Page 31 - 1961-09
P. 31
Nr. 2086 m u m v w crsL im u L u i pa?. 8
IE ins Y i!V il A \ If A ill) !B> 17 a s ii d e l a e l i b e r a r e a B u l g a r i e i
iP* \ \
NOTE
a g ît a t îe v iz u a l a De pe o zi pe alfa de sub jugul fascist
— Alo, Ghelarul ? 1...
C O N C R ETĂ ,VIE ŞI O PER A TIV Ă ! — Da, Ghelarul! Inginerul In anii de democraţ*ie C onstrucfii
Florea, directorul întreprinde-' populară
La Combinatul siderurgic din a reduce procentul de rebut ad nr. 2, unde organizaţiile de rii miniere la telefon 1 h id r o te h n ic e
Hunedoara, in munca politică mis cu 18 la sută, realizăm o partid se preocupă îndeaproape Astăzi se împlinesc 17 ani de ritime şi fluviale, vagoane, mo
desfăşurată in rindul maselor economie în valoare de 620.000 de munca politică de masă, gaze — Ge faceţi tovarăşi? Nu la instaurarea în Bulgaria a re tociclete şi biciclete, aparate de In anii puterii populare în R. P.
largi de siderurgişti, un loc deo lei. Din banii economisiţi se pot tele de perete acordă o mare ne mai trimiteţi minereu ? I gimului popular. Sub conduce radio, televizoare, aparate de Bulgaria au fost construite 16 bazine
realiza 18 apartamente noi“. atenţie luptei pentru înfăptui N-avem cu ce încărca furnalele! rea Partidului Comunist Bul raxe X etc. Exportul de maşini de acumulare. Aproape în fiecare an
sebit il are agitaţia vizuală. In rea angajamentelor luate de că gar, poporul bulgar păşeşte cu şi instalaţii industriale comple intră în funcţiune o nouă construcţie
cele mai multe sectoare de La caja de lucru a laminoru tre muncitori în întrecerea so — A... de la furnale vor încredere pe drumul dezvoltă te ocupă aproape 1/6 din expor hidrotehnică. Au fost construite peste
muncă, organizaţiile de partid lui s-a afişat de asemenea un cialistă. In jurul lor s-a organi biţi ?... Ba da, vă trimitem, cum rii sale socialiste. Cu ajutorul tul total al Bulgariei. 40 de hidrocentrale cu o putere insta
folosesc mijloace eficace de agi mare panou cu un text mobi zat un larg activ de corespon să nu... Azi o să meargă ceva generos al U.R.S.S. şi cu spri lată de peste 450.000 k\V. ceea ce este
taţie vizuală pentru a explica denţi. Ele se bucură de o mare mai slab, dar mîine precis veţi jinul ţărilor socialiste, Bulga Pe baza materiilor prime indi echivalent cu aproape jumătate din pu
muncitorilor sarcinile ce le re lizator : autoritate printre muncitori, avea minereu cît doriţi ! ria a realizat succese însemna gene se dezvoltă toate ramurile terea centralelor existente.
vin în îndeplinirea prevederilor „Muncitori, maiştri şi ingineri! tehnicieni şi ingineri. Fiecare te în toate domeniile. industriei chimice. Un bun pla
planului de producţie, în înfăp Luptaţi ca pe fiecare schimb Dar „niîine'', aceeaşi convor sament găsesc pe piaţa interna In prezent se lucrează intens pentru
tuirea angajamentelor luate în articol este citit cu interes, pen bire. Se promite pentru poi- Industria grea, coloana ver ţională un număr mare de pro terminarea înainte de termen a bazi
întrecerea socialistă, pentru a să se lucreze şi să se expedieze tru că reflectă probleme legate mine1'. Se fac promisiuni, şi iar tebrală a economiei bulgare, duse chimice bulgare precum nului de acumulare „Kîrdjali“ şi con
populariza metodele de lucru cel puţin 10 tone laminate pes de activitatea muncitorilor. In promisiuni, dar contractul nu este în plină dezvoltare. In 1960 şi penicilina, aureomicina, strep- struirea a altor şapte bazine de acu
folosite de fruntaşi, pentru a te plan. In acest fel vom da pa se respectă. In zilele de 1, 2 şi producţia de cărbune a depăşit tomicina, cunoscutul preparat mulare ca de pildă acelea de la „Ivai-
antrena pe cei rămaşi în urmă triei peste plan în anul 1961, cadrul lor se critică cu aspri 3 septembrie s-a trimis Hune 17 milioane tone, fiind de circa bulgar Nivalin şi altele. lovgrad", „Jclebeevo“, „Traldeţ", „An-
etc. mai mult de 10.000 tone lami me lipsurile din muncă ale unor doarei cu 35 la sută mai puţin 8 ori mai mare decît produc tonivanovţî" şi altele.
oameni, a-le unor brigăzi şi minereu decît prevede contractul. ţia din 1939. Producţia bunurilor de larg
De îndată ce aici se porneş nate“. schimburi. La bluming şi la la consum a crescut în 1960 de cir Noi capacităfi
te o iniţiativă valoroasă sau se minorul de 650 mm., de pildă, Oare de ce se petrec aseme In anul 1960 s-au produs ca 8 ori faţă de 1939, cea de
obţin succese de seamă în în in multe secţii se obişnuieşte se scot periodic ediţii „fulger“ nea lucruri ? 4.657.000.000 kw/ore de energie conserve a crescut de 27 ori, a de producte la uzina
deplinirea sarcinilor de produc a se oglindi in cadrul unor gra ale gazetelor de perete. Un ase electrică, adică de 17,5 ori mai zahărului de circa 7 ori, a pîn-
ţie, organizaţiile de partid iau fice realizările zilnice pe echipe menea număr a fost scos zilele Autobuzul să oprească mult decît in anul 1939, iar anul zeturilor de circa 7 ori etc. metalurgică ,,Lenin"
măsuri de a se oglindi aseme şi schimburi. La secţia Oţelăria acesta producţia va atinge 5
nea fapte prin panouri, grafice, Martin nr. 2, graficele afişate trecute în secţia laminorul de în stafie ! miliarde kw/ore. Bulgaria pro Volumul global al producţiei La uzina metalurgică „Lenin“ din
prin gazetele de perete. la fiecare cuptor reflectă rezul 650 mm,, cu prilejul decernării duce azi mai multă energie elec industriale a crescut în 1960 de Dimilrovo, Ia secţia oţelărie a intrat in
tatele obţinute pe brigăzi, în în titlului de schimb fruntaş în în La redacţia ziarului nostru trică decît Turcia şi Grecia la 12 ori faţă de anul 1939. Dintr -o funcţiune cel de-al patrulea cuptor elec
Acest lucru contribuie în mare trecerea pe profesii. Un mare au sosit sesizări prin care oa un loc, cu toate că in 1939 fie ţară agricolă înapoiată Bulga tric, a cărui construire a început iii
măsură la mobilizarea siderur- grafic este afişat chiar la poar trecerea socialistă desfăşurată meni ai muncii ne lac cunos care din aceste ţări avea o pro ria s-a transformat într-o ţară acest an. Prin aceasta capacitatea dc
giştilor în îndeplinirea angaja ta combinatului. Aici sînt în pentru îmbunătăţirea Calităţii cut că uneori conducătorii auto ducţie mult mai mare decît industrial-agrară. Peste 2/3 din producţie anuală a secţiei creşte la
scrise realizările obţinute de că laminatelor. nu respectă opririle în staţiile Bulgaria. venitul naţional provine din in 50.000 tone de oţel» Cuptoarele sînt
tre siderurgiştii hunedoreni în fixate pe traseu. dustrie. mari şi modeme prevăzute cu cuve şi
Cercetările geologice au dat bolţi mobile. Aceasta permite încărca
mentelor luate de a da patriei întrecerea ce o desfăşoară cu La secţia oţelăria nr. 2, în ca Un caz elocvent s-a petrecut rezultate însemnate. In Bulga Succese însemnate au fost ob rea mecanică a cuptoarelor cu ajuto
în ziua de 17 august a.c., cînd ria au fost descoperite mari re ţinute şi în agricultură. In con rul podurilor rulante şi a cărucioare
metal mai mult, mai bun şi rnetalurgiştii din Reşiţa. In fie drul gazetei de perete „Oţela- în jurul orei 9,15 la staţia de zerve de minereu de fier (pes diţiile specifice Bulgariei, Par lor. Productivitatea muncii in noua sec
autobuze din satul Burjuc, ra te 280 de milioane tone), mine tidul şi guvernul bulgar au ţie este cu 70 la sută mai mare, iar
mai ieftin. care secţie este de asemenea rul“ se critică cu asprime „pro ionul llia, mai mulţi călători reuri de mangan, plumb şi zinc aplicat cu succes planul coope oţelul obţinut este mult mai ieftin»
aşteptau sosirea autobuzului de (6 Ia sută din rezervele mon ratist al lui Lenin, iar socialis
organizat „Panoul fruntaşilor“, ducătorii“ de rebuturi. In la Almaş Sălişte, pentru a ple diale de plumb şi 3,3 la sută din mul a învins definitiv în satele -O -
ca la llia. Autobuzul într-ade- cele de zinc), minereuri de cu bulgare.
Parscur?, g ra fic e , lozinci unde sînt prezentate fotogra tr-o formă ascuţită, sati văr a sosit la timp, dar fără să pru şi diverse metale rare. S-a Producţia de uleiuri
oprească în staţie. Din cele descoperit şi petrol. Pe baza producţiei crescînde eterice
m obilizatoare fiile muncitorilor, tehnicienilor rică, gazeta de perete centra relatate în scrisoare, rezultă ca a sporit şi venitul naţional,
şi inginerilor cu realizări deose lă „Siderurgistul“ critică colec în autobuz mai erau încă locuri Metalurgia feroasă şi nefe care a crescut de circa trei ori R. P. Bulgaria este binecunoscută
O deosebită importanţă acor bite în producţie. tivul secţiei turnătoria de bronz libere. roasă se dezvoltă vertiginos. In faţă tle 1939. In perioada 1952- peste hotare pentru uleiul său de tran
care a livrat atelierului mecanic 1960 Bulgaria a produs 253 mii 1960 salariul nominal al munci dafiri. Ea mai produce insă şi alte ule
dă organizaţiile de partid de la La secţia furnale nr. 2 se gă piese de slabă calitate. Printre Faţă de cele semnalate, con tone de fontă şi feroaliaje. In iuri eterice. Astfel, este renumit uleiul
seşte un panou pe care stă scris: corespondenţii gazetelor de pe ducerea I.R.T.A. Deva are obli ceea ce priveşte producţia de torilor şi salariaţilor a crescut eteric bulgar de rododendron.
Combinatul siderurgic Hunedoa ,,Cinste brigăzii a Il-a de fur rete se întîlnesc tovarăşi ca Gh. gaţia de a cerceta cazul şi a plumb (40.000 1.) Bulgaria ocu
nalişti condusă de tov. Jurca Dîrlea, membru al Comitetului lua măsuri corespunzătoare. pă locul 18, în cea de zinc (17 cu circa 45 la sută, iar cel real Recent au fost produse pentru prima
ra conţinutului politic al agita Simion care a fost declarată de partid al Combinatului Side mii de tone) — locul 16, de cu dată uleiuri de salcîm şi de liliac de
cîştigâtoare a întrecerii pe pro rurgic, Gh. Roman, şeful sec Din cauza pru electrolitic (14 mii de tone) cu circa 80 la sută. S-a ridicat calitate superioară. De asemenea, R.
ţiei vizuale, calităţii realizării fesii. Urmaţi exemplul acestei ţiei furnale nr. 2, Octavian Pal- — locul 17 din lume. P. Bulgaria este cunoscută peste hotare
brigăzi“. La „Panoul fruntaşilor“ cău, maistru în secţia bluming, responsabilului simţitor nivelul de trai al ţă ră prin uleiul de mentă, de levânţică. Ulc-,
unor panouri, grafice şi lozinci, din secţia laminorul de 650 mm. Mihai Tîrpescu, oţelar, Alexan Industria constructoare de iul de ceapă şi usturoi, de !elină, mă
este prezentată fotografia bri dru Comşa furnaîist şi mulţi Pe bună dreptate se întreabă maşini este în plin avînt. Bul nimii bulgare. rar, busuioc îşi găsesc o largă utili
caracterului concret şi atractiv găzii condusă de tov. Adrian alţii. muncitorii din Cugir de ce la garia produce maşini agricole, zare în industria alimentară, de medi
Balaşi. In curtea uzinei este o unele magazine alimentare a- maşini unelte, maşini pentru Succese mari au fost obţinute camente şi de parfumuri.
al acestora. \ alee a fruntaşilor. Aici sînt afi -k provizlonarea cu unele pro
şate portretele celor mai har duse de strictă necesi industria minieră, motoare şi în ocrotirea sănătăţii publice,
In secţia II-a furnale îţi atrag nici muncitori din secţiile fur Agitaţia vizuală, îmbinată cu tate este neglijată? Răs
nale, oţelării, laminoare, uzina punsul e firesc. Responsabilul vehicule electrice, motoare cu in domeniul culturii şi învăţă-
atenţia cîteva panouri. Ce o- cocso-chimieă etc. Pe această alte forme de muncă politică de magaziei centrale, losif Rusu,
alee se pot vedea fotografiile masă, aduce o mare contribuţie 1111 respectă graficul de livrare combustiune internă, vase ma- mîntului.
gl îndese acestea? cunoscuţilor fruntaşi în produc pe fiecare magazin, negii jind
ţie Vasile Zăvălaş, Alexandru la antrenarea muncitorilor, teh în special pe cele iriirgiifaşe. REDUCERE Socialismul a scuturat Bul
Pe unul din ele stă scris: Comşa, Teodor Caramalis şl a nicienilor şi inginerilor siderur Aşa se face că, iii timp ce
altor siderurgişti care, prin magazinele alimentare din cen DE PRETURI garia de înapoierea ei secula
,.Furnalişti, aplicînă valoroasa munca lor neobosită, au contri gişti în lupta pentru obţinerea ţi ul oraşului au fost aprovizio
buit la obţinerea unor impor nate de riiai multe ori cu făi ră. Poporul bulgar şi-a cucerit
iniţiativă de a lucra o si pe tante succese în sporirea pro unor noi succese* nă de mălai, magazinele nr.
ducţiei de metal şi îmbunătă Folosind bine toate mijloa 27 şi 2S au fost lipsite timp accesul la bunurile culturii con
liniă cu cocs economisit, vom ţirea calităţii produselor. mai bine de o lună de acest
cele de agitaţie vizuală, orga produs» temporane, ocupînd un loc de
putea realiza în acest an O asemenea agitaţie vizuală, nizaţiile ..de partid pot acorda
aşa cum o dovedeşte practica, un sprijin eficace fiecărui mun Pentru a nu se mai crea in cinste în rindul popoarelor din
1.130.000 lei economii. Luptaţi a dat rezultate bune. citor, fiecărei echipe sau brigăzi. viitor asemenea nemulţumiri
Acest lucru impune însă ca agi conducerii O.C.L. alimentara lurrţe şi devenind un important
pentru aplicarea acestei iniţia Sint însă la combinatul side taţia vizuală să fie concretă, vie din Deva îi revine sarcina de
rurgic Hunedoara şi unele sec şi operativă. In aceasta constă a lua măsurile corespunzătoare. factor al păcii. .în Bal.cani. .
tive, convinşi fiind că este una ţii unde agitaţia vizuală lasă de altfel chezăşia eficacităţii
de dorit. In secţia Oţelăria Mar ei. Organizaţiile de partid din VIOREL LAS CU SuccesejQ. pipltil.aterale şi in
din căile de a realiza sarcinile tin nr. 1 se întîlnesc şi aseme Combinatul siderurgic Hunedoa
nea panouri: „Cinste schimbului ra au datoria să se preocupe muncitor parchctator tr-adevăr uimitoare obţinute îil-
trasate de cel de-al III-lea condus de... care a obţinut cele şi pe mai departe de organiza
mai bune rezultate în îmbună rea agitaţiei vizuale, să dea o n m n mD in PR O G R AM U L M tr-o perioadă scurtă, confirmă
Congres al P.M.R.“. tăţirea calităţii oţelului redu- deosebită importanţă asigurării
cînd rebutul cu... la sută, unui înalt conţinut ideologic şi 10 SEPTEMBRIE 1961 în mod strălucit avantajele ne
Pe alte panouri sînt chemări politic al acesteia, să manifeste
Urmaţi exemplul lo r!“ (!). PROGRAMUL 1 : 8,00 Şcoala şi via limitate ale orînduirii socialiste.
adresate muncitorilor din aceas ţa „îu preajma deschiderii noului an
Desigur o asemenea formă de şcolar“; 9,30 Teatru la microfon pentru
tă secţie, cum sînt cele pe care copii: „Prietenul meu bărbosul“, sce
nariu radiofonic de Ana Roman după
le relatăm mai jos. o ideie a scriitorului Gisiither Feustel;
11,30 Vorbeşte Moscova !; 13,10 De toa
feurnaÎîşti^
Pentru a ne îndeplini angaja te pcntFU toţi; 1-1,30 Gintă Măria Lă-
mentul luat va trebui să rea tăreţu; 15,20 La şezătoare; 16,00
Jocuri populare ronuneşti; 17,40 Din
lizăm un indice de utilizare a folclorul popoarelor; 19,30 „Melodii...
melodii“ — emisiune de muzică uşoa
agregatelor de peste o tonă pe fie ra romînească; 20,00 Festival interna
ţional „George Enescu“ — 1961.
care m.c. volum util de fur
PROGRAMUL I I : 7,35 Cintcce des
nal“, sau : pre prietenia romîno-sovietică; 8,00 Mu I\XS/VN/NA/V
zică uşoară; 9,00 Melodii populare ro-
„Cauperişti, nlîncşti; 10,00 Fragmente din opera
„Traviata“ de Vcrdi; 10,30 Revista
Luptaţi pentru mărirea capa presei străine; 13,40 Muzică uşoară in Tzocum ü-pä acedts E ttL f lA T m MlMERÄ
terpretată de Danielle Duricux; 14.30 c a rtă ?a ă d ra rd i 95ftHEOftftHE DÖJÄ“ Z U T M
cităţii de încălzire a caupere- M p n n d ifc a m z â
'd ik M re fim id e ri
lor ştiind că 100 grade în plus
s l in s tc tid lL li
reduce consumul de cocs cu 4
mi
la sută“.
CiM&UntăfofÎ
Un mare panou este intitu
produsele 5CEL
lat : Ssmeria fabricaţi angajează prm concurs:
din Şapte
„ştiaţi că !
Din cele 16.000 tone de fontă p a s te u riz a i :
ce ne-am angajat să dăm in AURI: ® UH TEHNICIAN II, GE0L00 MINIER
• UN TEHNICIAN S, NORMATOR MINIER
acest an peste plan, se pot a „populariza“ succesele nu grijă faţă de calitatea fiecărui (§]
produce : este eficace. Existenţa unor ast panou, afiş, lozincă, grafic, fie ©gaBBS C O N D I J I I DE A N G A J A R E :
— 400 tractoare, fel de panouri necompletate nu cărui material publicat în ga
— sau 14.000 aragaze cu bu ajută, nu mobilizează masele zetele de perete. Acestea trebuie Cei care se prezintă la concurs trebuie să aibă
de muncitori la realizarea sar şcoala medie tehnică de geologie pentru postul
telii, de tehnician geolog şi şcoala medie tehnică mi-
nieră pentru postul de tehnician normatof.
— sau 19.200 aparate de ra cinilor de producţie, la răspin- să reflecte cele mai de seamă
dio. direa experienţei înaintate. In sarcini economico-politice, să
Furnalişti, luptaţi pentru în aceeaşi secţie, se mai găseşte contribuie la răspindirea expe
deplinirea acestui angajament!“. un panou intitulat „Inovatorul“. rienţei înaintate, la extinderea
El este însă doar un ornament unor iniţiative valoroase, la li
Şi în secţia laminorul de 650 pentru secţie, deoarece nu are
mm. este o agitaţie vizuală chidarea unor lipsuri, să aducă CONCURSUL VA AVEA LOC IN ZIUA DE 23
concretă şi operativă. Pe un pa nici articole, nici fotografii.
nou s-a scris următorul apel : un aport însemnat la înfăptui SEPTEM BRIE A.C. LA SEDIUL EXPLOATĂRII <
..Muncitori, tehnicieni şi in Gazeta de p e re te — n rjta c rea sarcinilor trasate de cel Cererile se vor trimite pe adresa serviciului <
eficace de agifa}ie p o litic ă de-al III-lea Congres al parti
gineri ! dului nostru. de cadre al exploatării miniere „Gheorghe D oja“
Luptaţi pentru continua îm La secţiile bluming, laminorul
de 650 mm., furnale şi Oţelăria GII. CALINESCU Zlatna, raionul Alba. \
bunătăţire a laminatelor. Res-
pectind angajamentul luat, de
De a sem en ea , e^pi^aiag*ea, a n - '
După şase luni de la lansarea iniţiativei Cine ştie cîştigă; 16,00 Oameni şi lap g a je a z ă m u n citori e a lific a fi mi* ;
te; 16,30 Muzică populară romînească;
17,25; Jurnalul Concursului şi Festiva dm 1 . nea*I şi a ju to r i m in e r i ;
lului Internaţional ..Gcorgc Enescu“ —
OOOOOOOOOOOOOOOO »OOOOOOOOOOOOOOOO 1961; 19,00 Carnet de reporter: In vi SiNT HRĂNITOARE , Salarizarea acestor muncitori va fi conform tarifelor în
zită la Institutul de folclor; 19,30 Al Şl rOiOSITOARE W- ¦* vigoare.
OOO (U rm a re hii pag. l- a ) rită muncii depuse de comu ...Aşa dar, o iniţiativă valo- o bum dc romanţe; 21,15 Antologie cla ORGaniSmijliu S'SE
nişti, cit şi seriozităţii cu care sică: Jaclt Loudon; 23,10 Muzică de GASfSC0- viNZARE lAtoate MAGA2I
se desfăşoară lecţiile şi apli roasă, bogată In roade. o dans. NEiE Ai.imentare.coop of consum Exploatarea minieră. „Gh. Doja“ ZIaina asigură cazarea
caţiile practice, cursul este \în dormitoare comune şi masa Ia cantină, contra cost.
0 au fost încadraţi comunişti cu frecventat de 130 de munci Acolo de unde a pornit c Si IAPL- uri !
tori. De asemenea, conducerea
L experienţă (Ioan Şelariu, de tehnică a secţiei a fost îndru
mată să urmărească măi atent
o exemplu) ; pentru încărcarea îmbunătăţirea prăjirii sideri- Dar la secţia a II-a furnale, c ¦¦ - | n n i n im ¦ m i i w i m i i i i i i i i h .i i m ) i w h i i . . i i h u j ____________ _____
tei (încărcarea plină şi uni
9 uniformă a furnalelor s-a ho- formă a cuptoarelor, descărca adică acolo de unde a pornit 6 Aj* IJ IM f ‘ I. R. T. A. HUNEDOARA-DEVA
rea lor uniformă, închiderea lu
L tărit ca fiecare membru al bi- permanenţă a cuptoarelor iniţiativa, cum sc prezintă si- o
etc.). A fost reîmprospătată
V roului organizaţiei de partid agitaţia vizuală, a fost îmbu tuaţia ? 3 recrutează candidaţi pentru
nătăţită tematica şi chiar pre
o să răspundă de activitatea gătirea şi desfăşurarea consfă Încă de prin a doua decadă o T R U S T U L MINIER DEVA' ŞCOALA DE CONDUCĂTORI AUTO,
tuirilor de producţie.
o unei grupe de locuri de muncă. a lunii august, furnaliştii a- c
Realizările au devenit şi mai
9 Acesta a fost doar începutul. frumoase. In aprilie : planul cestci secţii au raportat înde- 0 în următoarele c o n d iţii:
îndeplinit cu aproape 3 zile
g Un început cit se poate de mai devreme, in mai şi iunie plinirea angajamentului a- L 9 să fie absolvent a 1 clase elementare;
—• la fel, în iulie — cu o zi,
O bun insă, după cum arată re- în august — cu 2 zile... Şi în nual. Ei îşi îndepliniseră pla- O Angajează imediat:
o zultatele: în luna martie pla- toată această perioadă s-a de nul fiecărei linii cu mai: mult 0 & INGINERI TOPOGRAF! »să aibă serviciul militar satisfăcut
• INGINERI GEOLOGI
0 nul a fost realizat cu aproape clasat cu peste 70 la sută mai de două zile înainte de ter- L
) CandiflapE trebuie să indepli*
<> 2 zile mai devreme ! Şi tot puţină fontă faţă de limita men. In luna august insă, abia O I neaţifcă condiţiile' de studiu şi
o atunci la furnalele 1, 2 şi 3 admisă. au reuşit să îndeplinească pla- o I s ta g iu . (vîrsta maximă 40 de ani sau fără serviciu militar satis
făcut, între vîrsta de 17 ani şi jumătate pînă la 18 ani şi ju
o nu s-a declasat nici o tonă nul lunar. In primele 3 zile 9, mătate).
L de fontă. din septembrie au înregistrat g ® să corespundă din punct de vedere
^ Succesul acesta i-a insufle un minus de 1S9 tone fontă, g
oo ţit pe oameni. De aceea au Ce se întimplă aici ? Care sînt 6
început munca cu şi mai mult
cauzele care au dus la această ^ medical;
L avînt în luna aprilie. Organi- situaţie ? Se încearcă să se dea g
o zaţia de partid a luat noi mă- vina pe cocsari. Dar secţia o • să fie din regiunea Hunedoara;
o suri, pentru dezvoltarea suc- n-are nici o vină ?.., Credem 0
0 ceselor obţinute. 'Astfel s-a 7io- că ar fi bine ca în cel mai L ® să nu fi suferit nici o condamnare.
L tărit să se deschidă un curs scurt timp comitetul ăe partid g
o de ridicarea calificării, fără şi conducerea tehnică din corn- o In fo rm a fii se p rim esc zilnic la se d iile a u tob a
o scoatere din producţie. Dato binat să ia măsuri. 9,
'O’OOOOOOOOQOOOOOOOOOQOQOOOOOOOOOCOQQCOOQOOQOOOOOOCOOCOOO'.&QQOOOG'OOQ-SOOOOOOQOO z e lo r şi la I.R.T.A. Deva, stra d a Cuza V odă nr. 17.