorl pîndesc eclipsa ; TE1UŞ: Dragostea te aşteaptă; APOL- al porcinelor, el este deja rea s-au angajat că pînă la sfîr vacilor mulgătoare, ţinînd sea
La Mărtineşti există însă une
Lilly; ZLATNA ; ' Normandie DUL DE SUS : Cerasella. lizat, deoarece gospodăria co le lipsuri care umbresc rezulta şitul anului vor creşte cite 100 ma că numai in acest fel se vâ
