Page 34 - 1961-09
P. 34
nm : ? DRU M UI! SO W XLInM UlU l Nr. 2087
!liiliiílip li partid Tot mai multe In lib ră rii
trenuri cu
N. STOlGESGU : Repertoriul biblio
grafie al monumentelor feudale din
tonaj sporit Bucureşti. Introducere de Acad. A.
Oţetea.
‘ Biroul Coml- riall şi a secretarilor corniţelor le îndrume. S-a prevăzut de ase 364 pag. — 35,00 lei.
comunale de partid cu privire menea reorganizarea şi activi
Alba Iuliii tetulul raional la deschiderea noului an în în- zarea unor formaţii de artişti înainte vreme, remorcarea I. VASILESGU: Enzimeie
văţămîntul de partid, primirea amatori în rlndul cărora să fie trenurilor cu tonaj sporit con 428 pag. — 22,80 lei.
___________ de partid Alba unor noi membri şi candidaţi atraşi tot mal mulţi tineri, ţi stituia un fapt neobişnuit. 'Acum,
de partid, pregătirea adunări nerea unor conferinţe cu carac numărul mecanicilor care soli M. JAGOTA: Curs de drept interna
se îngrijeşte în permanenţă de lor de dare de seamă şi alegeri cită acest lucru, creşte pe zi ce ţional privat.
activitatea ziarului „Steaua ro etc. Instructajul a fost făcut de ter educativ etc. trece. 'Aşa, se face că harnicii
şie“. Biroul acordă un ajutor către tov. Ladlslau Iacob şi Biroul Comi- mecanici de la depoul O.F.R. Anul IV
eficace redacţiei în ridicarea ni Ioan Radovici secretari ai Co Petroşani au reuşit să remorce 288 pag. - 11,05 lei.
velului ideologic şi politic al a r mitetului orăşenesc P.M.R. Hu DeVU teiului orăşe în luna august, 3.520 tone peste
ticolelor publicate, examinează nedoara. norma planificată pe tren, ceea E. IAROVIGI : Curs de istoria limbii
activitatea colectivului redac nesc P. M. R. ce echivalează cu două garni engleze.
ţional îndrumîndu-1 în muncă De curlnd, turi de trenuri pe distanţa Pe
etc. Zilele trecute, biroul Comi Deva a avut zilele trecute o şe troşani—Slmerla şi retur. 270 pag. — 10,40 lei.
tetului raional de partid Alba a llia Comitetul co-
analizat munca depusă do co dinţă de lucru cu prilejul căreia Secţia Petroşani—Slmerla, a-
lectivul redacţional al acestui ____________ munal de par- fllndu-se Intr-o regiune de
ziar pentru popularizarea şi sus au fost confirmaţi numeroşi munte, remorcarea trenurilor ou B. POPA, I. LAZAR : încălziri cen
ţinerea hotărîrilor partidului tid Ilia a analizat felul în care propagandişti caro îşi vor des supratonaj nu este a muncă trale, ventilări şi instalaţii sanitare in
şi guvernului precum şi a or îşi desfăşoară activitatea comi uşoară. Dar, pentru comuniştii terioare. Voi. I, încălziri.
ganelor de partid şi de stat lo tetului comunal U.T.M. în ve făşura activitatea în cadrul unor Vasile Miilea, Gheorghe Buşoi, 498 pag. — 18,90 lei.
cale, eficacitatea ziarului în rîn- derea educării comuniste a ti cursuri şi cercuri din învăţămîn- Ioan Dascălu, Teodor Clmpea-
dul maselor de oameni ai mun neretului. S-a apreciat că în tul de partid. Printre propa nu şl Petre Gismaş, nu există E. BOTEZ: Cinematica maşiailor-
cii. Redactorul şef al ziarului a acest scop s-au obţinut unele gandiştii confirmaţi se găsesc greutăţi de neînvins. Educaţi de unelte.
prezentat un raport. Pe baza succese. In organizaţiile de b a organizaţia de partid In spiri
dezbaterilor ce au avut loc au ză U.T.M. se ţin în mod perio tovarăşii David Bozan, Romulus tul dragostei faţă de tot ceea 388 pag. — 27,10 lei.
fost elaborate apoi măsuri care dic conferinţe, se organizează Radu, Dumitru Bozdoc, Tache ce se creează spre binele celor
să ducă la continua îmbunată'- unele acţiuni de muncă patrio ce muncesc, aceşti comunişti GR. IOAGIIIA1: Extracţia ţiţeiului
ţire a muncii colectivului re tică pentru înfăptuirea unor Stoicovici, loan Tliunteanu, Ion de nădejde şl alături de ei şl şi gazelor.
dacţional, pentru ridicarea ni lucrări de interes obştesc ete. Bodea şi mulţi alţii. ceilalţi tovarăşi de muncă, de
velului politic şi ideologic al Analiza făcută a scos însă In evi pun toate eforturile pentru rea 512 pag. — 32,90 lei.
ziarului, pentru ca acest organ denţă faptul că unele organi Pentru ca a- lizarea şi depăşirea indicilor 'de
de presă să devină o armă şi zaţii U.T.M. nu manifestă sufi plan. EM. BRATU : Operaţii şi utilaje in
mai puternică în îmbunătăţirea cientă grijă pentru educarea co Mintia gitaţia vizuală industria chimică voi. II.
întregii munci din raion. munistă a tineretului. In unele 544 pag. — 40,90 iei.
organizaţii U.T.M. ca acele din ______________să fie mai e-
Organizaţia gospodăriile colective din Bre
tea Mureşană şi Cuieş, nici adu ficace, organizaţia de partid
Bacea fle baza p .m.r. nările generale nu au fost ţi
nute cu regularitate. Tineretul din G.A.S. Mintia acordă mul D. BUZNEA : Radiolocaţia pe înţe
din cadrul gos- din aceste unităţi nu contribuie tă atenţie organizării ei. De cu- lesul tuturor.
podărie! colective „Băceana" pe măsura posibilităţilor lor la 212 pag. — 3,40 lei.
'din satul Bacea, acordă multă îndeplinirea sarcinilor. Aici n-a rînd, luînd în discuţie această
atenţie primirii unor noi mem existat preocupare pentru a se fSSl
bri şi candidaţi do partid din creea o atmosferă de cntu- problemă, organizaţia de partid >7>0000< oooooo
a hotărît printre altele să se
rîn’dul celor mai harnici colec zZisn, de muncă rodnică în rîn- realizeze foto-montaje care să Cusătorul Ioan 1Sărăcsan ¦DESTINE HUNEDORENE l ’l
tivişti. Aici, In ultima vreme, au dul tineretului. Organizaţiile oglindească succesele obţinute este unul din fruntaşii în
Î.OSt primiţi 7 membri şi 5 can U.T.M. nu mobilizează suficient în această unitate cît şi a al trecerii socialiste de la sec- 0 (Urmare 3a pag. l-a) lent bănesc, cu mit de lei tr e - y ,j
didaţi do partid. Printre ei se tineretul Ia desfăşurarea unei tor gospodării agricole de stat, ţia marochinărie a fabrl- $
susţinute munci cultural-educa să se amenajeze panouri de cli „Slmîon Bămuţiu“ din L cuţl In carnetul de economii •->
află şi colectivistul Mica Ioa- Sebeş. El îşi depăşeşte in %
tive. onoare în secţiile Lăpuşnlc şi flecare lună norma cu 15 A tehnicii din Sverdlovslc şi apoi ^ întrecerii ^i
cfiim care In acest an are efec o pină la 18 la sută, execu- o
In scopul îmbunătăţirii acti Deva in cadrul cărora să fie din Harlcov, Ion a învăţat, vie- şţ acesta n-a fost ăeclt tn - ţ
tuate In gospodăria colectivă popularizaţi fruntaşii în pro g tind in acelaşi timp lu- | me de 5 ani, cu o pasiune ceplLţui !on u ca nu S-a mul-?
vităţii organizaţiilor U.T.M. s-a
peste 300 zilţ-muncă. ducţie, să se îmbunătăţească parcă mai fierbinte ca nicîo- ^ţumit cu înlăturarea dificili- >
elaborat un plan de măsuri. dată. Anul 1957 anul clnd ţ^ţn or tehnice, ci, urminău-şii
Zilele acea-'! munca colectivelor de redacţie
Membrii comitetului comunal ale gazetelor de perete prin îm
Hunedoara tea biroul Co
bunătăţirea conţinutului lor, l s-a inminat mult aşteptata 0 năzuinţă maf -veche (căreia>
mitetului oră-
şenesc P.M.R. Hunedoara a fă prin atragerea unor noi cores SIMION BASARAB o crdri de cea mai bună ca- o diplomă de inginer — a fost ^ hărăzise multe nopţi albe,y
şi anul împlinirii vechiului vis. cu cartea pe genunchi, Za?
pondenţi, prin tratarea mai te impiegat de mişcare
Staţia O.F.R. Petroşani De atunci, din 1957, Ion llca sverdlovslc şi Harlcov) a intro-y
meinică a unor probleme etc. | litate. g
este inginer la Hunedoara. A dus o serie de inovaţii privind ţ
GH. CALINESCU
oooooooooooooooooooooooo fost repartizat aici potrivit creşterea continuă a producti-'?
--- STSSftA=,- ¦¦¦¦ = cererii sale, şi încă din primul vităţit muncii. In colaborare >
an şi-a făcut cunoscute virtu- Cu inginerul Emeric Drăgan,ţ
Elevi la şcoala medie serală ţile de bun conducător, şi or- el a aplicat o ingenioasă so- âjj
gantzator al producţiei, de om iuţie tehnică pentru prelungi- s 'j
cut pregătirea secretarilor co de partid au fost repartizaţi să stăpin pe tainele tehnicii, fi rea transportoarelor cu lanţ L 1
mitetelor de partid din între răspundă de activitatea unor or care, in plus, ştie să inoveze, şi a platformei ăe laminare în?
prinderi, instructorilor terito- ganizaţii U.T.M., să Ie ajute, să E chipa ăe electricieni a in clasa a 'XI-a, poţi să ln- libere, puteau fi intilniţi pe să creeze mereu. La început faţa cajelor flnlsoare. Insem-ţ.
maistrului Gheorghe veţi multe de la el. băncile şcolii. a lucrat la laminorul bluming, nătatea noii metode o expri-Ş
NCroitorescu de la O.S.M. nr. 2 '!r n după-amîaza aceleiaşi u peste mulţi ani, in dar peste puţin timp a fost mă cit se poate de plastic pro-?
Combinatul siderurgic
Pregătim cu toată răspunderea tocmai terminase de verificat JL zile, tinerii din echipa de transferat la laminorul de 55U centul de creştere a productl- ţ
instalaţia. Era pauza de prinz. electricieni de la O.S.M. nr. vom întilni printre inginerii mm., care se afla abia in con- vităţit muncii: 17 la sută fa ţă ţ
Tinerii din echipă discutau cu 2 s-au intilnit pe drumul ce de curlnd veniţi de la facul strucţie şi la care se simţea de productivitatea anterioară!?
campania agricolă de toamnă însufleţire despre calitatea re- ducea la şcoală. Lor li se ală- tăţi pe mulţi dintre aceşti t i cu acuitate nevoia ăe oameni Ar fi multe de spus deSpreţ
paraţiilor. Unul dintre el scoa- tură şi Tudor Semenescu, lă- neri muncitori-elevi pe care-t
destoinici. Inaugurarea laml- inovaţiile, procedeele şi solu- ţ
In gospodăria noastră colec site, respectarea epocii de in- se un carnet, creionul şt In- cătnş la construcţii metalice găsim acum tn bănci, sorbind norului a coincis cu numirea ţuie tehnice noi aplicate de >
tivă din Slntandrei, se fac in săminţat şi încă de mulţi alţi cepu să calculeze cu repezi- din combinat. El urmează fiecare cuvînt al profesorilor. sa In postul de mecanic şef. tlnărul inginer in cadrul sec-->
aceste zile intense pregătiri factori. dune rezistenţa unor conduc- acum clasa a X-a şl este co Progresul tehnic cere cadre cu Dificultăţile de ordin tehnic torului pe care-l conduce; şi ‘
pentru buna desfăşurare a cam Cu ajutorul tractoarelor de tari. leg de cameră cu Covaşă. De o înaltă calificare. Au toate — inerente oricărui început — dacă încheiem exemplele aici, >
paniei agricole de toamnă. la S.M.T. noi am arat o bună condiţiile asigurate. Cuvintele
In această toamnă la G.A.C. parte din terenul care. a fost — Nene Tică parcă al fi in- cite ori n-au discutat ei despre rostite de tovarăşul Gheorghe nu l-au tnspăimlntat pe tină- o facem pentru că spaţiul nu ]
din Sîntandrei trebuie să se eliberat de culturi şi pe măsu GHeorghiu-Dej la cel de-al
insămlnţeze griul şl orzul ra eliberării, ritmul" arăturilor glner, aşa de repede le calculezi şcoală... Vor să înveţe, să-ţi III-lea Congres al P.M.R.: rul mecanic ci, cel mult, i-au ne îngăduie nici măcar să le
pe 300 ha., să fie recoltat po se intensifică. „...drumul cel mai sigur spre
rumbul pentru boabe de pe 120 *— i se adresă admirativ tină- îmbogăţească necontenit cu- învăţămîntul superior, spre o trezit doar ambiţia de a le enunţăm — cit de..vag — pe. \
ha. şi să se pregătească tere Pentru Insămlnţat am rezer calificare profesională înaltă,
nul pentru însămînţări de pri vat sămînţa necesară din soiu . rul Gheorghe Covaşă. noştinţele. După ce vor absolvi trece prin şcoala muncii din ingenunchia cit mal repede, toate. Un singur lucru vom a- >
măvară. Toate slnt lucrări la rile Ponca şi Cenad, producţie uzine, fabrici, mine...“, au de
fel de importante şi de efec proprie. Pentru tratarea ei avem — Lasă că în curînd o să le cursurile şcolii medii serale, venit o preţioasă călăuză pen Multă bătaie de-tap le dădeau dăuga... Nu o faptă de muncă, V
tuarea lor Ia timp ne ocupăm în gospodărie cantitatea nece tru toţi tinerii muncitori.
sară de germisan. Insămînţarea faci şi tu la fel, ii răspunse Du- nu se vor opri. Se vor vregăti Acestei griji părinteşti a parti luminătorilor pînzele fierăstra- cl pur şi simplu clteva vorbe}
, în egală măsură. griului o vom începe în jurul dului. tineretul nostru ii răs
datei de 20 septembrie. Pină mitru Dascălu. Nu degeaba să dea examen la facultate, punde cu entuziasm, muncind îelor, care, tocindu-se şi tre- rostite, nu de mult, de eroul \
. In scopul obţinerii unor pro atunci, toată suprafaţa care se
ducţii ridicate, am hotărît să va însămînţa va fi pregătită. te-ai înscris la şcoala medie să devină ingineri... cu abnegaţie şi Invăţînd slr- buind înlocuite la fiecare' 15 nostru. >
cultivăm In acest an griul după guincios.
cele mal bune plante premer serală. Aşa a făcut şi fratele lui ore, muşcau adine din timpul L-am întrebat: L
— Bine că veni vorba — in- Covaşă care este acum student productiv şi incărcau simţi- — De unde atlta energie?...?
terveni şi Tovică Moise. Cum \n anui ni doilea al facilita tor şi preţul de cost. Ion llca De unde atlta nesecată paSîu- ţ
se numeşte tovarăşa profesoa- ţa de metalurgie de la Insti- a studiat atent această pro- ne a muncii, a descoperirii şt <
ră de matematică? Nu-mi a- tutui politehnic din Bucureşti, blemă şi. împreună cu alţi ino- creşterii noului ?
mintesc acum... Oţelarul Ioan Covaşă, după vatori, a realizat o maşină Mi-a răspuns simplu, ăar cu'
— Victoria Luduşan, răspun- terminarea şcolii profesionale pentru danturarea plnzelor de o gravitate care împrumuta t
se Dascălu. Aţi avut vreo oră din Hunedoara, a fost reparti- fierăstraie la rece. „Viaţa" trăsăturilor sale tinereşti o lu- >
gătoare. Astfel, 83 ha. vor fi Recoltarea porumbului pen cu. ăinsa ? sat la combinat. In timpul li- D. CRICOVEANU plnzelor s-a prelungit astfel mină aparte: L
insămînţate după trifoi, mazăre tru boabe este o altă lucrare
— Da. Predă aşa de clar. c.ă frer a urmat cursurile şco- cu 36 ăe ore, sau, in echiva- — sînt comunist I <
şi borceag, 114 ha. după porumb importantă. Pentru efectuarea am îndrăgit matematica de pe ui medii serale, iar după a b -} ^2 --
şi 74 ha. după grîu. Terenul pe ei în cel mal scurt timp, noi
vom mobiliza la lucru pe toţi acum, spuse Covaşă. solvire, conducerea combinatu-
colectiviştii. Eliberarea terenu
care griul va reveni a doua lui de coceni o vom face pa — Staţi că de-abia aţi in- lui siderurgic l-a trimis cu Locuinţa e a fa, îragrijeşfe-o !
oară, va fi Îngrăşat cu super- ralel cu recoltatul, pentru ca ceput clasa a VUI-a. Să vedeţi bursă la studii superioare. Şi
fosfat. Gunoiul de grajd II vom să se poată executa arăturile. ce probleme frumoase se înva- citi ca el sint astăzi ingineri, Cu răspundere blocuri din acest cartier, între îngrijeşte de curăţenia scării şi
administra pe terenul de pe ţă in clasa a X-a — le spuse in posturi de răspundere in de gospodari cere care a avut ca obiective in general, este inactiv,
care se va recolta porumbul. Pentru cele 180 capete bovi Dascălu. Cină aveţi exerciţii cadrul combinatului!... Con- menţinerea ordinei, curăţeniei
Ca să ne fie mai uşor, noi am şi buna convieţuire intre loca Vizitînd apartamentul nr. 2
şi probleme de rezolvat să ve- stantin Nagy. Gheorghe Stroie, tari. scara 1, constaţi că cele trei fa-,
transportat de pe acum la ca ne existente in gospodăria noas milii: Iliuţă Traian, Ioan Ale-,
pătul parcelelor care trebuie tră, noi insilozăm în momentul niţi să lucrăm împreună. In Eremie Muică, Alexandru Voi- Clipe de mulţumire încearcă Responsabila de scară, comu xandru şl I. Didoaica, nu îngri
Îngrăşate, peste 150 tone gu de faţă porumbul slab dezvol fiecare familie care se mută in nista Maria Deac, are numai jesc bucătăria comună, ea fiind!
noi de grajd. 'Acesta va fi în tat, aşa cum ni s-a recoman felul acesta vă pot da o mină nea şi mulţi alţii. Odinioară, tr-un apartament nou, confor cuvinte de laudă pentru locata transformată într-o adevărată
corporat In sol odată cu ară dat de către Ministerul Agricul tabil. Asemenea clipe le-au trăit rii acestei scări. Ea ne-a spus
tura. turii. Pină la data de 6 sep de ajutor şl Unt repet şi cu CiI electricianul Du- şi locatarii de la blocul B scara „curăţenia pe scară se face de cămară de lemne, iar tencuiala
tembrie am umplut cu porumb ±. . mitru Dascalu, lăcătuşul Tu- I-a din cartierul Braia al ora către gospodine, pe rînd in ro peretelui de sub geam, ca ur-;
v Noi cunoaştem că obţinerea siloz 7 gropi cu o capacitate matena cu ocazia asia. (jQr Semenescu, jurnalistul Mi- şului Lupeni, cind s-au mutat taţie. Acest lucru a devenit deja mare a faptului că a fost lovit,
unor producţii sporite de griu in apartamente noi. o obişnuinţă. Trebuie să re
depinde nu numai de planta de 300 tone. Băieţii îi mulţumiră tovară- jminche Tatomir şi ca toţi cel v marc grija care o manifestă so a căzut. Or, la locurile lor de
premergătoare şi îngrăşarea so încă de atunci, cele 9 fa ţii noştri în păstrarea curăţe muncă, cei trei tovarăşi se do
lului, ci şi de pregătirea tere JUJA 11AIDA şului lor de muncă şi se inţe- po85 de elevi ce urmează in t milii şi-au propus să men niei şi buna convieţuire ce exis vedesc a fi oameni harnici. Din
ţină o curăţenie exemplară, tă intre noi toţi“. păcate hărnicia nu-i caracteri
leseră să înveţe şi Ia celelalte prezent la Hunedoara cursurile\ atât în apartamente, cît şi zează şi în gospodărirea apar
Aceeaşi ordine şl curăţenie o tamentului.
materii tot in colectiv. Oricum, şcolii medii serale, după ter- ş găseşti şi în celelalte blocuri din
cartierul Braia. Astfel, locatarii Este de datoria deputaţilor şl
cină ai un tovarăş din echipă minarea schimbului, în orele de pe scara nr. 2 a blocului B 2 a comitetelor de blocuri să facă
şi scara nr. 1 a blocului C au totul pentru educarea locatari
nului, calitatea seminţei folo- brigadieră la G.A.C. Sîntandrei pe scări. Şi acest lucru au primit diplome pentru buna în lor în spiritul gospodăririi avu
treţinere a acestora.
-------------------------------------------------- iiiiiiii!iiiiiiii!iiiii: reuşit să-l înfăptuiască. Carac tului obştesc. Sfatul popular
Datorită muncii de educare In
teristica acestui bloc este ordi spiritul grijii faţă de avutul orăşenesc Lupeni va trebui să
obeştesc, deputaţii, comitetele organizeze mai multe consfătu
nea şi curăţenia care te intîrn- iri şl şedinţe cu locatarii, mai
de blocuri, au reuşit să impri ales cu aceia care nu se achită
pinâ atît pe scări cit şi în apar in modul cel mai conştiincios do
me locatarilor răspunderea faţă obligaţiile pe care le au faţă de
tamente. Chiar de la. intrarea bloc, faţă de apartament.
de casa in care locuiesc, ca
in bloc, iţi atrage atenţia o vi Prin mobilizarea deputaţilor şi
faţă de un lucru ce le aparţine a comitetelor de blocuri va tre
trină unde sînt afişate regula bui să se organizeze o largă ac
mente de ordine interioară, de personal. ţiune de masă în rîndul locata
păstrare a proprietăţii obşteşti rilor, pentru întreţinerea in
Lîpseşîe g r ija fajfă cele mai bune condiţiuni a
etc. Scara, care duce pină la ul apartamentelor din blocuri. O
de locuinţe mare im portanţă în înfrumuse
timul etaj, parcă este nouă iar ţarea blocurilor o are amenaja
Deşi se află In aceeaşi loca rea de spaţii verzi în jurul aces
pe pereţii frumos zugrăviţi sint litate, cartierul Viscoza nu te tora. Ele dau un aspect plăcut
întîmpină cu aceeaşi ordine ca
suspendate ghivece cu flori, sînt şi cartierul Braia. E drept că şi recreativ. Păcat însă că
şl aici sînt apartamente şi scări I.G.O. Lupeni a neglijat ame
înşiruite tablouri cu diferite bine Întreţinute, primitoare, dar najarea spaţiilor verzi în car
mal sînt unii locatari care nu tierul Viscoza, deşi există tere
aspecte din frumuseţile ţării manifestă interesul cuvenit. Pe nuri virane între blocuri.
bună dreptate te întrebi, ce-i
noastre, aspecte din construc împiedică pe locatarii de la scă Intrucit în acest cartier exis
ţia socialistă ce se desfăşoară rile 1, 2, 3 şi 4 de la blocul nr. 1 tă mulţi copii, Sfatul popular
să menţină ordine şi curăţenie? orăşenesc Lupeni trebuie să se
in ţara noastră şi în celelalte Starea de fapt arată că aici ocupe de amenajarea unor
există lipsă de interes la îngri locuri speciale de joacă pen
ţări socialiste. jirea scărilor. Mai ales scara tru ei.
nr. 1 nu este m ăturată cu zi
Cu multă pasiune se îngrijesc lele, pereţii sînt murdari, sau Aşa cum minerii din Lupeni
au tencuiala spartă. O mare
de bună întreţinere a locuinţe vină poartă responsabilul de îşi dovedesc hărnicia în adin-
scară tov. D. Rusu care nu se curi, tot aşa şi gospodarii tre
lor şi de curăţenia pe scări lo
catarii Ioan Sedlak din aparta burilor obşteşti vor trebui să se
ridice la nivelul titlului de ade
mentul nr. 4, Trauguth Schnei- vărată gospodari.
der din apartamentul nr. 6 şi
S. CEKBU
Nicolae Moruţan din apartamen
tul nr. 7 blocul D. Aceştia au
muncit şi la amenajarea de spa
ţii verzi în faţa blocului, la con
fecţionarea suporturilor pentru
ghivece etc.
De felul cum este Întreţinută
scara I-a a blocului B ne de
monstrează şi o mică vitrină In
care, pe un fond albastru, se
află un drapel pe care scrie :
„Scară fruntaşă“. Drapelul a
fost decernat în luna mai de
Colectiviştii din Alba Iulia se preocupă îndeaproape ăe dezvoltarea sectorului zootehnic. 'Alături de vaci, el cresc şl către sfatul popular al oraşu
un fiuviăr, însemnat de juninci şi viţele. lui regional Petroşani In cadrul
fatQQmM: O parte din vacile şi junincile gospodăriei, păşunlnă In aer. liber. întrecerii pornite intre cele 6
