Page 33 - 1961-09

¦\ / , .)3lIa - D ^ 3
I Anul XIII. Nr. 2087
Se Tmbunâţăteşts calitatea produselor
R o a d e le iniţiative!
' Cu ocazia unei consfătuiri organiza­
tă iri cursul acestui an la I. M. Barza
pe tema îmbunătăţirii calităţii mine­
reului, colectivul de aici a îmbrăţişat
cu multă căldură iniţiativa minerilor
din Teliuc: „Nici un vagonet de mine­
reu rebutat“. Desfăşurînd larg întrece­
rea socialistă pe baza acestei iniţiative,
ei au reuşit să-şi îmbunătăţească reali­
zările lună de lună. In cursul lunii au­
gust bunăoară, la sectoarele II Valea
Morii, 210, 120 şi 180 Musariu, s-a în­
registrat o îmbunătăţire a calităţii mi­
nereului extras între 10 şi 17 la sută
tată de sarcina de plan.
Printre echipele care şi-au adus în-
tr-o mai mare măsură aportul la ob­
ţinerea acestui succes se numără cele
conduse de Aurel Bucureştean, Nicolae
Bocanu, Nicolae 1. Adămuţ, Sabin Bal­
tă, Petru Bulz, Petru A. Groza şi al­
tele.
L a B a r u Mar©
Paralel cu lupta pentru sporirea pro­
ducţiei, colectivul de muncă al fabricii
„Ceramica“ din Baru Mare s-a străduit
anul acesta să reducă cît mai mult
procentul de rebut. In primele 8 luni
bunăoară, planul la producţia globală
a fost depăşit cu peste 6 la sută şi în
acelaşi timp, rebutul a fost redus cu
peste 1 la sută faţă de cifra admisă.
Rezultate frumoase a obţinut acest
colectiv şi în primele ziie ale lunii au­
gust. In această perioadă planul de
pr oducţie a fost depăşit cu 8,7 la sută, de importanţi. Este necesar deci ca atît
iar procentul de rebut a fost redus cu
1.16 la sută.
Realizările obţinute de către colecti­ a planului de producţie.
rafyjwmraa
ebbs
DESTINE HUNEDORENE
Intr-o zi, vizitînd Hunedoara,
am fost martorul unei intim-
plări de neuitat. In aparenţă,
lucrurile s-au petrecut foarte
simplu. Era către scară. Mă
plimbam prin curtea combina­
tului. avînd ca tovarăş pe un
bătrin oţelar. La un moment
dat, uşa unei clădiri adminis­
trative s-a dat înlături; au ie­
şit afară grupuri de oameni;
ii cunoşteam pe mulţi dintre
e i: fruntaşi in producţie, cu
care stătusem de vorbă în dese
ocazii.
M-am întors, in treacăt, că­
tre tovarăşul meu :
— Pesemne că a fost o con­
sfătuire a fruntaşilor în pro­
ducţie...
Bătrînul oţelar a surîs:
— A fost o adunare de par­
tid... Dar intr-un fel, ai Şi
dumneatale dreptate l
A trecut multă vreme de la
această intîmplare. Şi dacă
memoria o reţine la fel de vie,
este pentru că nenumărate alte
fapte au venit să-i întregească
semnificaţia, păstrlndu-i ne­
ştirbite lum inile; este pentru
că. în răstimpul care s-a scurs,
am cunoscut nenumăraţi frun­
m lsociali
Duminică 10 septembrie 1061
AiSf*>/WWSV/VS
vul fabricii „Seramica" stnt urmarea
firească a unei mai bune organizări a
întrecerii socialiste, precum şi introdu­
cerii pe o scară tot mai largă a teh­
nicii noi In procesul de producţie.
Şi_ p!anu8
de producţie
treb uie î ndeplinit
Iniţiativa „Nici un vagonet de căr­
bune rebutat“ este aplicată de tot mai
mulţi mineri din Valea Jiului. Ea a
fost îmbrăţişată cu entuziasm şi de
către minerii din Aninoasa. Aplicînd
această Iniţiativă şi traducînd în viaţă
o seamă de măsuri tehnico-organizato-
rice eficiente, ei au reuşit să îmbună­
tăţească simţitor calitatea cărbunelui.
Gele 827.000 lei bonificaţii primite pen­
tru calitate de Ia preparaţie în pri­
mele 7 luni ale anului dovedesc din
plin acest lucru.
La calitatea producţiei, realizările ob­
ţinute în cursul lunilor august şi septem­
brie sînt la fel de bune. In august, pro­
centul de cenuşă a fost redus cu 1,06
la sută, iar în primele 5 zile ale aces­
tei luni, cu 1,08 la sută.
In aceeaşi perioadă însă, planul de
producţie nu este îndeplinit ritmic. Nu­
mai în primele 5 zile ale lunii septem­
brie, colectivul exploatării carbonifere
Aninoasa a rămas sub plan cu peste
300 tone cărbune.
Dar ambii indici de plan sînt la fel
comitetul de partid cît şi conducerea
exploatării să acorde în viitor o aten­
ţie sporită şi îndeplinirii în mod ritmic
taşi in producţie — muncitori, o mină pe creştet, il privea
tehnicieni, ingineri — despre cu tristeţe:
care am aflat că sînt comu­ — Păcat de tine, băiete...
nişti...
k Vorbe pe care Ion le-a price­
Tatăl lui Ion Ilca a lucrat
41 de ani la mina Ghelar.
Viaţa sa e un veritabil roman.
Un roman in care majoritatea
filelor sînt scrise cu singe şi
lacrimi, un roman în care toa­
te episoadele — pină la lumi­
na acelei dimineţi izbăvitoare
de august — îşi, .............. ....... ---- ------- . tui. In anii lu­
tremură litera D in ca rn etu l
prin pînze groa­
se de negură, sc riito ru lu i
şi era miner
vrednic bătrînul- ---- --------
Ilca. Nici vătafii patronului, ţile spre frumuseţile vieţii.
cu toată eîinoşenia lor, n-au Pentru el, frumuseţea vieţii,
îndrăznit să-i reproşeze vreo­ „blazonul1 de nobleţe adevă­
dată că lucrează încet, sau că rată al omului, însemna — ca
mintuie totul fără habar... Dar şi pentru tatăl său — munca.
„leafa“ pe care o primea Ilca- Elev al şcolii medii ¦ tehnice
bătrînul era o batjocură pen­
tru muşchii săi tari ca oţelul,
pentru destoinicia şi pricepe­
rea lui.
Ion Ilca îi seamănă bine bă- ştiincios, care-şi făcea bine
trinului. Harnic de mic, se m i­ temele. In calificativul acesta
nuna cină taică-su, punîndu-t nu stnt cuprinse şi frămintă-
\ VV PROkETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA
Cît m a l m ult nutreţ
însilozat
Pe cap de vacă furajată — 10 fone siloz
In dorinţa de a obţine producţii din
ce în ce mai mari de la animale, co­
lectiviştii din Pianul de Jos, raionul
Sebeş se preocupă cu toată răspun­
derea de asigurarea unei baze fura­
jere corespunzătoare. In acest scop
ei au recoltat şi depozitat în şire peste otavă din livezi, capitule cţe floarca-
250 tone trifoi şi 150 tone ftnuri. De
asemenea, au însilozat tot costreiul
din lanurile de porumb şi cartofi, pre­
cum şi porumbul care s-a constatat
că nu va putea ajunge la maturitate.
In total, aceste nutreţuri au asigurat
Se în silo ze ază de zor
Gospodăria agricolă de stat din
Bîrcea Mică deţine 100 capete tine­
ret bovin destinat reproducţiei. Pen­
tru hrana animalelor, lucrătorii din
această unitate au asigurat o canti­
Z iln ic 3 0 . 0 0 0 kg.
Şl la gospodăria agricolă colectivă
din Apoldul de Jos se lucrează de zor Ia
însilozarea furajelor. Colectiviştii sînt zat forţe de muncă suficiente, reu-
liotărîţi ca pentru cele 201 capete bo­
vine să asigure în acest an o bază
furajeră puternică, în care nutreţurile
murate să ocupe un loc de frunte.
In acest scop, brigadierii, ajutaţi
de către cadrele tehnice agricole, şi
ţinînd seama de recomandările Mi­
nisterului Agriculturii, au identificat
pentru însilozat numai porumbul care
nu va ajunge ia maturitate. I.a rîn-
dul său, consiliul de conducere, preo­
cupat să asigure o bază furajeră co
Recoltă boga­ nea oraşului, constructorii
tă de prune T.R.C.H. au început primele lu­
pentru masă, la crări. Se fac deja lucrările de
gospodăria co­ organizare, s-au făcut parte din
lectivă din Pri- săpăturile pentru fundaţie şi
caz !
In fo to : Tî-
năra colectivis­
tă Florica In- s-au Început şi lucrările de zi­
dreş In culesul dărie.
prunelor.
„Păcat de tine, băiete!...“.
put mult mai tîrziu : păcat de
omul muncitor şi vrednic, în-
tr-o lume care nu-l răsplăteşte
nicicum ! Dacă n-ar fi venit
23 August 1944, Ion ar fi sim­
ţit adevărul acesta pe pielea
lui.
Dar destinul său a fost al-
minoşi şi liberi,
fiului de miner
din Ghelar i
se deschideau,
1largi, toate por­
din Hunedoara, Ion Ilca a în­
văţat cu pasiune şi slrguinţă,
absolvind cu calificativul „foar­
te bine“. Dar calificativul se
referă numai la elevul con­
| 4 pagini 20 bani
atS3ZSfi&LS3S&! Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar, dele­ Republicii Populare Ungare de a promova şi
gospodăriei colective peste 600 tone
siloz.
Peste puţfn timp, colectiviştii dc
aici vor mal tnsiloza încă 1.000 tone
frunze de sfeclă furajeră şl de varză,
soarelul etc., aslgurîndu-se astfel pes­
te 10 tone siloz pe cap de vacă fu­
rajată.
Pentru asigurarea unul nutreţ în­
silozat de calitate şi pentru urgenta­
rea fermentării lui, peste nutreţurile
aşezate în gropi s-au turnat 4.000 kg.
melasă procurată de la fabrica dc za­
hăr din Bod.
tate de 17 vagoane fin de calitate
bună. Cu cîteva zile în urmă, la
această unitate au mai fost însilo-
zate şi 200 tone mazăre furajeră şi
porumb, care a fost slab dezvoltat.
respunzătoare a mobilizat la recoltat
şl transportul furajelor pentru însilo­
şihdu-se în acest fel să se alimenteze
din plin tocătoarea. Zilnic, la G.A.0.
din Apoldul de Jos se însilozează
30.000 kg. nutreţuri. Acest fapt a fă­
cut ca pînă Ia 9 septembrie a.c. să
fie însilozafe peste 300 tone furaje.
LA HAŢEG
Au începui lucrările
de consirucfie
a’e unui abafor
Printre obiectivele din secto­
rul industriei alimentare pre­
văzute In hotărlrile celui de-al
in-lea Congres al P.M.R. se nu­
mără şi construcţia unul abator
în oraşul Haţeg. De curînd a-
cest obiectiv industrial a înce­
put să prindă viaţă. Da margi ­
s-au turnat primii metri cubl
de beton. La punctul sanitar
Construcţia noului ab'ator se
va întinde pe o suprafaţă de
27.000 m.p. din care numai su­
prafaţa construită va fi de
8.240 m.p.
Abatorul este planificat să In­
tre în producţie In trimestrul
al III-lea al anului 1962 şi va
avea o capacitate zilnică de 12
tone carne, 6 tone preparate
de carne şl 10 tone de gheaţă.
rile — extrem de importante
— care i-au decis, In aceşti
ani, linia ulterioară a vieţii.
Nu sînt cuprinse orele fură
număr pe care tlnărul elev
le-a închinat Combinatului si­
derurgic, vizitării şi cunoaşte­
rii lui pînă la cel din urmă de­
taliu ; nu e cuprinsă dragos­
tea pătimaşă pe care i-a tre­
zit-o in suflet această cetate
de foc şi oţel. Visul de a lu­
cra aici, in bătrînul şi totuşi
pururi noul oraş, de a lua
parte la clocotitoarele prefa­
ceri şi întimplări din inima
lui, i-a devenit ţelul suprem
al vieţii.
Şi visul a prins să capete
primele contururi reale. Pre­
miantul şcolii medii a fost pro­
pus să facă studii superioare
în U.R.S.S. Să mai vorbim de
bucuria fără m,argini pe care
i-a dat-o vestea aceasta? Să
mai vorbim de lacrima (prima
pe care o vedea Ion !) de pe
obrazul bătrinului Ilca, fostul
rob al subpămtntului, acum
pensionar ? Student al Poli-
1L1F. PURCĂRII
(Continuare in pag. 2 a)
C O M U N IC A T
ca privire Ia vizita de prietenie
a delegaţiei de partid şi guvernamentale
a Republicii Populare Romîne
în Republica Populară Ungara
Ln invitaţia Comitetului Central al Partidu­ internaţionale actuale. Ele au reafirmat tiotărî-
lui Muncitoresc Socialist Ungar şi a Guvernului rea guvernelor Republicii Populare Romîne şi
gaţia de partid şi guvernamentală a Republicii în viitor politica leninistă de coexistenţă paş­
Populare Romîne, condusă de tovarăşul Gheorghe nică şi de a milita cu consecvenţă pentru re­
Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Cen­ zolvarea tuturor problemelor internaţionale liti­
tral al Partidului Muncitoresc Romîn, preşedintele gioase pe calea tratativelor. Ambele ţări sprijină
Consiliului de Stat al Republicii Populare Ro­ pe deplin iniţiativele şi măsurile Uniunii So­
mîne, a făcut o vizită de prietenie în Republica vietice îndreptate spre menţinerea şi asigu­
Populară Ungară între 1—7 septembrie 1901 rarea păcii. Ele îşi exprimă convingerea fermă
Intîlnirile care au avut Ioc în oraşele Buda­ că prin unirea şi lupta activă a popoarelor, un
pesta, Sztalinvaros, înota, în întreprinderi in­ nou război mondial poate ii preîntîmpinat.
dustriale şi la cooperativa agricolă de producţie In timp ce ţările lagărului socialist depun
din Soit, cu muncitori, ţărani, intelectuali, au toate eforturile pentru a asigura înfăptuirea de­
prilejuit puternice manifestări ale prieteniei zarmării generale şi totale, lichidarea focarelor
frăţeşti de nezdruncinat dintre poporul romîn de război din lume, crearea unui climat de în-
şi poporul ungar. înţelegere şi destindere în relaţiile internaţio­
Delegaţiile de partid şi guvernamentale ale nale, cercurile conducătoare ale puterilor impe­
Republicii Populare Romîne şi Republicii Popu­ rialiste intensifică pregătirile militare şi aţîţă
lare Ungare au avut convorbiri la care au par­ isteria războinică. Un loc principal în reali­
ticipat ! zarea planurilor agresive ale imperialismului
Din partea romînă : îl ocupă Germania Occidentală, care şi-a pus
ca obiectiv în politica sa externă revizuirea
Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al frontierelor stabilite în Europa după cel de-al
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc doilea război mondial. Militariştii vest-germani,
Romîn, preşedintele Consiliului de Stat al Re­ stimulaţi şi sprijiniţi de S.U.A. şi alte puteri
publicii Populare Romîne ; Ion Gheorghe Mau­ ale N.A.T.O., desfăşoară o activitate intensă în
rer, membru al Biroului Politic al Comitetului vederea înzestrării Bundeswehrului cu cele mai
Central al Partidului Muncitoresc Romîn, pre­ noi tipuri de arme, inclusiv arma rachetă. Ber­
şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii linul occidental a fost transformat într-un cen­
Populare Romîne ; Emil Bodnăraş, membru al tru de provocări şi acţiuni diversioniste împo­
Biroului Politic al Comitetului Central al Parti­ triva R.D. Germane şi a celorlalte ţări socia­
dului Muncitoresc Romîn, vicepreşedinte al Con­ liste.
siliului de Miniştri al Republicii Populare Ro­
mîne ; Alexandru Moghioroş, membru al Birou­ Poporul romîn şi poporul ungar condamnă
lui Politic al Comitetului Central al Partidului cu hotărîre politica de înarmare a R.F. Ger­
Muncitoresc Romîn, vicepreşedinte al Consiliu­ mane. Guvernele Republicii Populare Romîne
lui de Miniştri al Republicii Populare Romîne ; şi Republicii Populare Ungare consideră că în
Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului interesul păcii şi securităţii popoarelor din
Central al Partidului Muncitoresc Romîn, vi­ Europa şi din întreaga lume este necesară în­
cepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Repu­ cheierea neîntîrziată a Tratatului de pace cu
blicii Populare Romîne ; Cornelii! Mănescu, mi­ Germania şi rezolvarea pe această bază a pro­
nistrul Afacerilor Externe al Republicii Popu­ blemei Berlinului occidental prin transformarea
lare Romîne ; Mihail Roşianu, membru al Co­ lui într-un oraş liber, demilitarizat.
mitetului Central al Partidului Muncitoresc 9 Cele două guverne subliniază că lichidarea
Romîn, ambasadorul extraordinar şi plenipoten­ rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial,
ţiar al Republicii Populare Romîne în Republica pe baza propunerilor Uniunii Sovietice şi R.D.
Populară Ungară. Germane, ar crea premisele cele mai bune pen­
Din partea ungară : tru apropierea şi colaborarea dintre cele două
Janos Kadar, prim-secretar al Comitetului state germane existente şi pentru asigurarea
Central al Partidului Muncitoresc Socialist Un­ condiţiilor dezvoltării paşnice atît a Germaniei
gar, ministru de stat al Guvernului Revoluţio­ însăşi, cît şi a tuturor ţărilor Europei.
nar Muncitoresc Ţărănesc Ungar; dr. Perene Dacă puterile occidentale vor continua să se
Munnlch, membru al Biroului Politic al Comite­ eschiveze de la încheierea Tratatului de pace
tului Central al Partidului Muncitoresc Socia­ cu Germania, Republica Populară Romînă şi
list Ungar, preşedintele Guvernului Revoluţio­ Republica Populară Ungară, împreună cu cele­
nar Muncitoresc Ţărănesc Ungar; Antal Apro, lalte ţări interesate, vor semna în cursul aces­
membru al Biroului Politic al Comitetului Cen­ tui an Tratatul de pace cu R.D. Germană aşa
tral al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, cum s-a arătat în Comunicatul cu privire ia
prim-vicepreşedinte al Guvernului Revoluţionar Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor
Muncitoresc-Ţărănesc Ungar: Gyula Kalla!, Centrale ale partidelor comuniste şl muncito­
membru al Biroului Politic a! Comitetului Cen­ reşti din ţările participante la Tratabil
tral al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, de la Varşovia. Cele două ţări sprijinii in
prim-vicepreşedinte al Guvernului Revoluţionar întregime măsurile luate de guvernul şi po­
Muncitoresc-Ţărănesc Ungar; Karoly Kiss, porul R.D. Germane pe baza propunerilor sta­
membru al Biroului Politic şi secretar al Comi­ telor membre ale Tratatului dc la Varşovia.
tetului Central a! Partidului Muncitoresc Socia­ Puterile occidentale, care resping sistematic
list Ungar; Dezso Nemeş, membru al Biroului iniţiativele paşnice ale statelor socialiste, răs­
Politic al Comitetului Central al Partidului pund propunerilor Uniunii Sovietice şi ale R.D.
Muncitoresc Socialist Ungar; dr. Endre Sik, Germane cu privire la reglementarea problemei
membru al Comitetului Central al Partidului tratatului de pace cu Germania, prin acţiuni
Munic.toresc Socialist Ungar, ministrul Aface­ provocatoare, primejdioase pentru securitatea
rilor Externe al Republicii Populare U ngare; lagărului socialist, a tuturor popoarelor. Această
Bela Nemety, ambasadorul extraordinar şi ple­ o situaţie impune ţărilor socialiste o deosebită
nipotenţiar al Republicii Populare Ungare în vigilenţă şi luarea de măsuri corespunzătoare.
Remibllca Populară Romînă. Delegaţiile de partid şi guvernamentale ale
Delegaţiile s-au informat reciproc despre re­ Republicii Populare Romîne şi Republicii Popu­
zultatele şi experienţa dobîndită în construirea lare Ungare, sprijină întrutotul hotărîrea guver­
socialismului, au analizat împreună perspecti­ nului sovietic de a efectua explozii experimen­
vele dezvoltării în continuare a relaţiilor ro- tale cu arme nucleare. Această măsură are ca
mîno-ungare şi au avut un larg schimb de pă­ scop preîntîmpinarea catastrofei spre care duş­
reri asupra celor mai importante probleme ale manii păcii şi civilizaţiei încearcă să împingă
situaţiei internaţionale. Convorbirile, care s-au omenirea.
desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere si prie­ Republica Populară Romînă şi Republica
tenie, au confirmat deplina unitate de vederi Populară Ungară, ca membre ale Tratatului de
în toate problemele examinate. la Varşovia, îşi vor aduce şi în viitor contri­
I. buţia la întărirea continuă a capacităţii de
Cele două delegaţii au constatat cu satisfac­ apărare a marelui lagăr al socialismului şi, îm­
ţie că prietenia şi colaborarea dintre poporul preună cu celelalte ţări socialiste, vor depune
romîn şi poporul ungar, bazate pe principiile în continuare toate eforturile pentru a se ajunge
internaţionalismului proletar şi întrajutorarea la o înţelegere privitoare la înfăptuirea dezar­
tovărăşească în opera de construire a socialis­ mării generale şi totale pe baza propunerilor
mului, se întăresc continuu. constructive şi realiste ale Uniunii Sovietice,
Se înfăptuiesc cu succes prevederile Decla­ care se bucură de o largă recunoaştere inter­
raţiei Comune romîno-ungare din februarie 1958 naţională.
care a trasat un cadru larg pentru continua Delegaţia de partid şi guvernamentală a Re­
dezvoltare a relaţiilor multilaterale dintre cele publicii Populare Romîne şi delegaţia de partid
două ţări. şi guvernamentală a Republicii Populare Un­
In domeniul relaţiilor economice schimbul de gare consideră că încheierea unor acorduri pe
mărfuri s-a dublat în cursul anilor 1957—1960, plan regional între state aparţinînd unor sis­
iar Acordul comercial de lungă durată prevede teme social-economice diferite ar influenţa po­
creşterea în continuare a volumului acestor zitiv asupra climatului internaţional. I'rans-
schimburi pentru anii 1961 —1965. formarca regiunii balcanice şi adriatice într-o
Comisia Guvernamentală Mixtă de colaborare zonă a păcii, fără arme nucleare şi arma ra­
economică şi Comitetul de Stat al Planificării chetă, devine cu atît mai actuală cu cît unele
din R.P.R. şi Oficiul Naţional de Planificare ţări participante la N.A.T.O. creează în această
din R.P.U., în cadrul acţiunii de coordonare a parte a lumii baze militare înzestrate cu arme
planurilor economice între ţările membre ale de distrugere în masă.
C.A.E.R., au convenit asupra domeniilor de co­ Guvernul Republicii Populare Ungare rea­
laborare pentru anii 1960— 1965 şi au început firmă acordul său deplin cu propunerile guver­
examinarea principalelor probleme ale colabo­ nului Republicii Populare Romîne îndreptate
rării pentru perioada de perspectivă 1965— 1980. spre dezvoltarea colaborării interbalcanice.
Dezvoltarea în ritm susţinut a economiei na­ Cele două delegaţii subliniază că realizările
ţionale din cele două ţări şi adîncirea perma­ R.P.R. şi R.P.U. în construcţia paşnică şi rolul
nentă a diviziunii internaţionale a muncii în lor activ în viaţa internaţională determină creş­
cadrul sistemului mondial socialist creează noi terea continuă a prestigiului celor două ţări
posibilităţi de colaborare; în interesul accele­ în lume.
rării construcţiei economice şi pe baza avanta­
jului reciproc, Comisia Guvernamentală Mixtă Popoarele romîn şi ungar salută succesele
va examina sistematic aceste posibilităţi, în ve­ mişcării de eliberare naţională şi consideră că
derea lărgirii cooperării în diverse ramuri de este de datoria lor să sprijine popoarele care
producţie. luptă împotriva colonialismului, pentru cuceri­
rea şi apărarea libertăţii şi Independentei na­
Ambele părţi au constatat că schimburile ţionale. încercările puterilor colonialiste de a
cultural-ştiinţiîice s-au intensificat. menţine aceste popoare în robie, reprezintă o
încălcare a Declaraţiei cu privire la acordarea
In timpul vizitei au fost semnate un nou independenţei ţărilor si popoarelor coloniale,
Acord cultural, o Convenţie privind colaborarea adoptată de cea de-a XV-a Sesiune a Adunării
în domeniul folosirii energiei nucleare în sco­ Generale a O.N.U.
puri paşnice şi s-a hotărît să se încheie ur
Acord hidrotehnic, între cele două ţări. Cele două părţi îşi manifestă profunda sim­
patie şi asigură de întregul lor sprijin popoarele
II.
Cele ilouă delegaţii au examinat cu o atenţie
deosebită problemele principale ale situaţiei (Continuare in pag. 3-a)