Page 37 - 1961-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, IINITI-V/
Anul XIII. Nr. 2088
Munca sindicală — în sprijinul
sporirii producţiei de metal
In întrecerea socialistă, cu si-
cierurgiştii de la Reşiţa, turna-
liştii, oţelarii, laminatorii, coc-
sarii şi aglomeratoriştii de la
Hunedoara, îmbunătăţesc siste­ acestora problemele cheie ale
matic indicii de utilizare a agre­ procesului de producţie, să dea-
gatelor, aşa după cum a ceru­ soluţii practice pentru rezolva­
t-o Congresul al Hl-Iea al rea lor. Astfel, consfătuirile de
P.M.R.
Pe seama creşterii indicilor de
utilizare a agregatelor siderur-
giştii hunedoreni şi-au propus
să dea în acest an peste planul
de producţie, mai mult de
100.000 tone de metal. Pentru
Îndeplinirea acestui angajament
conducerea tehnico-administra-
tivă a combinatului şi comite­
tul sindicatului, sub îndruma­
rea comitetului de partid, au
luat incă de la începutul anu­
lui o serie de măsuri tehnice şi
organizatorice. Printre acestea
se numără introducerea în fa­
bricaţie pe scară largă a mine­
reului autofondant ; organiza­
rea mai sistematică a transpor­
tului intern pentru aprovizio­
narea ritmică a agregatelor cu
materiale şi materii prime din
depozitele centrale ale combina­
tului, ca şi pentru evacuarea la
timp a producţiei de la furna­
le, oţelarii, laminoare ; îmbu­
nătăţirea activităţii sectoarelor
mecanicului-şef şi energeticului -
şef pentru scurtarea duratei re­
paraţiilor agregatelor ; sporirea
capacităţii de lucru a halelor de
pregătire a ansamblelor de tur­
nare a oţelului ; mecanizarea
proceselor mai grele de muncă
ri alte asemenea măsuri care
au dat întrecerii socialiste un
ritm viu.
Organizaţiile sindicale, sub În­
drumarea permanentă a organi­
zaţiilor de partid, au îmbunătă­
r 22 de ori« d in n ou îI --Wm"'
i Ca toţi oamenii cu o bogată viaţă loc, ca să-i scoată iar peste cîteva ţiei noastre... şi iată că prinde să vor­
lăuntrică, Lorincz Geza e un taciturn. clipe. Vorbeşte cu o patimă vizibilă, bească despre inovaţiile — două —
Iii trebuie timp şi răbdare ca să poţi trădată in fiecare clipă de inflexiu­ la care trudeşte în clipa de faţă :
î lega cu el o discuţie. Iar discuţia, nile vocii, şi cu gesturi largi, care de­ — Prima este un sistem compus
odată legată, nu e propriu-zis o dis­ semnează parcă în aer. De 22 de ori din trei dispozitive, şi va fi aplicată
< cuţie, în accepţiunea curentă a terme­
nului. L o „discuţie“ in care centrul
i5 dc greutate il constituie pauzele lungi
de tăcere. Privindu-te absent prin
ochelarii cu trei dioptrii, Lorincz (leza
dă impresia că te-a uitat, sau... că
meditează iu clipa aceea la cea de-a zare a acrului în cazul utilizării com­ înlăturate revers iile de scurtă durată >
23-a inovaţie !
Nu eşli departe de adevăr gîndind
luciu! acesta, l.a cele 22 de inovaţii
pe care Ic-a făcut piuă azi (toate in­
troduse cu succes in producţiei), 1.6-
rinez se pregăteşte să adauge altele.
Mărturie stau zecile de suluri de schi­
ţe râspindite pe masa de lucru a ate­
lierului său. Acolo, în atelierul termo-
tehnicii de la oţelăria Martin nr. 2,
Lorincz Geza pregăteşte în prezent
două noi inovaţii, menite să spo­
rească simţitor productivitatea mun­
cii la cuploarele Martin.
Nu vrea insă să vorbească despre
ele... Nu se cade — spune el — să te
împăunezi cu o treabă pe care încă
n-ai isprăvit-o...
Dar trebuie să ştii cum să-l iei pe
Lorincz Geza...
— Hai să vorbim atunci despre ino­ inovaţii este în aceeaşi măsură şi al zitez şi cind se va aplica inovaţia
vaţiile vechi, deja puse în practică I celor din jurul său.
Pe neaşteptate, omul se încălzeşte. Tot povestind, Lorincz Geza s-a în- altă discuţie... mai lungă !...
Işi scoate ochelarii, îi şterge cu batis­ fierbintat de acuma de-a binelea. A
ta, şi furat de expunere, îi pune la uitat rezervele de la înceoutul discu-
w s.» v- WV.ZVVV.yVv/ -
Marţi 12 septembrie 1961
ţit mult conţinutul consfătuiri­
lor de producţie, dindu-se po­
sibilitatea muncitorilor şi teh­
nicienilor să dezbată în cadrul
producţie de la secţiile furnale,
oţelării, laminoare, cocserie şi
fabrica de aglomerare a mine­
reului, au fost axate pe dez­
baterea problemelor privind bu­
na întreţinere a agregatelor, a-
provizlonarea operativă a locu­
rilor de muncă cu materiale şi
materii prime, creşterea rezis­
tenţei cocsului, reducerea pier­
derilor de oţel, creşterea pro­
ductivităţii orare a laminoave-
lor prin reducerea pauzelor din­
tre laminarea lingourilor de o-
ţel etc.
Practic, consfătuirile de pro­
ducţie lunare, organizate pe
secţii, se ţin spre sfirşitul lu­
nii. Ele sînt pregătite cu 5-6
zile înainte. In acest timp, cu
ajutorul unor colective formate
din cei mai buni muncitori,
tehnicieni şi ingineri, se studia­
ză amănunţit toate aspectele
procesului de producţie, după
care colectivele respective pro­
pun conducerilor tehnico-adrni-
nistrative şi comitetelor sindi­
cale din secţii, includerea pe
ordinea de zi a consfătuirilor
de producţie a problemelor le­
gate direct de aspectele cele
mai principale ale procesului
de producţie. Obişnuit, proble­
ma ce urmează a fi dezbătută
este larg popularizată la locu­
rile de muncă, incit muncito-
(Continuare iD pag. 2 a)
în ultimii ani — anii cind creaţia a
devenit frumuseţea şi legea oricărei
munci — Lorincz Geza a descoperit
cu pasiune şi cu pricepere noul, dă-
ruinJu-l tovarăşilor săi de mutică.
De la dispozitivul de proporţiouali-
bustibililor la cuptoarele Mar­ ale focului... înţelegi ? Un lucru foarte
tin şi piuă la complicatul sistem de
reglare a poziţiei injectoarelor in di­
ferite, faze ale elaborării oţelului
(sistem prin care se suprimă reflec­
tarea focului din încărcătura metali­
că spre bol la cuptorului, mărindu-se
astfel durabilitatea acesteia), drumul
a fost semănat cu nenumărate încer­
cări, experienţe şi căutări, dintre care
nu toate au rodit totdeauna. Pentru
cele 22 de. inovaţii izbutite s-a mun­
cit, povesteşte Geza, cit pentru o mie.
Tovarăşii săi de muncă I-au susţinut
întotdeauna în momentele de descu­
rajare, de cumpănă. Un ajutor care s-a
vamt in mai multe chipuri : de la ex­
celentele condiţii de lucru ce i-au fost
create, pînâ la sfatul totdeauna prompt
al specialiştilor. Astfel, încheie cu con­
vingere Gheza, meritul celor 22 de
h.»*
R e e o n * a n d t penl.ru ca.mpa.nisi,
Brigada condusă de Her-
ta Dario, de la secţia ma-
rochinărie I a fabricii Si­
mian Bămuţiu“ din Sebeş
execută lucrări de cea mai
bună calitate, depăşindu-şi
în acelaşi timp planul de
producţie. în fiecare lună,
cu 5—10 la sută.
Rezultatele deosebite pe
care le obţine această bri­
gadă se datoresc atit dăr­
niciei de care dau dovadă
cit şi înaltului grad de ca­
lificare al fiecărei munci­
toare.
In fo to : Herta Dario
(mijloc) împreună cu Pa-
raschiva Păcurar, Maria
Lupu, Margareta Oltean
şi Elisabeta Rusu, membre
în brigada sa.
ţr
Pe harta pa­
triei a apărut
un nou oraş
muncitoresc. Pe
malu l streiului,
Ungă satul Strei-
singeorgiu, se
înalţă zeci de
blocuri. Este o-
raşul nou Că­
lău.
IN CLIŞEU :
Vedere parţială
din oraşul nou
Călan.
rfşi
tot la cuptoarele Martin. Dacă va
reuşi, va rezolva o problemă care ne
dă de furcă de multă vreme. Este r
vorba de răcirea gazelor arse in ca- }
merele de zgură, cu ajutorul apei pul- /
verizate fin. In felul acesta o să fie
important, dar şi foarte greu de rea­
lizat. La fiecare pas te poticneşti de
cite un prag neaşteptat, de cite o pro­
blemă închisă-n ea ca poarta unei ce­
tăţi... Gum izbuteşti, de exemplu, rea­
lizarea releului de timp şi a regula­
torului de debit ? De luni de zile mă
frămînt emn' s-o potrivesc cit mai
bine. Şi nu se poate să nu izbutesc!...
— Şi a doua inovaţie ? îl întreb.
Lorincz Geza se încruntă uşor.
Dindu-şi pe semne seama că a vor­
bit mai mult decît ii stă în fire, mor­
măie cîteva cuvinte neînţelese şi se
afundă cu nasul în hîrliile de pe
masă.
Gestul e elocvent. Mă retrag in
vîrful picioarelor. Ajuns în uşă, nu
mă pot stăpîni:
— Să ştii tovarăşe Gheza că te vi­
numărul 23! Pregăteşte-te pentru o
v. IJjIESCU
**'**—*--*»..*Jh*
Y§/*¦ w / A W IA « a u ric e i a de am asa,
VgAfdf&g0gIsfJICB&*f3gÎisfflii
Lucrările agricole trebuie gră­ toare. Trebuie de asemenea u r­
o Din activitatea sfaturilor popu­ bite iu întreaga ţară. Comitete- gentate reparaţiile utilajului.
Încheind aceste lucrări la timp,
lare. Cu toată !!’.crederea (pag. ie executive ale sfaturilor popu­
însămînţările vor putea fi fă ­
2-a) ; lare şi trusturile regionale ale cute In perioada optimă stabi­
gospodăriilor agricole de stat lită de consfătuirile pentru cul­
o Trebuie folosite toate posibi­ au sarcina să ia de urgenţă m ă­ tura griului, care au avut loc in
suri pentru identificarea tutu­ întreaga ţară.
lităţile pentru rezolvarea probleme­ ror culturilor prăsitoare ajunse
în faza de coacere şi să facă re­ Este rămasă în urmă acţiunea
lor litigioase prin tratative — coltarea lor în cel mai scurt de însilozare a nutreţurilor.
timp, astfel incit să se poată eli­ Trebuie să fie rezervată pentru
Cuvîntarca lui N. S. Hruşciov la bera cît mai din vreme terenu­ iarnă întreaga cantitatea de fu ­
raj prevăzută. Ministerul Agri­
mitingul consacrat punerii în lunc- rile destinate semănăturilor. In culturii propune a se lua măsuri
legătură cu recoltarea florii- de către toate unităţile, îndeo­
ţiune a hidrocentralei „Congresul soarelui se recomandă ca acea­ sebi din regiunile Iaşi, Bacău,
stă lucrare să fie executată fără
al XXII-lea al P.C.U.S.“ e a se mai aştepta coacerea între­ Hunedoara, Maramureş, Mureş-
gului lan, cvitîndu-se pierderile. Antonomă Maghiară şi Braşov,
pentru a fi însilozaţi şi cocenii
O grijă deosebită este nece­ (care conţin o cantitate mai
sar a fi acordată pregătirii cam ­ mare dc umiditate), separat sau
paniei agricole de toamnă. Rit­
mul lucrărilor necesare asigu­ în amestec cu dovleci, frunze şi
rării unui pat germinativ cît mai colete de sfeclă, resturi de plan­
favorabil plantelor pe toate su­ te leguminoase, tăieţei de sfe­
clă, sau cu soluţie de melasă ori
prafeţele prevăzute, precum şi saramură.
operaţiunile de schimbare a se­
minţelor nu sînt încă satisfăcă­ (Agerpres).
De la întovărăşire —
la gospodăria colectivă
In anii din urmă, ţăranii muncitori cu, Şibot etc. întorşi acasă ei le-au
din satul Băcăinţi, raionul Oră.ştie, vorbit oamenilor despre cele văzute,
şi-au muncit pămîntul în cadrul înto­ despre rezultatele obţinute de către co­
vărăşirii agricole. Producţiile obţinute lectivişti.
de ei erau superioare celor pe care le La îndemnul comuniştilor, s-a format
realizau atunci cînd lucrau individual. apoi un comitet de inijiativă în care
Ele nu erau însă la fel de mari ca au intrat membri şi candidaţi de par­
acele pe care le obţineau colectiviştii tid precum şi cei care în urma vizite­
din Geoagiu, Şibot, Pricaz sau Turda.ş lor făcute se convinseseră de avantajele
— sate vecine — cu toate că pămîntul muncii în gospodăria colectivă. Surind
nu sc deosebeşte ca structură de cel după aceasta şi-au depus cererile de
al băcăinţenilor. Aşa stînd lucrurile, în­ înscriere Sfroian Sabin şi Aurel ©ri-
tovărăşiţi!' au începui să se gîndească şan. După ci au urmat alţii şi alţii. In
din ce în ce mai des In transformarea scurt timp foţi întovărăşiţii din Băcă-
întovărăşirii lor într-o puternică gos­ inţi îşi exprimaseră în scris dorinţa de
podărie colectivă.
a transforma întovărăşirea în gospodă­
îndrumaţi de către organizaţia dc rie colectivă.
M o b ilă , d e c a lita te s u p e r io a r a partid, ei au mers tot mai des în vizită Şi mfă că în ziua de 10 septembrie
la colectiviştii din satele învecinate. Sa­ a.c., ia Băcăinţi a fost sărbătoare mare.
Mobila tip „Sibiu“ executată Colectivul secţiei tîmplărie a bin Gibian, bunăoară, a fost în cîteva In această zi, 192 familii care au în­
de întreprinderea de industrie obţinut în luna trecută reali­ rînduri la prietenul său Ioan Popa din scris 476 ha. teren agricol, 103 care şi
locală „Horia“ din Alba Iulia zări importante şi pe linia în­ Pricaz, care în anii de cînd esfe colec­ căruţe, multe unelte agricole şi 20 de
tivist şi-a construit casă nouă, a mobi- cai, au păşit pc calea gospodăriei co­
se bucură de multă apreciere deplinirii planului de produc­ laf-o ca la oraş, a cumpărat un aparat lective.
din partea cumpărătorilor. A- ţie. Asttel, planul lunii august de^ radio şi a umplut un şifoner de Gazdele s-au întrcţinut cu oaspeţii
ceasta se datoreşte şi faptului a tost îndeplinit cu 10 zile mai haine bune. Iosif Moldovan s-a dus la (colectivişti din peste 10 safe veci­
că muncitorii secţiei tîmplărie devreme. colectivistul Vasile Balaş din Orăştie, ne) pină seara tîrziu, împărtăşindu-şl
acordă o mare atenţie îmbună­ Şi în aceste zile, la secţia care a primit anul acesta numai ca unii altora din experienţa lor. Oaspeţii
tăţirii calităţii. O contribuţie de tîmplărie, se munceşte cu en­ avans de 40 la sută 1.696 kg. grîu, 421 i-au sfătuit pe noii colectivişti cum să
seamă la îmbunătăţirea calită­ tuziasm, colectivul fiind ani­
kg- orz, 42 kg. brînză, 84 kg. ceapă şi ¦* muncească pentru ca în scurt timp, tî-
3.000 lei.
năra lor gospodărie să devină o uni­
ţii mobilei au adus tov. Zina mat de "dorinţa de a raporta
Ajlj întovărăşiţi i-au vizitat pe co- tate puternică şi înfloritoare.
Sicoie, Rozalia Dreghici, Ma­ realizări şi mai frumoase. lectivişlii din Balomir, din Aurel Vlai- D. AUREL'
ria Pîslaru, Zamfira Horvath MARIA BORDURA
etc. corespondentă
:S8B= n x rtfJ I!
In s p rijîm y i a r t iş t ilo r a m a to ri
Găsa regională a creaţiei populare structori urmăresc cu atenţie îndru­ V; ¦¦¦
din Deva a organizat şi în acest an mările competente date de actorii pro­
cursuri metodice pentru instructorii fesionişti ai Teatrului de stat „Pri­
artistici ai căminelor culturale şi ai chindelul“ din Alba Iulia. OOCKXXXXX sooooocoo
caselor raionale de cultură. In de­ Pentru căminele culturale ce şi-au
curs de 3 ani, au urmat aceste cursuri $ Peste 11.B00 le i e co n o m ii fierului nr. 4 'Cugir al g
peste 350 de instructori. trimis instructorii la acest curs au
fost comandate păpuşile necesare des­ o Reducerea rindurilor su- T.R.C.H. este construit du- oo
In acest an, 52 de instructori de făşurării activităţii, urmînd ca, la în­ 3 plimentare la ciorapii de pă proiecte elaborate de
dansuri populare au început la 1 sep­ g bumbac de la 12-15 la 8-10
tembrie cursul de instruire ce se ţine toarcerea în localităţile respective, in­ o rînduri, întreţinerea maşini- D.S.A.P.C. Deva. La recepţia g
la Ilia. Tot în această perioadă, la 0 l°r ăe tricotat în perfectă
Alba Iulia se desfăşoară cursurile de structorii să-şi formeze colective dc g stare de funcţionare, intro- lui, datorită strădaniilor con- o
pregătire a instructorilor pentru for­ artişti amatori care să contribuie prin o ducerea fişelor limită de con-
maţiile dc păpuşari. Peste 30 de _in­ 0 sum la fiecare secţie — iată structorilor, beneficiarul nu a o
arta lor la educarea copiilor oameni­ g cîteva dintre măsurile luate
lor muncii. g de colectivul fabricii „Sebe- avut nici o obiecţiune asu- t
o şui” din 'Sebeş, In scopul re-
g ducerii consumului specific de pra calităţii finisajelor. <>
g materiale. Ca urmare, în lu-
g na august a.c. s-au economi­ Zilele trecute, In noul bloc g
co sit 216 kg. fire de bumbac şi
g 37 kg fire de relon. Acestea s-au m utat locatarii — mun- g
g valorează peste 11.800 lei.
GLă citori de la Uzinele metalur- o
g Dintre muncitorii care au
o economisit cele mai multe gice din Cugir. Printre aceş- o
O nouă bază sportivă tia se numără tov. Ulise Bur-
Mobilizaţi 'de către organiza­ lacu, lăcătuş, Ion Iiorilac, tra-
ţia de bază U.T.M., tinerii mun­
citori de la cariera de piatră din să-şi petreacă o parte din tim­ tamentinst, Ioan Alexandru,
Brănişca, raionul Ilia, participă pul lor liber. Acum, aici, ală­
cu multă însufleţire la diferi­ turi de Octavian Oargă, Dumi­ inginer şef la serviciul con­
tru Ivan şi G’neorghe Lucaci,
tele munci patriotice ce se or­ care au dovedit multă hărnicie cepţii. Gh. Nedescu lăcătuş.
ganizează aici. la amenajarea terenului, pot fi
întUniţi zilnic numeroşi alţi ti­ Gli. Brinzan ascuţitor. Gh.
Recent, spre exemplu, 20 de neri care se pregătesc intens in
vederea susţinerii unor întilniri Clmlaru, maistru, Ioan Ură-
tineri au efectuat 80 de ore de sportive.
goi, şlefuitor şi alţii.
muncă patriotică la amenajarea Ai. ŢIC
o materii prime fac parte Si- N um ai în l r - o s in g u ra
unui teren de fotbal pe care corespondent
g mion Munteanu. Ioan Boji- lu n ă găurile oo<.>
o ţă. Ana Fleacă şi Silvia Col- ‘Amplasind judicios o
0 da.
ooO N o i I o c a fg r i ifl b l o c u r i pentru puşcare şi. organizînd g
Cugirul, care pină mai ieri mai. bine întregul proces de o
era o comună ca multe alte­ producţie, brigada condusă oo
le, a devenit In anii puterii de comunistul Gheorghe Io- g
A cţiu n i p a trio tice ale fe m e ilo r populare un oraş In plină
o dezvoltare. ‘Aici s-au construit niţă, de la sectorul II ori- <>
g blocuri cu sute de apartamen-
Intre acţiunile mai Importan­ velarea parcului şi înfrumuse­ Q te. De curlnd la numărul a- zontul 180 al întreprinderii g
te ale comitetului de femei din ţarea străzilor din cartierul g partamentelor construite şi
oraşul Deva se numără şi mun­ gării. g date în folosinţă pină acum. miniere Teliuc, a economisit o
cile patriotice desfăşurate de g s-a adăugat încă un bloc cu
gospodinele din circumscripţiile Fruntaşe în aceste acţiuni de o 32 de apartamente. Blocul, in luna august a.c. exploziv, g
nr. 15 şi 19. La îndemnul tov. folos obştesc sint tovarăşele g realizat de constructorii şan-
Beldeanu Ecaterina şi Chiş Na- Oniga Eugenia, Balica Elena, capse şi fitil, in valoare de g
talia, deputate în aceste cir­ Diaconii Maria, Toldy Elena.
cumscripţii, mai multe echipe pe,ste 900 lei. * oo
de femei au participat la ni­ Popescu Maria Şi altele. Asemenea rezultate au ob- g
OPREA MARIA ţinut şi brigăzile conduse dc o
corespondentă minerii Ni.colae Dănăilă, Ion g
M. Popa şi alţii. g
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
i% ijg L '
Roşiile cultivate 'de colectiviştii 'din 'Alfa Iulia, pe 2,65 ha., sint lmult apreciate pe piaţa oraşului Din vlnzarea lor
colectiviştii au. obţinut venituri de peste 40.000 lei.
Fotografia . Tfprezintă un grup de colectiviste recolţind rosfi.