Page 35 - 1961-09

Nr. 2087 DRUMUL SOCIALISMULUI Onrr 3
»fsimssss!
F O M r T m g g MsgrarroanEt ^ r o ^ ^ ? B53acwtwnjroggn1

COMUNICAT Toate sec(ii!e

©SE p r iv ir e Ia v iz ita d e p r ie t e n ie a d e le g a ţ ie i realizează economii
de partid şi guvernam entale
Au trecut 8 luni de cînd colectivul mului de cocs şi îmbunătăţirea calită­
a R epublicii Populare Române de muncă al Combinatului siderurgic ţii. In perioada amintită, numai furna-
Sas R e p u b lic a P®pii!ar*ă U n g a r ă din Hunedoara a pornit bătălia pen­ liştii de la secţia a Il-a au realizat
tru realizarea sarcinilor de plan pe 5.23-1.000 lei economii. Economiile efec­
(Urmare din pag. l-a) rului socialist, a partidelor comuniste şi mun­ anul 19GI. Valorificînd cu grijă ceea tive realizate la laminorul de 650 mm
citoreşti, împotriva oricăror manifestări de re­ ce a fost bun din experienţa anilor se ridică de asemenea la 38,32 lei pe
din Congo, Algeria, Laos, Tunisia, Angola, vizionism, sectarism şi dogmatism, a oricăror trecuţi ţi descoperind noi rezerve inter­ tona de laminate, iar tona de oţel ela­
ne, siderurgiştii au obţinut multe suc­ borat la cuploarele oţel Ariei Martin
toate popoarele care luptă eroic împotriva impe­ t abateri de la măreţele principii ale internaţio­ cese importante. Pe baza îmbunătăţirii nr. 1 a costat cu 31,42 lei mai puţin
indicilor de utilizare a agregatelor, ei decît era planificat.
rialismului, pentru libertate şi o viaţă mai bună. nalismului proletar. au produs mai mult de 100.000 tone
Ele reafirmă solidaritatea deplină a popoarelor Reprezentanţii celor două partide subliniază produse siderurgice peste sarcinile de Un succes important al siderurgiş­
plan, iar unele secţii au realizat anga­ tilor !1 constituie faptul că toate sec­
romîn şi ungar cu lupta hotărită a poporului aportul uriaş al P.C.U.S. — detaşamentul de jamentele anuale cu mai bine de 4 luni ţiile combinatului au înscris importante
avangardă al mişcării comuniste mondiale — înainte de termen. sume la capitolul „economii din efort
Cubei pentru apărarea independenţei naţionale la dezvoltarea teoriei marxist-leniniste, impor­ propriu". Şi după fiecare succes, oame­
şi consolidarea cuceririlor sale revoluţionare. tanta deosebită a ajutorului internaţionalist Spre deosebire de altă perioadă, la nii lucrează cu mai mult avînt pentru
@. S. Hunedoara, anul acesta preocu­ a da metal bun şi ieftin. In acest sens
Delegaţiile celor două ţări îşi exprimă con­ parea pentru folosirea raţională a agre­ sînt grăitoare rezultatele obţinute in
gatelor s-a îmbinat mai bine cu lupta preajma zilei de 23 August şi în pe­
vingerea că prin eforturile unite ale marelui multilateral acordat de Uniunea Sovietică ţă­ pentru calitate şi reducerea cheltuieli­ rioada care a urmat. In luna trecută,
lagăr socialist, ale tuturor statelor iubitoare de rilor socialiste. Proiectul noului Program al lor de producţie. După evidenţa con­ de. exemplu, oţelarii, furnalişţii, şi lami-
P.C.U.S., care va fi examinat la cel de-al XXII- trolului de calitate rezultă că în ma­ natorii au dat produse mult mai ieftine
pace, ale clasei muncitoare internaţionale, ale lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii joritatea secţiilor se realizează acum decît erau planificate Din evidenţa ope­
Sovietice, înfăţişează tuturor popoarelor ima­ cu mult mai puţine rebuturi decît pre­ rativă rezultă că la oţelăria electrică
mişcării de eliberare naţională şi ale tuturor ginea minunată a societăţii comuniste — cel văd normele admise şi sînt tot mai s-a realizat o economie de 12,55 lei pe.
mai măreţ ideal al omenirii. Acest remarcabil rare cazurile de obiecţii din partea be­ tona de metal, la laminate finite 1,91?
forţelor iubitoare de pace, planurile agresive document al marxism-leninismului creator con­ neficiarilor. In luna iulie, furnalişţii de lei pe tonă, iar la oţel Martin 2,39 lei
stituie o nouă armă puternică în mina popoa­ la secţia l-a au dat numai 0,17 la sută pe tonă.
ale imperialiştilor vor îi zădărnicite şi cauza relor care construiesc socialismul, a tuturor
fontă declasată, iar de la începutul O contribuţie importantă la realiza­
păcii va triumfa.
anului şi pînă acum, oţelarii de la rea de economii şi perfecţionarea pro­
Ml.
O.S.M. nr. 1 au redus procentul de ducţiei a adus-o cabinetul tehnic.
In cursul convorbirilor, reprezentanţii Parti­ rebut cu circa 30 la sută.
Fără îndoială că rezervele care duc
dului Muncitoresc Romîn şi ai Partidului Mun­ partidelor frăţeşti în lupta pentru triumful cau­

citoresc Socialist Ungar s-au informat reciproc zei păcii şi socialismului în lume.
Delegaţiile au constatat că între cele două
asupra activităţii celor două partide frăţeşti şi

au avut un schimb de vederi cu privire la pro­ partide frăţeşti s-au lărgit schimburile pentru
studierea reciprocă a experienţei în munca de
blemele actuale aîe mişcării comuniste şi mun­ partid şi au hotărît să dezvolte şi pe viitor îl. C. R. * . OM. V A
colaborarea şi legăturile lor tovărăşeşti, inter­
citoreşti internaţionale. naţionaliste — temelia prieteniei de nezdrunci­ Angai

Cele două delegaţii constată că întreaga evo­ Aceste rezultate sînt efectul direct Ia reducerea pfeţului de cost n-au fosl — Pentru localitatea Deva, trei merceologi
absolvenţi ai şcolii medii tehnice de comerţ sau
luţie a dezvoltării contemporane confirmă pe al preocupării pe care o manifestă epuizate. Pe zi ce trece, In fiecare sec­ şcoala medie cu diplomă de maturitate şi doi
ani vechime în comerţ.
deplin justeţea concluziilor Consfătuirii de la nat dintre poporul romîn şi poporul ungar. muncitorii, inginerii şi tehnicienii pen­ ţie apar noi posibilităţi de a realiza
? — Pentru localitatea Hunedoara, un merce­
Moscova a reprezentanţilor partidelor comuniste tru perfecţionarea procesului tehnolo­ economii, iar iniţiativa creatoare a olog care să îndeplinească aceleaşi condiţii ca
mai sus şi un contabil care să posede studii me­
şi muncitoreşti din noiembrie 1960 şi consideră gic, promovarea noului şi găsirea unor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor dii de specialitate sau studii medii şi un stagiu
metode bune de lucru. s-a dovedit în stare să le descopere. In de doi ani in funcţii administrative.
că chezăşia obţinerii de noi victorii în lupta Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale unele secţii cum sînt: fabrica de aglo­
a Republicii Populare Romîne în Republica Măsurile luate pentru mărirea Indi­ merare şi uzina cocso-chimică, există In fo rm a ţii suplim entare se po t obfine la se r­
pentru socialism şi comunism rezidă în coeziu­ cilor de utilizare şi îmbunătăţirea ca­ condiţii să se facă mult mai mult din v ic iu l de cad re a l în tre p rin d e rii, te le fo n 372 D eva,
nea de nezdruncinat a comunităţii ţărilor socia­ Populară Ungară constituie o contribuţie de lităţii. completate cu grija pentru fo­ acest punct de vedere. Studiind cu
seamă Ia întărirea şi dezvoltarea continuă a losirea raţională a materiilor prime şi atenţie experienţa dobindită pînă în WWWWVV
liste, a mişcării comuniste mondiale, în fideli­ relaţiilor de prietenie frăţească dintre cele două materialelor, au dus la reducerea chel­ prezent, colectivul de muncă al comm-
ţări, la consolidarea unităţii şi coeziunii puter­ tuielilor de producţie. In contul de natului, cu sprijinul şi îndrumarea co­
tatea faţă de învăţătura marxist-leninistă. nicului lagăr al statelor socialiste, la întărirea economii al siderurgiştilor s-au înscris muniştilor, trebuie să dezvolte în con­
numai în 7 luni peste 15.000.000 lei. tinuare succesele obţinute, să munceas­
Călăuzindu-se după tezele cu caracter pro­ La furnale s-a redus preţul de cost că în aşa fel îneît să producă metal
cu mai mult de 22 lei pe tona de ieftin, bun şi în cantităţi sporite.
gramatic cuprinse în Declaraţia Consfătuirii de fontă, mai ales prin reducerea consu­

la Moscova, cele două partide vor milita şi păcii în lume. ' ''

în viitor pentru întărirea unităţii ţărilor lagă­ Budapesta, 7 sepfemb'rle 1961'.-%

Prim-secretar al Comitetului Central Prim-secretar al Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Romîn, al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar,
Preşedintele Consiliului de Stat ministru de Stat al Guvernului Revoluţionar
al Republicii Populare Romîne,
Aluncitoresc Ţărănesc Ungar,

GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ JANOS KADAR tm =============

llllll|!!lil!l... ........ --------------- mmmuim

11 SEPTEMBRIE 1961 Noapte bună, copii: „Floarea omeniei“ L R. T. Ao HUNEDOARA *DEVA
de Ileana Radu; 20,50 Tribuna Radio;
PROGRAMUL 1 : 6,45 Jocuri popu­ 21,35 Muzică uşoară; 22,30 Muzică de recru tează candidaţi pentru
lare rornîneşti interpretate la diferite dans. ŞCO ALA D E CONDUCĂTOR! AUTO,
instrumente; 7,30 Statul medicului:
Consumarea igienică a fructelor; 8,00 PROGRAMUL II: 12,15 Cîntece din în u rm ăto arele condiţii:
Din presa de astăzi; 9,30 Tinereţea ne folclorul nou şi jocuri populare romî-
e d rag ă; 10,08 Muzică populară din neşti; 14,03 Din creaţia dc cîntccc a ® să fie absolvent aI clase elementare;
diferite regiuni ale ţării; 11,03 înre­ compozitorilor sovietici; 15,00 Duele din © să aibă serviciul militar satisfăcut
gistrări de la prima etapă a Concursu­ opere; 16,30 Vorbeşte Moscova 1; 18,05
Muzică uşoară; 19,40 Muzică populară (vîrsta maximă 40 de ani sau Iară serviciu militar satis- J
lui Internaţional „Georgc Enescu — din Africa; 20,00 Festival Internaţio­ făcut, între vîrsta de 17 ani şijumătate pînă la 18 ani şi ju- j
1961“ ; 12,15 Emisiune literară; 14.30 nal „Gcorge Enescu — 1961 “; 22,30 Pc mătale).
aripile ciutului — muzică uşoară; 23,15
Suita „Iberia“ de Dcbussy; 15,15 Note Gonccrt dc noapte. ® să corespundă din pune! ie vedere
medical;
de lector; 17,30 Roza vinturilor; 20,20
® să fie din regiunea Hunedoara; i
ZI ide zi, Capitala patriei noastre devine tot mal frumoasă. De-a lungul bulevardelor ŞCOALA PROFESIONALA DE MECANICI
largi, slnt construite şl date In folosinţă noi blocuri. AGRICOLI ALBA IULIA © să nu fi suferit nici &condamnare.

In fotografie : Blocurile din bulevardul „Iile Pintilie" din Bucureşti, recent construite. A N U N î As In fo rm a fii se p rim esc zilnic ia se d iile a u to b a ­
Examenul de admitere în anul / începe la data
de 15 septembrie 1961, în condiţiile comunicate. z e lo r şi la I.R.T.A. Deva, stra d a Cuza V odă nr. 17. j

Intr-unui din numeroasele sale ncheierea Tratatului de pace cu Germania e şi firesc, trebuie să înceteze
discursuri provocatoare, cance­ automat după încheierea tra ta ­
larul Adenauer declara cu lău­ o necesitate imperioasă şi urgentă tului de pace. In ce-l priveşte
dăroşenie că nu se mai simte pe Adenauer, după cum am vă­
urmărit de „îanton^a Potsdamu- pe ime'diat după semnarea acor­ minalilor de război întocmite la problemă internaţională, de­ mane şi Camerei populare a cheiat încă in acest an, aşa zut Ia început, el, potrivit pro­
lul“ acum cînd Germania oc­ dului, puterile occidentale au chiar de puterile occidentale. cum cere Uniunea Sovietică. Pe priilor sale declaraţii, de mult
cidentală este membră In blo­ început fără jenă încălcarea Poate insă că acest nou Wehr- numită problema germană, are R.D. Germane luate în decursul bună dreptate, subliniază gu­ nu se mai simte urmărit de
cul 'Atlanticului. E bine să a- lui. In primul rînd, prin politica macht se deosebeşte de cel ve­ vernul sovietic : „Dacă tra ta ­ „fantoma Potsdamului“.
înlntim această declaraţie as­ de scindare a Germaniei. Deşi chi prin ţelurile sale. Iată însă la bază perfidia de neînchipuit anilor pentru a uşura o apro­ tul de pace este indispensabil
tăzi cînd se ridică In mod im­ acordul de la Potsdam prevedea ce spunea în această privinţă In orice caz pentru a se în­ Faptul că puterile occidentale
perios necesitatea încheierii măsuri pentru formarea unui generalul Heusinger în toamna a puterilor occidentale care s-au piere intre cele două state ger­ cheia capitolul războiului tre­ recurg în prezent la amenin­
Tratatului de pace cu Germa­ guvern pe întreaga Germanie anului 1958 : „In prezent în cut, însemnătatea lui creşte de ţări, !a politica „de forţă" pen­
nia şi cînd, In legătură cu re­ şi cerea ca faţă de Germania faţa Bundeswehrului stau ace­ aliat cu forţele negre ale reac- mane au fost întîmpinate cu ură o sută de ori atunci cind unul tru a-şi menţine „drepturile“
glementarea problemei Berlinu­ să se procedeze ca faţă de un leaşi sarcini ca şi în faţa Wehr- din succesorii de drept ai sta­ in Berlinul occidental, nu va
lui occidental, puterile apusene întreg economic, S.U.A., Anglia machtului în 1939“. Lucrurile ţiunii, militarismului şi fascis­ de cercurile revanşarde de la tului învins refuză să recunoas­ schimba nici cu o iotă, hotărî-
fac un deosebit caz de „drep­ şl Franţa au trecut la luarea sînt deci limpezi. Şi parcă pen­ că situaţia reală şi urzeşte din rea statelor iubitoare de pace
turile“ lor de ocupaţie, tocmai de măsuri separate, la sabota­ tru a le clarifica şi mai mult, mului vest-german împotriva Bonn. Aceste cercuri continuă nou planuri ostile împotriva ve­ de a Încheia încă anul acesta
pe baza acordului de la Pots- rea lucrărilor Consiliului Aliat Adenauer, reluînd pur şi simplu cinilor săi, împotriva păcii ge­ tratatul de pace german. Uniu­
‘dam. de Control şi în cele din urmă sloganurile lui Hitler, declara: Uniunii Sovietice, aliata lor din să viseze la „înghiţirea“ R. D. nerale. In asemenea condiţii re­ nea Sovietică, lagărul socialist
la distrugerea acestui organism „Cred că dumnezeu a rezervat nunţarea la încheierea tra ta tu ­ în ansamblu, dispun de tot ce
Cit de brutală şl de cinică a interaliat. A fost efectuată o poporului german un rol deose­ trecutul război, şi ameninţă în Germane, la lichidarea primului lui de pace ar fi echivalentă cu este necesar pentru a răcori ca­
fost încălcarea principalelor pre­ reformă monetară separată în bit în furtunoasele timpuri de o invitaţie la revanşă şi o pro­ petele înfierbîntate ale amato­
vederi ale acordului de Ia Pots­ zonele de ocupaţie occidentale. astăzi, dînd germanilor misiunea prezent pacea şi securitatea tu ­ stat al muncitorilor şi ţărani­ misiune că nu se va aplica nici rilor de aventuri militare în le­
dam de către puterile occiden­ S-a creat apoi Bizonia, Trizonia de apărători ai Occidentului o sancţiune“. gătură cu problema Berlinului
tale In cei 16 ani care au trecut şi in cele din urmă statul de spre a contracara puternicele turor popoarelor Europei. lor din istoria Germaniei. De occidental. Recentele măsuri
de la capitularea necondiţiona­ la Bonn. Tn anii 1952-1953 pu­ influenţe care se exercită asu­ Incheindu-se tratatul de pace luate de Uniunea Sovietică pen­
tă a Germaniei hitleriste, aceas­ terile occidentale au anulat în pra noastră din Răsărit“. piJdă, proiectul de tratat de german, pe această bază va fi tru întărirea capacităţii forţe­
ta o demonstrează Întreaga evo­ Germania occidentală, cu de la rezolvată şi problema Berlinu­ lor armate ale Uniunii Sovie­
luţie a situaţiei din Germania sine putere, legile şi hotărlrile Au trecut deci mai bine dc PE TEM E neagresiune intre R.D.G. şi R.F.G. lui occidental, care, după cum tice, măsurile luate de R. D.
occidentală. Să lăsăm să vor­ Consiliului aliat de control ela­ 16 ani de la capitularea necon­ propus în 1959 de guvernul R.D. Germană pentru asigurarea
bească faptele : borate de cele patru puteri re­ diţionată a Germaniei hitleriste se ştie, a fost transformat in­ securităţii frontierelor sale de
feritoare la Germania. In 1954 şi iată care este situaţia in EXTERNE Germane, a fost respins. Planul tr-un centru de spionaj, diver­ stat, sînt un avertisment ferm
După cum se ştie, principalele puterile occidentale, prin acor­ Germania occidentală. In tot siuni şi provocări la adresa R.D. dat provocatorilor ia război care
prevederi ale acordului de la acest timp puterile occidentale de pace al poporului german Germane şi a celorlalte ţări so­ de ani şi ani de zile, la iniţia­
Potsdam se refereau la dena- durile de la Paris, au legalizat n-au făcut nici măcar o singu­ cialiste, într-un ..oraş de front“ tivele dc pace ale ţărilor socia­
zificarea şi la stirpirea din ră­ militarizarea Germaniei federa­ ră propunere în vederea înche­ Care a fost poziţia Uniunii adoptat de Camera Populară a cum ii numeşte presa occiden­ liste răspund prin intensificarea
dăcini a militarismului german, le şi au atras-o apoi în N.A.T.O ierii Tratatului de pace cu Ger­ Sovietice, a Republicii Demo­ R.D.G. şi prin care se urmă­ tală. Referirile puterilor occi­ cursei înarmărilor şi organiza­
la lichidarea atotputerniciei mo­ A început procesul de reînar mania. De ce ? Pentru că în­ crate Germane, a altor state iu­ rea ca germanii să-şi coordo­ dentale la aşa-zisele „drepturi“ rea de blocuri şl pacte mili­
nopolurilor care au organizat mare intensă a Germaniei oc­ cheierea Tratatului de pace bitoare de pace faţă de aceas­ neze eforturile şi să vină cu pe care le-ar avea la Berlin prin tare agresive, prin provocări in­
şi hrănit maşina de război hi- le-ar fi dejucat planurile cri­ acordul de la Potsdam n-au ternaţionale lipsite de răspun­
lleristă. Aceste prevederi au fost cidentale care continuă să se minale de transformare a Ger­ tă evoluţie primejdioasă a si­ propuneri comune la masa tra ­ nici o valoare din punct de ve­ dere, prin jocul primejdios cu
îndeplinite Întocmai în Republi­ accelereze în prezent. Este in­ maniei occidentale intr-un stat tuaţiei in centrul Europei ? Nu tativelor pentru încheierea tra ­ dere al dreptului internaţional. focul.
ca Democrată Germană. Ce s-a teresant de remarcat că „noua“ militarist, revanşard, unde a o dată, ci in repetate rînduri tatului de pace a fost de ase­ Este stabilit că un acord tre­
întimplat însă în partea din armată vest-germană — Bun- crescut din nou buruiana otră­ menea respins. Toate notele, de- buie adus la îndeplinire în toate Aşa cum subliniază guvernul
Germania ocupată de puterile vită a nazismului, unde forţele Uniunea Sovietică a făcut pro­ •claraţiile, acţiunile întreprinse prevederile lui şi nu numai în sovietic, tratatul de pace în­
occidentale ? In memoriile sale, deswehrul —¦nu este chiar atît democratice si iubitoare dc pace puneri constructive pentru re­ legătură cu acele prevederi care cheiat numai cu R.D. Germa­
lordul Allanbrooke, fost şef al de nouă. Toţi cei 104 generali glementarea problemei germane de R.D. Germană pentru reali­ convin uneia dintre părţile sem­ nă dacă puterile occidentale şi
statului major imperial brita­ şi amirali ai Bundeswehrului au ale naţiunii germane sînt per­ şi a Berlinului occidental. încă zarea unei înţelegeri între ger­ R.F. Germană vor refuza, pînă
nic, recunoaşte că Încă în 1944, participat Ia războiul lui Hitler, secutate, activitatea lor inter­ mani s-au izbit de lipsa totală natare ale acordului. Or. puteri­ Ia urmă, să ia Ioc cinstit Ia
cînd mai continuau luptele pen­ 71 dintre aceştia au fost ofiţeri zisă sau îngrădită prin legi şi in 1946 guvernul sovietic a pro­ de înţelegere a guvernanţilor le occidentale au încălcat şi ne­ masa tratativelor de pace, „va
tru zdrobirea liitlerismului, „Ia ai statului major hitlerist, iar practici tipic fasciste. pus să se treacă la elaborarea socotit principalele prevederi ale
cartierele generale politice şi şapte dintre conducătorii su­ unui proiect de tratat de pace de la Bonn care agravau an dc acordului de la Potsdam, şi ar indica ca un far întregului po­
militare occidentale erau exa­ premi ai Bundeswehrului au fost Acesta este adevărul in legă­ si să se înceapă discutarea lui. an scindarea Germaniei, făceau vrea să reţină numai acele pre­ por german calea spre o viaţă
minate planurile de remilitari- condamnaţi ca criminali de tură cu apariţia problemei ger­ Puterile occidentale s-au eschi­ tot mai dificilă rezolvarea sar­ vederi subsidiare referitoare la paşnică, în condiţiile suverani­
zare a Germaniei“. A fost însă război sau trecuţi pe listele cri­ mane. După cit se vede, actua- vat de Ia această sarcină. Ele cinii unificării paşnice a Ger­ statutul de ocupaţie care, cum tăţii şi independenţei depline,
sem nat. acordul de la Potsdam maniei. Puterile occidentale a-
au refuzat să^discute problema cordau şi acordă fără rezerve calea spre rezolvarea sarcinilor
despre ale cărui prevederi prin­ tratatului de pace şi în 1952 sale generale naţionale“.
cipale am amintit. Dar aproa­ clnd guvernul sovietic a prezen­ guvernului de la Bonn întregul
tat spre examinare puterilor oc­ lor sprijin în ducerea acestei
cidentale proiectul său de tra ­ politicii nefaste. Şi propunerea
tat de pace. In 1954 aceste pro­ R.P. Polone de creare a unei

puneri au fost reînnoite dar pu­ zone denuclearizate in centrul

terile occidentale au dat aceiaşi Europei şi propunerea ca zona

răspuns negativ. Noua iniţiativă Mării Baltice să fie transforma­

a Uniunii Sovietice de la i ia­ tă într-o zonă a păcii au fost

nuarie 1959 a fost primită din respinse.

nou cu ostilitate de S.U.A., An­ In aceste condiţii a devenit

glia, Franţa şi R.F. Germană. imperios necesar ca încheierea

Numeroasele initiative de tratatului de pace să nu mai

pace ale guvernului R.D. Ger­ fie tergiversată, ca el să fie în­ ... .... N. POPESCU