Page 36 - 1961-09
P. 36
pag. 4 , &RUMUD SOCIALISMULUI Nr. 2087
&waa^2^riwa^*i*aB&e®!*K!V! ^8Bmaa3aars!a^
¦B5hw.sk:.2 msxasfíaasmammmaiat
si n ise cea mai importai ;şIM • ixJüüunrole sxiri ’* sîlri •Ad&njéte ştiri •
n i a aleioF noastre—
D eclaraţia lu i N . S. H ruşcîov Prietenia sovieto-indiană Sticesse aSe
rem isă a m b a sa d o rilo r S . U. A . ş i A n g lie i la M oscova se va dezvolta şi întări spre îi el ei de-al XXII-lea
-MOSCOVA 9 (Agerpres). — dispus ca experienţele subtera această bază, a situaţiei din Ber binele păcii în lumea întreagă Congres al bl a Wa îJu w »
TASS transm ite: La 9 septem ne cu arma nucleară să fie re linul occidental, guvernele p u
brie a fost dată publicităţii de luate la 5. septembrie, adică a terilor occidentale au pornit o
întreagă avanlaşă de măsuri
claraţia lui N. S. Hruşcîov, pre doua zi după remiterea mesaju militare. Cuvîntarea lui Jawaharlal Nehru MOS0OVA 9 (Agerpres). — „Sa de la trustul „Tkvarcelugol“ au expe
la televiziunea din Moscova întărim prin muncă puterea economi diat peste 17 eşaloane de cărbune ex
şedintele Consiliului de Miniştri lui către Uniunea Sovietică. Toate acestea rdup3 cum a ară că a patriei“, aceste lozinci au apă tras peste prevederile planului. Colec
tat guvernul U.R.S.S. au silit rut recent în secţiile uzinelor, pe şan tivul minei nr. 3 şi-a luat angajamen
a! U.R.S.S., remisă ambasadori - Nu este pentru prima oară că Uniunea Sovieitcă să se îngri tierele noilor construcţii, în taberele tul că pînă la deschiderea Congresului
jească de întărirea continuă a de cîmp. Oamenii sovietici manifestă a! XXII-lea al P.Q.U.S. să trimită la
lor S.U.A. şi Angliei la Moscova guvernele S.U.A. şi Angliei în capacităţi sale de apărare. Uni MOSCOVA1 (Agerpres)'; TASS să fie rdin nou învăluit de aerul o profundă înţelegere pentru măsu suprafaţa 1.000 tone de cărbune peste
unea Sovietică nu putea proce transmite : proaspăt al păcii. rile guvernului sovietic îndreptate spre plan. S-au şi extras 800 tone. S-au
ele către Ministerul Afacerilor cearcă să reducă interzicerea da altfel. Cumpănind toate ar întărirea capacităţii de apărare a ţă evidenţiat brigăzile conduse de M. Ga-
gumentele pentru şl contra, gu In seara zilei de 3 septembrie Jawaharlal Nehru a spus că rii, consolidarea păcii în întreaga rnisonia, S. Samsonia şi 1. Semenihin.
Externe al U.R.S.S. Această de experienţelor cu arma nucleară vernul sovietic, cu părere de Jawaharlal Nehru, primul mi Uniunea Sovietică înregistrează lume. Acest fapt este ilustrat de ac Membrii echipei de înaintare, condusă
rău, cu durere în suflet, a fost nistru al Indiei, a rostit o cu- mari progrese. Vă aşteaptă un ţiunile patriotice, de succesele în în de A. Akopian, depăşesc cu 50 la
claraţie reprezintă răspunsul la la interzicerea efectuării unor nevoii să recurgă I» reluarea ex vîntare la postul de televiziune viitor măreţ, a declarat el. Şi trecere pe care le repurtează în acîiste sută sarcina de plan.
ploziilor experimentale. Nu ne din Moscova. noi, cei din India, depunem efor zile oamenii muncii din industrie.
declaraţia comună din 3 sep asemdnea experienţe numai în îndoim, declară N. S. Hruşeiov, turi pentru ridicarea nivelului Colectivul şantierului de construcţii
că marea majoritate a omenirii Convorbirile cu Niklta Hruş- de trai al poporului nostru. Dar întrecerea pentru îndeplinirea în 8 şi reparaţii navale din Riga, aparţ'-
tembrie a preşedintelui S.U.A., atmosferă. Ele au prezentat o interpretează în mod just mă ciov care s-au desfăşurat într-o dacă In lume va izbucni un răz «re a normei de 7 ore a luat o mare nlnd Ministerului Flotei Alaritime, d>
Kennedy şi a primului ministru propunere similară, de pildă, în surile guvernului sovietic. în tă atmosferă de caldă prietenie, a boi, planurile noastre nu vor amploare în cadrul colectivului frus bîndeşte succese de seamă în întrece
rirea puterii de apărare a Uniu spus Nehru, au fost utile pen putea să se înfăptuiască. tului „Belgorodpromslroi", iar munci rea socialistă în cinstea Congresului al
al Marii Britanii, Macmillan. 1959. Realizarea unul acord cu nii Sovietice înseamnă totoda tru mine şi cred că vor fi de fo torii fruntaşi ai brigăzii conduse de XXII-lea al P.0.UJ.S. In al doilea tri
tă întărirea forţelor păcii din los şi pentru rezolvarea unor După cum a subliniat Nehru, V. Afanasiev îndeplinesc sarcina zil mestru a.c. acest colectiv a cucerit
N. S. Hruşcîov cheamă guver privire la încetarea unui singur lumea întreagă. importante probleme internaţio dacă se vor depune eforturi în nică în 5—5,5 ore. Colectivul brigă Steagul de fruntaş în producţie al Con
nale. vederea instaurării unei păci zii complexe a lui N. Şvoev îşi înde siliului de Miniştri al U.R.S.S. şi al
nele S.U.A. şi Marii Britanii să gen de experienţe — cele din a t In declaraţie se subliniază că trainice, nu încape îndoială că plineşte sarcinile de producţie în pro Consiliului Central al Sindicatelor din
Uniunea Sovietică ia toate m ă Nehru a declarat că este În situaţia internaţională se va îm porţie de 120—130 la sută. U.R.Ş;S. El continuă să muncească cu
procedeze în comun la rezolva mosferă — ar constitui o înşela surile pentru a reduce la mini totdeauna bucuros să viziteze bunătăţi. Toate problemele exis succes. A doua motonavă a fost li
mum urmările experienţelor nu Uniunea Sovietică, să observe tente în prezent trebuie să fie La uzina de automobile din Minsk vrată înainte de termen. Aceasta esie
rea problemei principale a tim re a popoarelor. Un asemenea cleare dăunătoare organismelor marile schimbări şi progresul rezolvate pe calea paşnică. o navă modernă, înzestrată cu aparate
purilor noastre şi anume a pro acord ar putea să dea iluzia vii. din această ţară. De data acea se desfăşoară pregătiri pentru fabri electrice de radionavigaţie.
sta însă, a continuat el, am ve Vorbitorul a arătat că oame
blemei dezarmării generale şi dăunătoare şi periculoasă că se Actuala politică a puterilor nit pentru a discuta cu preşe nii sovietici, care construiesc cu carea noilor maşini, mai perfecţionate Traducînd în viaţă prevederile pro
întreprind acţiuni în vederea în N.A.T.O., arată N. S. Hruşeiov, dintele Consiliului de Miniştri, succes societatea nouă, dau un iectului de Program al P.O.d.S., co
totale. face să avem a ne teme nu de Hruşeiov, unele probleme inter exemplu popoarelor din celelal — „MAZ-500" şi „MAZ-503". In sec lectivul minei nr. 50 din Kopeisk a su
„Să căutăm cu seriozitate şi în cetării cursei înarmărilor. In căderile radioactive ci de faptul naţionale importante. te ţări. Nehru a ' urat succes primat, primul din bazinul Geleabinsk,
că oamenilor ar putea să le Uniunii Sovietice în munca sa ţia caroserii au fost montate înainte
mod cinstit o rezolvare a proble fond, statele ar continua, în- cadă în cap chiar arme nuclea Nehru a subliniat că în U.R.S.S. constructivă paşnică. Aceste schimbul de noapte. S-au îmbunătăţit
mei încheierii tratatului de pace tr-un mod aparent legalizat, să re. Nu, Uniunea Sovietică nu s-a bucurat de o primire caldă succese, a spus el, vă vor fi de de termen 11 linii în flux pentru pre
german pentru a opri la timp perfecţioneze tipurile existente poate permite să fie puse în p ri şi cordială despre care va po folos nu numai dv., ci şi popoa condiţiile de muncă, mecanismele sînt
mejdie vieţile a milioane şi mi vesti şi poporului ţârii sale. relor Întregii lumi. lucrarea mecanică a pieselor. De cî
lunecarea statelor spre prăpas de arme atomice şi cu hidro lioane de oameni. Dacă nu s-ar folosite mai deplin, se realizează econo
tia unui război rachete-nuclear. gen, folosind în acest scop ex îngriji în modul cuvenit de se După ce a arătat că Uniunea Sint bucuros că popoarele In teva luni întîietatea în întrecere o
curitatea poporului sovietic gu Sovietică luptă de mulţi ani diei şi Uniunii Sovietice sînt le mii de energie electrică. In luna au
Atunci toate vor reveni la lo perienţele subterane, printre vernul U.R.S.S. nu şi-ar înde pentru pace, Nehru a amintit gate printr-o prietenie puterni păstrează grupul de dispozitive, con
plini datoria. Aceasta se face că în prezent situaţia din lume că şi că relaţiile dintre noi ex gust, după lichidarea schimbului de
cul lor, nu vor mai exista nu care unele In aşa-zise scopuri pentru ca poporul sovietic, ca s-a complicat. S-a ivit perico clud posibilitatea ca o parte să- dus de maistrul principal V. Krasne-
numai experienţe cu arme n u paşnice precum şi experienţele şi întreaga omenire să nu cadă şi impună voinţa celeilalte părţi. noapte, în mina nr. 50 s-au extras
cleare, dar nici însăşi primejdia în spaţiul cosmic. victimă exploziilor nucleare aşa lul unui nou război. In aceste vîci.
războiului nuclear“ se spune în Popoarele ar putea aprecia pe cum s-a întîmplat cu oraşele In încheiere, Nehru şl-a ex 2.000 tone de cărbune peste prevederile
japoneze Hirosima şi Nagasaki. condiţii, a spus el, datoria noa primat speranţa că prietenia Dc la începutul acestui an minerii
declaraţie. bună dreptate un asemenea popoarelor din cele două ţări se planului.
Uniunea Sovietică a efectuat de stră este să facem totul pen va dezvolta şi se va întări spre
Dl. Kennedy şl dl. Macmillan acord drept o tranzacţie inco cîteva ori mai puţine explozii binele păcii în întreaga lume.
nucleare decît S.U.A., Anglia şi tru a înlătura pericolul de răz
nu numai că separă problema rectă. Se înţelege că guvernul Franţa. Or, atît din punct de
vedere moral cît şi din punctul boi, pentru ca globul pămîntesc
experienţelor cu arme nucleare sovietic nu poate şi nu va pu de vedere al asigurării interese
lor noastre de stat, avem toate
de problema dezarmării, a că tea încheia o asemenea tra n motivele să pretindem efectua
rea unui număr de explozii ex
rei parte integrantă este,, dar zacţie. Uniunea Sovietică luptă
perimentale egal cu puterile oc
încearcă chiar să o discute în pentru încetarea tuturor expe
cidentale.
mod izolat. Din fiecare rînd al rienţelor cu arme nucleare, fără
Pentru a risipi norii amenin
declaraţiei preşedintelui S. U. A. nici o excepţie, pretutindeni şi
ţători ai războiului şi pentru a
şi a primului ministru al Marii pentru totdeauna.
normaliza relaţiile dintre state,
Britanii se desprinde tendinţa Amintind că, tocmai ca rezul
subliniază N. S. Hruşeiov, tre
de a asigura cu orice preţ pu tat al eforturilor depuse de
buie să sc rezolve cea mai im
terilor occidentale şi aliaţilor U. R. S. S., acum trei ani au
portantă problemă a zilelor
Iar din blocurile militare agre început între reprezentanţii
noastre, problema dezarmării
sive, avantaje militare unilate U.R.S.S., S.U.A. şi Angliei tra ta !p-íAv r ~s ....
generale şi totale. încetarea
rale în detrimentul intereselor tive cu privire la încetarea ex ’
pentru totdeauna şi pretutin
securităţii Uniunii Sovietice şi a perienţelor nucleare, în cursul m *• /> ' f ,\
deni a experienţelor nucleare nu
celorlalte state socialiste. cărora Uniunea Sovietică a •Îi-ffiixiKÎM-:
poate fi concepută acum altfel
Dar orîcîf de pompoase ar fi căutat în unele probleme să se Săpităim naliiI b rita n ic 9«Tribune*6
cuvintele pe care conducătorii apropie de poziţia S.U.A. şi An decît pe baza unei dezarmări
S.U.A. şi Angliei le folosesc în gliei, N. S. Hruşcîov declară : c © a s d a ,iiîs îi& atea a g r e sa v a
încercarea de a-şi prezenta în- Oricît ar fi de neplăcut să se generale şi totale.
tr-o lumină favorabilă politica recunoască dacă se privesc în In declaraţie se exprimă re a
în problema armelor nucleare, mod realist lucrurile trebuie să
se tragă concluzia că în prezent gretai în legătură cu faptul că LONDRA 9 (Agerpres). —
aceste cuvinte nu pot face ca tratativele de la Geneva sînt la saie dinaintea celui de-al doilea război
politica agresivă să apară drept fel de departe de punctul final guvernul S.U.A. şi după toate Săptămînalul britanic. „Tribune“ con mondial".
ca şi acum trei ani. damnă într-uii editorial politica agre
o politică determinată de dra aparenţele şi guvernul Angliei sivă a cercurilor conducătoare de la Bonnul nu se dă în lături de la ata
gostea de pace, iar barbaria curi chiar la adresa „aliaţilor“ săi oc
nu vor să procedeze la dezar Bonn. cidentali., cînd i se pare că aceştia nu
drept umanitarism. Guvernul francez a efcciu.it sprijină cu destul zel politica sa. „Une
marea generală şi totală, cu In momentul de faţă, cînd opinia ori-guvernul vest-german se autodepă-
Ni se propune, arată N. S. o serie de explozii nucleare şi publică mondială se pronunţă în favoa şeşte — scrie „Tribune". Săptămîna
Hruşcîov, ca S. U. A. şi Anglia, a lăsat să se înţeleagă clar că stabilirea celui mai strict con rea tratativelor — remarcă revista -- trecută, de exemplu, ambasada vest-
fără a mai vorbi de Franţa la nu se va considera legat de nici Adenauer este „hotărît să caute să îm germaiiă din Londra a dat publicităţii
care această propunere în ge un fel de obligaţii în ce priveşte piedice reuşita lor“. Adenauer se teme
de tratative mai ales pentru că ele o broşură în care Occidentul este acu
nere nu se referă, să-şi rezerve încetarea experienţelor cu arma !-ar zdruncina în mod serios politica zat de faptul că a destrămat armatele
posibilitatea de a perfecţiona şi nucleară. sa de opoziţie faţă de recunoaşterea hitleriste după război, de asemenea că
de acum înainte arma nucleară, S.U.A. şi Anglia duc tratative R. D. Germane. „Adenauer şi colegii tribunalele aliate au folosit „metode
intrucît, în propunere nu se cu U.R.S.S. cu privire la înceta săi — se spune în articol — nu doresc nelegale" în judecarea criminalilor de
menţionează problema explozii rea experienţelor, întîrziind prin o reglementare care să implice recu război. Aceasta înseamnă să scoli
lor experimentale cu arme nu aceasta perfecţionarea armelor noaşterea de către Occident a Germa basma curată militarismul german“.
cleare sub pămînt şi în cosmos. niei răsăritene ca stat suveran şi de Dar — scrie mat departe „Tribune“ —
Programul creării unor noi ti nucleare sovietice, şi între timp finitivarea frontierei Oder-Ncisse... ambasada vcst-gerinanâ a constatat
puri de arme nucleare, elaborat Franţa efectuează o explozie ca efectul unei asemenea broşuri a fost
în S.U.A. pune acum accentul nucleară după alta. „Adenauer a ajuns — scrie revista contrariu celui scontat, in urma protes
tocmai pe efectuarea experien în continuare — personificarea ţeluri telor opiniei publice britanice, broşura
ţelor subterane. Timp de mai Acordul dintre S. U. A. şi lor şi politicii care reprezintă acum ob
mulţi ani, la tratativele de la Ge - Franţa cu privire la colaborarea a fost scoasă din circulaţie.
neva ale celor trei puteri nucle în domeniul folosirii energiei stacolele principale în cafea unei re Subliniind primejdia pe care o re
are, S.U.A. au căutat să obţină atomice în scopuri militare, glementări europene pentru a nu mai
legalizarea experienţelor nucle aprobat de preşedintele S.U.A,, vorbi de măsuri prin care se urmăreşte prezintă politica de sprijinire a pre
are subterane. Aceasta a consti a risipit orice iluzie că Fran reducerea încordării, cum ar fi dezan tenţiilor insolente ale Bonnului, şi dc
ţa ar efectua din proprie iniţia gajarea. Cererea lui Adenauer de „auto tolerare a creşterii dominaţiei vest-ger
tuit una din principalele piedici tivă experienţe nucleare. Este
în calea spre încheierea unui clar că rezultatele experienţe determinare“ nu este menită decît să mane în N.A.T.O., săptămînalul brita
lor nucleare efectuate de orice camufleze cererile sale pentru restabi nic scrie în încheiere: „Afirmăm că
acord cu privire Ia încetarea putere din blocul N.A.T.O. se baza unei reglementări europene îm
totală a experienţelor nucleare. varsă în cazanul imperialist co
Nu este doar un secret că în mun care este N.A.T.O. trol international. lirea Germaniei în cadrul frontierelor preună cu Uniunea Sovietică constă în
S.U.A. se plănuieşte de mult In declaraţia Iui N. S. Hruş- interesul nostru comun de a zădărnici
efectuarea unor experienţe nu ciov sînt menţionate fapte refe
clearo subiernane şi că în sta ambiţiile teritoriale germane... Opoziţia
tul Plevada srnt pregătite în
acest scop mine şi uriaşe gale ritoare la pregătirile militare JW URUGUAY împotriva actualei politici vest-germane Pe şantierul uriaşei hidrocentrale de la Bratsk al cărui
rii subterane. din S.U.A. Asemenea pregătiri este atît în interesul real al Germa colectiv a hotărît să pună în funcţiune primul hidroagregat în
Reducerea comerţului cu tarife socialiste niei, cit şi în interesul nostru. De aceea preajma celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S.
N. S. Hruşcîov subliniază că desfăşoară şi aliaţii S.U.A. din noi repetăm că lui Adenauer nu tre
guvernul S.U.A. nu avea de la &creat dificultăţi serioase buie să i se permită să saboteze vii anua
bun început intenţia de a pune blocurile militare şi, în primul toarele tratative. Trebuie să i se spu
rînd, Germania occidentală. Cel MONTEVIDEO 9 (Agerpres). Luînd cuvînful la dezbateri, se nă că în primul rînd contează pacea".
de acord acţiunile sale cu răs mai îngrijorător este faptul că, — TASS transmite : Aşa-numi- natorul Bruno a spus că re
punsul guvernului sovietic, în- drept răspuns la invitaţia de a tul regim al „comerţului liber“ laţiile comerciale inechitabile cu Congresul
se lua o hotărîre cu privire ia
trucîfc chiar domnul Kennedy a rezolvarea paşnică a problemei
germane şi la normalizarea, pe
impus Uruguayului de Fondul ţările capitaliste ar putea atra b ritan ice lu cră rile
monetar internaţional şi redu
Sfate!e nordice se pronunfă cerea Comerţului cu ţările so ge după sine înrobirea econo
cialiste au creat dificultăţi se
rioase în această ţară. S-a acu mică a Uruguayului. Bruno a
mulat o mare cantitate de lină
nevîndută urmată de reducerea cerut lărgirea pieţelor de export PORTSMOUTH 9 (Agerpres). — au cerut Consiliului General să con domnit la Congresul de anul trecui
ameninţătoare a exportului de TASS transmite : La 8 septembrie s-a damne politica guvernului şi să mo unde, după cum se ştie, s-a cerut
penîru iralafive produse de carne. uruguayene. ' încheiat la Portsmouth al 93-lea Con bilizeze masele sindicale la luptă ac ca Anglia să renunţe la arma nuclea
gres anual al sindicatelor britanice. tivă, inclusiv greve de masă, în sco ră şi să iasă din N.A.T.O. In perioa
în prob'ema dezarmării generale Toate acestea au neliniştit Condamnînd acţiunile Fondu pul satisfacerii revendicărilor lor. da care a precedat Congresul, bossii
profund cercurile conducătoare lui monetar internaţional, sena Şedinţa de închiderea congresului a sindicali au desfăşurat o campanie
COPENHAGA 9 (Agerpres). — problemă să nu fie scoasă de pe şi de afaceri din ţară. In sena torul Cardoso a sprijinit aceas fost marcată prin înfrîngerea Consi In ceea ce priveşte conducerea de propagandistică cu scopul dc a con-
TASS transm ite: La Copenha ordinea de zi, să aibă loc tra tul Uruguayan au avut Iog dez tă propunere. Senatorul B. Ber- liului General al Congresului sindi dreapta a Congresului sindicatelor bri strînge sindicatele să le accepte po
ga a avut loc o conferinţă a tative şi să se poată ajunge la bateri furtunoase în cadrul că res a subliniat în cuvîntarea sa catelor britanice care a încercat să tanice, aceasta, urniînd teoria oportu litica. Ei au folosit în aceeaşi măsură
miniştrilor Afacerilor Externe ai un acord. Miniştrii Afacerilor rora a fost abordată problema că numeroase ţări din lume îşi apere activitatea societăţilor america nistă a „colaborării între clase", a presiunile şl ameninţările directe. In
celor cinci ţări nordice — Sue Externe şi-au exprimat speran comerţului exterior Uruguayan. ne din Anglia. Se ştie că societăţile evitat să dea asigurări concrete, a afară deaceasta, o serie de dele
dia, Norvegia, Danemarca, Fin ţa că contactele pe care le intensifică comerţul cu ţările americane refuză adesea să recunoas încercat prin toate mijloacele să înă gaţii care au votat la Congres pen
landa şi Islanda, Au fost discu menţin în permanenţă vor avea că sindicatele engleze şi să ducă cu buşe critica şi se pare, a urmărit tru politica Consiliului General s-au
tate problemele care interesează rezultate bune şi în felul aces socialiste. Şi Uruguayul, a de ele tratative privitoare la reglemen doar să convingă guvernul conserva
clarat el, trebuie să urmeze
această cale.
aceste ţări în legătură cu cea ta vor putea înlesni ca discu tarea conflictelor de muncă... torilor că conducerea Congresului sin pronunţat implicit împotriva hotărîn-
de-a 16-a sesiune a Adunării tarea problemei dezarmării în M iting de p ro test îm potriva înarm ării Al 93-lea Congres anual al sindi dicatelor britanice este oricînd gata lor conferinţelor naţionale ale sindi
catelor britanice a demonstrat că in să colaboreze cu reprezentanţii mono catelor lor.
Generale a O.N.U. cadrul celei de-a 16-a sesiuni
In urma schimbului de pă a Adunării Generale a O.N.U. P a k ista n u lu i cu arm e am ericane tre masele sindicale şi conducerea de polurilor, considerîndu-i un partener Faptul că aprobarea politicii oficia
reri, miniştrii au dat publicităţii să aibă un caracter constructiv.
dreapta a Consiliului General există „rezonabil“. le a Consiliului General în probleme
un comunicat în care sublinia Miniştrii Afacerilor Externe ai DELIII 0 (Agerpres). — La 8 sep Pactul militar încheiat între S.U.A. divergenţe serioase în ce priveşte po In problemele de politică externă de politică externă şl militară nu în
ză că în cursul discutării pro ţărilor nordice ţin să sublinieze tembrie a avut loc la Deliii un miting şi Pakistan, a sublinia) Z. Ahmed. litica guvernamentală în domeniul sa şi militară, Congresul a sprijinit po seamnă schimbarea stării de spirit
blemei dezarmării s-a constatat că este necesar ca puterile a- de protest împotriva înarmăriii Pakis membru al parlamentului, constituie lariilor şi în domeniul căilor şi me ziţia oficială a Consiliului General, a maselor sindicale, este demonstrat
că în actuala situaţie din lume tomice să ajungă Ia o Înţele tanului cu arme americane. Reprezen un complot îndreptat nu numai împo todelor de rezolvare a problemelor care consideră că Anglia trebuie să şi de următoarele i In ciuda rezistenţei
este mai necesar ca oricînd să gere în problema încetării ex tanţii opiniei publice din Delhl au con-' triva vecinilor Pakistanului, India şi economice ale ţării. Peste cinci mi promoveze politica „intimidării nu şi presiunilor exercitate de Gon’ flml
se ducă tratative concrete cu perienţelor cu arme nucleare şl damnat cu asprime acţiunile clicii mi Afganistan, ci totodată împotriva ţă lioane de muncitori şi funcţionari au cleare1', să rămînă membră a N.A.T.O. General, Congresulsindicatelor bri
privire la dezarmarea generală a convocării imediate a unor litare din S.U.A., care aţîţă psihoza rilor independente din Asia şi Africa. şi anunţat că sînt hotărîţi să lupte şi să pună la dispoziţia trupelor tanice a condamnat politica reînvierii
sub un control eficient. conferinţe în vederea discutării războinică şi intensifică încordarea în Participanţii la miting au adoptai pentru a obţine anul acesta sporirea străine baze pe teritoriul el. militarismului german şi a instruirii
Statele mici, pentru care des fondului acestei probleme. lumea întreagă. hi unanimitate o rezoluţie în care sa salariilor în ciuda politicii guverna Observatorii informaţi din Anglia unităţilor Bundeswehrului în Anglia,
tinderea încordării şi dezarma Miniştrii Afacerilor Externe au Acţiunile Statelor Uniţe, a declarai protestează categoric împotriva livrării mentale de „îngheţare" a salarîTiof. nu consideră însă cîtuşi de puţin că deşi, după cum se subliniază în do
rea au o importanţă tot atit arătat că ar fi de dorit ca i Saed Aii Zahir. fost ministru în sta- de către S.U.A. de noi orme modern* Această hotărîre de a respinge ofen această hotărîre a Congresului ar fi cumentul oficial al Consiliului Gene
de vitală ca şi pentru statele problema reprezentării Republi iul Uttar Pradeş, arată că vorbăria Pakistanului şi împotriva transformă- « siva monopolurilor împotriva nivelului o dovadă că starea de spirit a ma ral, prezenţa trupelor şi bazelor străi
ari. se arată în comunicat, au cii Populare Chineze în O.N.U. S.U.A. despre pace şi dezarmare este rii Pakistanului într-o bază militară I de trai al poporului a reieşit din de selor largi sindicale s-a schimbat ra na pe Insulele britanice decurge din
datoria să vegheze ca această să fie soluţionată. o minciună de la un capăt la altul. americană în Asia. claraţiile delegaţiilor la Congres care dical în comparaţie cu cea care a participarea Angliei la blocul N.A T.O.
gedacţia şi au „ : ? iia jia - ija r iilip ; str. 6 Martie nr. 9, I c ’ : i l\S ; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R. nr. 203.320 din 6 nojembrie iW 'A .-ş . Tiparul; Poligrafică „1 ^ Deva