Page 38 - 1961-09

¦ mg. v
Dsn activitatea Cu ioaîă încrederea
s ia iu riio r populare |
Sfaturile populare, organe lo­
cale ale puterii de stat,
acordă o atenţie deosebită şi re­
zolvării cererilor şi sesizărilor
oamenilor muncii. Pentru acea­
sta, la fiecare sfat popular r a ­
ional şi orăşenesc sînt organi­
zate zile de audienţă în care
preşedinţii, vicepreşedinţii şi se­
cretarii sfaturilor populare re­
zolvă anumite probleme de or­
din obştesc sau personale ale
cetăţenilor.
S fatul popular al raionului
Alba, rezolvînd cu toată
seriozitatea cererile oamenilor
muncii, şi-a clştigat, pe bună
dreptate, încrederea cetăţenilor.
Cererile sînt rezolvate aici pe
două căi. In primul rînd, la sfa­
tul popular raional sînt orga­
nizate zile de audienţe. In aceste
zile cetăţenii vin cu probleme
dintre cele mai variate. Multe
dintre ele sînt rezolvate pe loc,
altele sînt date spre rezolvare
în termen de 10 zile secţiilor de
specialitate.
Intr-una din zielele trecute
cînd avea audienţe tov. Nico­
lae Pienaru, secretarul sfatului
popular raional, s-a prezentat
cetăţeanul Nicolae Bulbucan din
Vinţul de Joş. Acesta cerea să
i se stabilească vechimea în
cimpul muncii prin comisia ra ­
ională. Secretarul Sfatului popu­
lar raional, tov. Nicolae Piena­
ru, a luat legătura cu comisia
raională de stabilire a vechimii
care a eliberat adeverinţa nece­
sară. Un alt cetăţean, Pavel Boi-
toş din Cricău, solicita un loc
de casă. El a fost îndrumat la
gospodăria agricolă colectivă
care poate să-l satisfacă cere- cu mai multă răspundere re­
lifcj B A I OMIJII. « R AVOTIIE
Şcolile fşi aşteaptă elevii
Ne aflăm în pragul deschide­
rii unui nou an şcolar. In raio­
nul Orăştie, majoritatea şcoli­
lor sînt pregătite şi aşteaptă
să-şi primească elevii. Pentru
noul an şcolar, pe lingă sălile
de clasă vechi, majoritatea re­
novate şi dotate cu mobilier co­
respunzător, s-au construit încă
11 săli de clasă noi la Beriu,
Poiana, Ceru-Băcăinţi, Călene şi
Komos. Majoritatea lor au fost
construite cu fonduri din con­
tribuţie voluntară şi prin mun­
ca patriotică a cetăţenilor.
Şcolile au fost vopsite şi zu­
grăvite în raport cu necesită­
ţile. S-a procurat mobilier nou
ca bănci, catedre, table şcolare,
materiale didactice şi altele în
valoare de peste 230.000 lei.
Numai pentru şcoala elementa­
ră din Blandiana s-a cumpărat
mobilier în valoare de 70.000 lei.
Manualele şcolare pentru clase­
le I-V1I care, conform hotărîrii
partidului şi guvernului, se
distribuie în mod gratuit, au
fost procurate în întregime şi
repartizate şcolilor din raioane.
In majoritatea comunelor, ca-
Munca sindicală — în sp riojo o sporimo «
(OriHârt Uri pag. l-d)
ril, maiştrii şl Inginerii să se
poată pregăti cît mai bine pen­
tru dezbaterea ei în cadrul con­
sfătuirii. ;
Consfătuirile de producţie pe
locuri de muncă au loc după
consfătuirile pe secţii. In felul
acesta se dă posibilitatea tu tu ­
ror muncitorilor, tehnicienilor şi
inginerilor să dezbată larg pro­
blemele ce au fost ridicate la
nivelul secţiilor şi fiecare să-şi
concentreze atenţia spre anali­
zarea temeinică a lipsurilor
semnalate la locurile respective
de muncă.
In cadrul secţiilor şl pe locu­
rile de muncă se organizează
şi consfătuiri de producţie ope­
rative ori de cite ori se creează
o situaţie anormală în proce­
sul de producţie. Aceste con­
sfătuiri operative ajută la în­
lăturarea neîntîrziată a neajun­
surilor din producţie, fără a
se aştepta dezbaterea lor din ca­
dru! consfătuirilor obişnuite de
la sfîrşitul lunii.
Cu ajutorul consfătuirilor de
producţie s-au putut rezolva
probleme importante ca : pune­
rea la punct a tehnologiei ela­
borării unor producţii mai mari
de oţeluri superioare, mărirea
capacităţii unor cuptoare Mar­
tin prin modificări constructi­
ve, ridicarea rezistenţei cocsu­
lui, modificarea unor instalaţii
de la unele caupere pentru
creşterea temperaturii aerului
insuflat în furnale şi multe al­
tele, care au condus Ia folosi­
rea mai bună a capacităţii de
producţie a agregatelor, la îm­
bunătăţirea calităţii metalului.
Comitetul de partid, analizlnd
periodic activitatea comitetului
sindicatului, l-a ajutat pe a- si la colturile roşii ale secţiilor producţie ale agregatelor.
rea. Cetăţeanul a plecat mulţu­
mit de felul cum a fost primit
şi de lămuririle care i s-au dat.
Asemenea rezolvări şi îndrumări
sînt date Şi de tov. Grigore Mu-
reşan, preşedintele Comitetului
executiv al Sfatului popular ra ­
ional, Aurel Petrovici, vice-pre-
şedinte şi de către alţi tovarăşi.
Ceea ce este deosebit de va­
loros la sfatul popular al raio­
nului Alba e faptul că cererile
oamenilor muncii solicitate în
timpul audienţelor sint înregis­
trate într-un caiet special şi re­
zolvate într-un timp scurt. De
pildă, tov. Grigore Mureşan a
primit în acest an 72 cetăţeni,
'Aurel Petrovici 23 cetăţeni etc.
Cererile, au fost în întregime
rezolvate.
O mare parte dintre cetăţeni
Insă, nu vin în audienţă. Ei se
adresează sfatului popular ra­
ional prin trimiterea unor scri­
sori şi sesizări. Acestea sînt
studiate şi analizate cu o deo­
sebită grijă. In multe scrisori
sînt cuprinse dorinţe ale cetă­
ţenilor privind electrificarea sa­
telor, buna gospodărire a aces­
tora şi multe alte probleme de
interes obştesc sau personal. De
la începutul anului şi pînă in
prezent au fost înregistrate nu­
meroase asemenea scrisori şi
sesizări. Marea lor majoritate
au fost rezolvate favorabil.
In ultimul timp însă, au ră ­
mas cîteva cereri nerezolvate
din cauza secţiei agricole a
sfatului popular raional, care
manifestă un oarecare dezin­
teres. Ar fi bine deci ca
secţia agricolă să privească
^3.
drele didactice s-au străduit să
aranjeze şcolile aşa cum se cu­
vine, pregătind laboratoarele,
cataloagele, rechizitele şcolare
etc. pentru ca deschiderea nou­
lui an şcolar să constituie o
adevărată sărbătoare. Astfel, la
şcolile din Spini, Turdaş şi
Mărtineşti, mobilierul a fost în
întregime recondiţionat, mate­
rialul didactic revizuit şi com­
pletat iar combustibilul a fost
asigurai pentru întreaga iarnă.
Şcolile din Spini şi Turdaş sînt
văruite şi curăţite. v - ¦•
Acolo unde în raion au func­
ţionat pînă de curînd tabere re­
gionale pentru pionieri şi şco­
lari (Şcoala de 7 ani din Geoa-
giu-sat şi Şcoala medie din
Orăştie), se desfăşoară în pre­
zent o intensă activitate pentru
curăţirea şi aranjarea acestor
şcoli.
Peste puţine zile, strălucitoare ^ de Jos sînt cunoscuţi în întreg ra- la ziua-muncă.
de curăţenie, bine pregătite,
toate şcolile din raionul Orăş­
tie, îşi vor deschide larg por­
ţile să-şi primească elevii. In
şcoli cît şi în internate ei vor
găsi cele mai optime condiţii de
studiu.
produefiei de metal
cesta să lupte cu succes ^pen­
tru transpunerea în viaţă a
Directivelor C.C. al P.M.R. cu
privire la criteriile principale
ale întrecerii socialiste.
Astfel, întrecerii cocsarilor i
s-a fixat ca obiective princi­
pale, creşterea rezistenţei coc­
sului la 290-300 kg., creşterea
indicilor de utilizare la toate
cuptoarele bateriilor prin spo­
rirea densităţii cărbunelui etc.
Asemenea criterii au fost sta­
bilite şi în întrecerea furnaliş-
tiior, oţelarilor şi laminatori-
lor : respectarea reţetelor de în­
cărcare a furnalelor şi a grafi­
celor de descărcare a fontei, re­
ducerea declasatelor de fontă,
creşterea greutăţii şarjelor dc
oţel si reducerea timpului de
elaborare a lor, turnarea oţelu­
lui fără rebuturi peste limita
admisă, creşterea productivităţii
orare a larninoarelor şi buna
întreţinere a utilajelor ca şi re­
ducerea rebuturilor, şutajelor şi
altele.
Legat de aceste obiective
principale, muncitorii şi tehni­
cienii au fost ajutaţi să-şi ia
angajamente concrete în Între­
cerea dintre echipe, brigăzi, a-
gregaie, schimburi şi secţii.
In scopul stimulării întrecerii
socialiste pentru rezultate tot
mai bune, echipele, brigăzile,
schimburile şi secţiile fruntaşe
au primit lunar fanioane şi
steaguri roşii de fruntaşi în pro­
ducţie precum şl premii din
fondul întreprinderii.
Tot în sprijinul întrecerii au
fost luate măsuri de ridicare a
calificării muncitorilor, organi-
zîndu-se in secţii cursuri spe­
ciale, ce au cuprins in acest
an peste 3.000 de muncitori. De
asemenea, la clubul muncitoresc
f^sEsgsstassragqaartiüB^acgE DRUMUL SOCIALISMULUI 5S53BHsriaoOT®SffiftE335e33tfIHmE»^^ Nr. 2088
B33F^irr-7r?r^?ra^ yi«?r^.rfl«s?3y7reEK,ifl^ ;^W»'iW.*^^
E
Toată grija f realizarea
construcţiilor
G. Â. C.
zolvarea cererilor oamenilor Echipa Re frezori condusă de comunistul loan Frenţoni, de Rezultatele unor măsuri atelajele şi camionul gospodăriei co­
muncii in aşa fel ca să nu exis­ la Uzina „Victoria” din Colan, este cunoscută pentru calita­ lective în două duminici piatra de con­
te nemulţumiri. tea bună a pieselor lucrate, cit şi pentru rapiditatea realizării In scopul urgentării ritmului de strucţie pentru grajd dc la o distanţa
oricărei comenzi. Echipa a terminat lucrările pentru maşina construcţie a adăposturilor pentru ani­ de 3 kilometri.
Ş i la Sfatul popular al ora­ de astupat de la furnalul nr. 2 cu patru zile mai devreme. male şl a celorlalte construcţii gos­
şului Alba Iulia, cetăţenii podăreşti, cu puţin timp în urmă a Dacă aprovizionarea cu materiale de
IN. FOTOGRAFIE : loan Frenţoni, lucrind la freză. avut loc la Orăştie, din iniţiativa Co­ construcţii din resurse locale a lost
vin cu încredere pentru rezolva­ mitetului raional de partid, o şedin­ rezolvată în cea mai mare parte, in
rea problemelor de interes ob­ ţă la care au fost convocaţi secreta­ schimb, în ceea ce priveşte procura­
ştesc sau personal. Şi aici audi­ rii comitetelor comunale de partid, rea materialelor ’prin repartiţie există
enţele se ţin cu regularitate. De preşedinţii sfaturilor populare comu­ încă serioase deficienţe. Gospodăriile
curînd a venit în audienţă tov. nale, preşedinţii consiliilor de condu­ colective trebuiau să lie aprovizio­
Cornelia Ciobotaru de pe s tra ­ cere ale G.A.G. precum şi ingineri nate cu materialele respective prin O-
da Bela Brainer. Cetăţenii de şi tehnicieni care lucrează în unită­ fteiul regional de aprovizionare şi des­
pe această stradă au hotărît ca ţile socialiste din agricultură. Cu a- faceri. liste adevărat că cheresteaua,
prin muncă patriotică să ame­ ccst prilej s-a analizat stadiul con­ şipcilc şi cimentul au fost livrate in
najeze strada care avea o serie strucţiilor zootehnice din G.A.G., şi întregime. Aprovizionarea cu lemn de
de denivelări. Oamenii aveau s-a luat măsura de a se mobiliza toa­ construcţii rurale şi cu bile manele
nevoie de maşini care să trans­ te forţele pentru terminarea lucră­ se face însă destul dc defectuos.
porte piatra. Cererea lor a fost rilor de construcţii.
rezolvată favorabil. Din cantitatea de lemn de con­
Rezultatele acestei măsuri n-au în- strucţii rurale (G40 m.c.) care tre­
Asemenea cerinţe au fost mal tîrziat să se arate. La data de 6 sep­ buia să fie ridicată de unităţile so­
multe. Ele au fost rezolvate la tembrie a.c., se lucra intens la toate cialiste, piuă la 6 septembrie 1961,
timpul potrivit. Rău este însă obiectivele, proporţia de realizare a numai 91 m.c. luaseră drumul gos­
că la Sfatul popular al oraşu­ lor fiind de circa 55 la sută. In pre­ podăriilor colective. Aceasta, pentru că
zent, la executarea construcţiilor zoo­ gospodăriile colective au solicitat la
lui Alba Iulia nu există un caiet tehnice şi gospodăreşti din G.A.G., încheierea contractelor să li sc livre­
muncesc MO zidari. Succese pe linia ze lemn de paltin, arin, plop ori
de înregistrare a audienţelor. realizării construcţiilor planificate s-au mesteacăn, dar O.R.A.D.-ul a procurat
obţinut la G.A.G. din Balomir, Orăş- o mare cantitate de lemn dc fag ce
Cererile şi sesizările oameni­ lie, Geoagiu, Vinerea, Scrcca etc. nu poate fi folosit în construcţii deoa­
rece crapă şi sc cariază repede.
lor muncii din oraş, în afara Mobilizaţi de comunişti, colectiviş­
tii din Balomir, au terminat de con­ Acelaşi stil defectuos de aprovi­
audienţelor, s-au cifrat în acest struit o magazie de cereale, uscăto- zionare a existat şi în privinţa asigu­
ria de tutun, maternitatea şi îngrăşă- rării gospodăriilor colective cu bile
an la un număr de 45. Ele au manele. O.R.A.D. Deva a trimis unor
fost rezolvate în întregime.
¦ată cîteva aspecte despre fe­
lul cum sfaturile populare
raional şi orăşenesc Alba Iulia,
rezolvă cerinţele oamenilor
muncii, iată pentru ce cetăţenii
vin aici cu -toată încrederea.
W. ALBU
n. îsssjî-; toria de porci, gropile pentru siloz, iar gospodării colective (Şibot, Turdaş,
grajdul în care vor putea fi adăpos­ Pricaz etc.) însemnate cantităţi dc bi­
TOT MAI ÎNFLORITOARE tite 100 vite mari se află cu zidăria le manele fără a avea cererea bene­
aproape terminată. ficiarului pentru aceste materiale, fără
OOOOOOOOOOOOOC 150.000 lei. La 30 decembrie 1961, to- ooooOOOOOOOOOO ca unităţile respective să fi semnat
talul veniturilor de ta grădină vor Procurarea m aierîalelor contracte. Şi n-ar fi fost nimic, dacă
O Ga pretutindeni în patria noastră, însuma aproape 300.000 lei. De ase- llvezilor de pomi fructiferi la 70 ha., O de consîrucfie bilele manele livrate ar fi corespuns
şi în Pianul de Jos, înfloreşte viaţa din punct de vedere calitativ.
iar cea a viilor la 33 ha., să redea o o problem ă împorîanUă
b nouă. Să poposim printre oamenii Delegaţii O.R.A.D. care normal ar
agriculturii prin lucrări de îmbunată- g
OO acestui sat, să ne convingem de mi- menea, însemnate venituri băneşti se ţiri funciare mari suprafeţe, şi, prin o In gospodăriile colective din raio­ trebui să ia parte la rccepţionarea
6 minatele realizări ee s-au înfăptuit obţin în fiecare lună din valorificarea mecanizarea lucrărilor agricole la cui- L nul Orăştie problema procurării mate­ materialelor de construcţie livrate gos­
produselor animaliere. Pentru laptele, rialului de construcţie a stat în per­ podăriilor colective uu-şi fac datoria,
.. lîna, brînza şi animalele livrate uui- tura cerealelor păioase în proporţie O manenţă în atenţia organizaţiilor de
O aici. tăţilor de stat în baza contractelor în- partid, sfaturilor populare şi a consi­ ir
OO n ultimii 17 ani s-au petrecut mul- de 80 Ia sută, să obţină producţi.i. de qO liilor de conducere ale G.A.G. Din re­
o te fapte care au înnoit nu numai satul surse locale s-au procurat pînă la da­ Gospodăriile agricole colective din
cereale cu 30 la sută mai mari decît ^ ta dc 6 septembrie a.c. 104 m.c. lemn raionul Orăştie şi-au propus ca piua
O ci şi viaţta oamenilor. Gel mai de cheiate, în perioada t ianuarie — 1 cele realizate în anul 1960. Impor- O de stejar, 125 m.c. răşinoase, 8.000 kg. la 1 noiembrie să dea în folosinţă
OoO fier-beton, 77.000 kg. var, 134 m.c. toate construcţiile planificate în acest
o seamă eveniment este însă, fără în- septembrie a.c., s-au realizat venituri tante măsuri sînt prevăzute în plaa-­ 0 cherestea de diferite esenţe, 870.000 an. Colectiviştii, îndrumaţi de comu­
o doială, înfiinţarea gospodăriei colecti- de aproape 160.000 Iei. In afară de nul de dezvoltare şi în ceea ce prrii-- ?0 bucăţi cărămidă etc. Bine s-au orien­ nişti, depun eforturi serioase pentru
a-şi respecta angajamentele luate. Este
ve. LI a avut loc în primăvara anu- acestea, colectiviştii din Pianul de Jos veşte extinderea suprafeţelor de gră- tat în această privinţă organizaţiile de necesar însă ca în activitatea lor să
partid dc la G.A.G. din Balomir, Geoa­ fie sprijiniţi cu mai mult simţ de
o lui 1954. Atunci, 45 de familii de ţă- au vîndut şi vor vinde statului pe dină, sporirea producţiei în sectorul ^ giu, Orăştie, Şibot şi altele, care au răspundere de către cei care răspund
mobilizat pe colectivişti să confecţio­ de aprovizionarea la timp cu mate­
^ răni muncitori, urmînd îndemnul bază de contract 47.000 kg. grîu, zootehnic etc. O neze pe plan local întreaga cantitate riale de construcţii. Delegaţii O.R.A.D.
de cărămidă necesară ridicării con­ şi inginerii recepţioneri din cadrul În­
O partidului, au pus bazele gospodăriei 10.000 kg. fioarea-soarelui, 50.000 kg. Dezvoliîiid multilateral gospodăria, o strucţiilor. treprinderilor forestiere din regiune,
trebuie să vegheze cu mai multă com­
5 colective. Muncind cu rîvnă, colecti- cartofi timpurii, 36.000 kg. cartofi de sporind continuu producţia vegetală P La G.A.G. din Jeledlnţi, unde procu­ petenţă, cu mai mult simţ dc răspun­
rarea pietrei de construcţie constituia dere asupra calităţii materialelor r/jc
b viştii au înregistrat succes după suc- toamnă, 40.000 kg. porumb, 45.000 şi animală, colectiviştii din Pianul O o problemă mai dificilă, organizaţia care le livrează pe baza contractelor,
de partid a luat iniţiativa de a se unităţilor socialiste din agricultură.
O ces pe drumul dezvoltării şi întăririi kg. legume, mari cantităţi de fructe de Jos işi vor face gospodăria tot mai ^ transporta, prin muncă patriotică, cu
înfloritoare, vor spori avuţia obşteas- O A. DAVID
^ economico-organizatorice a gospodă- şi multe alte produse vegetale. Ga ur-
O riei lor. Realizările dobîndife de co- mare a volumului mare de produse că pînă în anul 1965 Ia 3 milioane lei, ^
vor ridica valoarea zilei-nluncă la O
^ lectivă i-au convins curînd şi pe cei- agro-alimentare contractate ca statul,
O lalţi ţărani muncitori cu gospodării gospodăria va realiza în acest an ve- peste 40 lei. Aceasta va contribui şi o
O individuale că munca în comun este nituri băneşti de peste 800.000 lei. mai mult al ridicarea nivelului lor ^
de viaţă, la asigurarea oamenilor o
O mai spornică. Aşa se face că astăzi Acestea îi vor permite să ridice fon-
O întregul sat face parte din marea fa- dul de bază, aşa după cum şi-a pla- muncii de al oraşe cu un tot mai $
^ inilie a colectiviştilor. nifieat, la 1 milion lei şi să împartă mare belşug de produse agro-alimen- ^
O In prezent colectiviştii din Pianul membrilor ei însemnate sume de bani tare. X
V. PIŢAN g
O ionul, atit pentru obţinerea de pro- Bunăstarea colectiviştilor din Pia- >00000ooooooooooooooooc oo<
^ ducţii mari de cereale, eît şi pentru nul de Jos va creşte an de an pentru
O dezvoltarea multilaterală a gospodăriei că sînt hotărîţi să dezvolte continuuO Pentru om ş i cerinţele sale
O lor. Situată în apropierea oraşului gospodăria colectivă. In ces*t scop Oo
O Sebeş, gospodăria colectivă cultivă o au prevăzut ca pînă al sfîrşitul a nu- OOL
însemnată suprafaţă de legume şi şi-a lui 1965 să sporească efectivii d, e
dezvoltat mult sectorul zootehnic. animale Ia 450 capete bovine din0 U Jn ii»?
Acum colectiviştii deţin ca proprie- care 300 să fie vaci, al ovinelor la
^ tate obştească 200 bovine din care t .300 capete, al porcinelor Ia 250 ca-
O 104 sînt vaci de lapte, 58 porci, 580 pete, să înfiinţeze o fermă cu 3.000 deo
capete ovine etc. păsări şi să construiască pentru ani- să spunem că aşa cum noi ne stră­
Numai de la începutul anului şi male adăposturi corespunzătoare. Şi- Iu cetatea metalului, Hunedoara, îşi desfăşoară activitatea mii de oa-7 duim să dăm cît mai mulie laminate
pînă acum, din valorificarea legume- au propus de asemenea, ca pînă la x meni ai muncii, tu orele dimineţii sau după-amiezii, observi cum muncitori> peste plan, Ia fel să-şi facă datoria şi
lor, gospodăria a realizat peste aceeaşi dată să mărească suprafalaO de diferite vîrste se îndreaptă grăbiţi spre secţiile marelui combinat hune-7 tovarăşii de la l.G.O.
doreau, pe şantierele de construcţii sau spre grupul de laminoare deda PeştişA
C Muncitorii, tehnicienii şi inginerii se grăbesc să ajungă cît mai repede la 5 GHEORGHE MORARU, secre­
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O iy <7 tar al organizaţiei de partid de
locurile lor de muncă pentru a da patriei metal mai mult şi mai bun. Ma- la laminorul de 450 mm. şi
; rea lor majoritate locuiesc în oraşul nou, muncitoresc. Pentru a ajunge la? IOAN DARAMUŞ, maistru Ia la­
\ timp Ia locurile de muncă Întreprinderea de gospodărie orăşenească Hune-( minorul de 650 mm.
( doara, le-a pus la dispoziţie autobuze care circulă pe mai multe trasee. In ul-)
Deşi există maşini suficiente, trans­
( tirnii ani, la Hunedoara, numărul autobuzelor a crescut mult, transportul în? portul în comun la Hunedoara nu este
\ comun s-a îmbunătăţit simţitor. Există însă o seamă de deficienţe în moduL'» organizat aşa cum trebuie. Din această
cauză întîmpinăm greutăţi în produc­
! de exploatare a acestui bogat parc de autobuze, în comportarea celor ce Ie s ţie. Neavînd asigurat un transport la
I deservesc. !v
au fost organizate periodic, con­ Nu încape însă îndoială că / Iată ce ne-au declarat cîţiva dintre cei care călătoresc zilnic cu aiitobu-^ timp, o parte din muncitori întîrzie. De
ferinţe tehnice, legate de ex­ realizările puteau fi şi mai
ploatarea raţională a agregate­ mari dacă se ţine seama de po­ \ zele l.G.O. spre locurile de muncă. / iîngă o serie de deficienţe care au fost
lor, de îmbunătăţirea calităţii sibilităţile reale de la fiecare
produselor ca şi schimburi de agregat şi loc de muncă. E- arătate, trebuie să spunem, în plus, că
experienţă la locul de muncă. xistă încă echipe, brigăzi,
Mişcarea inovatorilor a fost şi schimburi şi agregate care pro­ o parte din controlori se urcă în ma­
ea sprijinită şi orientată efec­ duc sub capacitatea lor reală
tiv pentru perfecţionarea mai de producţie. Aşa de exemplu, VIOIîEL ARMAŞU, electrician GHEOEGHE PATRAŞCU, ma- şini în stare de ebrietate. Este bine de
largă a tehnicii, ajungîndu-se la cuptorul nr. 4 al oţeiăriei la bluming nevrant Ia laminorul de 650 mm. asemenea ca şi tovarăşii călători să
ca în 8 luni din anul acesta să Martin nr. 2, undp muncesc o şi ALEXANDRU SUCIU, elec­ respecte instrucţiunile privind trans­
se introducă în producţie peste ţelarii din echipele primtopito- Călătoresc in fiecare zi cu autobuzul trician portul în sensul de a se urca în ma­
250 inovaţii şi raţionalizări, rilor Orelt Paul, Marian Axen- şină numai pe unde este indicat, de .1
care aduc economii antecalcu- te şi Avram Opriş, s-a realizat deoarece lucrez aici la bluming. Tre­ Noi luăm maşina din staţia aflată în
Iate de peste 20.000.000 lei. de la începutul anului o pro­
ducţie mult sub nivelul capaci­ buie să mărturisesc că noi muncitorii
Organizată şi sprijinită in tăţii acestui agregat modern.
acest fel, întrecerea siderurgiş- nu sînfem mulţumiţi dc felul cum sîn- faţa spitalului. O „luăm“ e un fel dc scoate bilete etc.
tilor din Hunedoara a conclus Pînă în luna iulie, Ia lami­ tem transportaţi. Gci mai greu c dimi­ a spune, deoarece maşina ajunge în Pentru remedierea deficienţelor iu
in acest an la rezultate mult norul bluming nu s-au obţinut neaţa cînd este o mare aglomeraţie. Şi staţie plină pînă la refuz. Pentru a
superioare celor din anul tre ­ rezultate destul dc bune, şi a- aceasta pentru faptul că spre bluming „prinde“ un loc trebuie să venim în ceea ce priveşte transportul în comun,
cut. Multe echipe şi brigăzi ca ceasta, pe lingă cauzele obiec­ căiăloresc mulţi muncitori. Şi nu nu­ staţie cu mult timp înainte. Geca ce trebuie luate de urgenţă măsuri. Ma­
acele ale comuniştilor Comşa tive, şi datorită unor lipsuri in­ mai dimineaţa nu este asigurat trans­ este şi mai rău e faptul că de multe şinile care aduc muncitorii dimineaţa
Alexandru, de la furnale, Mihai terne în organizarea procesului portul, ci şi după-amiază. Dc exemplu, ori şoferii nu respectă programul. stau prea mult timp garate. Ele ar pu­
Tirpescu, Teodor Caramalis, de producţie. Faptul că la li­ combinatul : -sirii a încheiat contract Alunei aglomeraţia este şi mai mare. tea face foarte bine două transporturi
Traian BîiTea, de la oţelării, nele agregate se obţin indici cu l.G.O. să pună Ia dispoziţie în afa­ La următoarea staţie (farmacie), maşi­ cu cci care ies din schimb. Acelaşi lu­
schimbul de luminători condus înalţi de utilizare iar la altele ră de altele, un autobuz la ora 15,45. na continuă să se aglomereze. La cru poate fi făcut şi la ora 15. Trebuie
de tehnicianul comunist Ale­ sub posibilităţile reale, dovedeş­ Cu acest autobuz călătoresc spre oraş, gară aşteaptă cel puţin 150 de oameni. dusă de asemenea mai multă muncă
xandru Cîra de la laminorul de te că organele sindicale, nu de obicei, oameni care mai an încă dc Bineînţeles că cci mai mulţi rărnîn pe de educaţie cu o parte din personalul
650 mm., au realizat cei mai s-au ocupat în suficientă mă­ l.G.O.
înalţi indici de utilizare a a- sură pentru răspîndirea largă a
gregatelor. experienţei fruntaşilor în pro­ rezolvat anumite probleme dc produc­ jos. In plus, personalul l.G.O. se poar­ Ing. MIHAI GRIGORE, şef
ducţie, că nu peste tot se pune ţie, şi în special maiştrii şi tehnicienii. tă necuviincios cu călătorii, iar unc- adjunct la oţelăria nr. 1
îmbunătăţind indicii de utili­ accentul pe buna întreţinere a Autobuzele însă pleacă tonte la orele cii maşinile sînt prost întreţinute.
agregatelor, pe îndeplinirea şi 15,25, din care cauză mulţi muncitori S-au afişai în staţii tăbliţe în care se
zare a agregatelor cu 12 pînă la depăşirea zilnică a planului de rărnîn pc jos. Un alt autobuz pentru La întoarcere se iillîmplă acelaşi lu­ prevede că maşinile frec din 10 în 10
30 la sută faţă de media indi­ producţie care avem contract, este acela de la cru. Propunem să se pună mai multe minute. Dar lucru care nu se intimplă
cilor realizaţi în anul trecut pe orele 17,25. Autobuzul acesta nu mai maşini pe ruta O. M.—Bluming, iar întotdeauna întocmai. Dimineaţa, ori
grupe şi agregate siderurgice, Pină Ia sfîrşitul anului au circulă însă de o lună dc zile. Cred că cu personalul de deservire să se ducă nu vine nici o maşină, ori vin cile
mai rămas 4 luni. In acest timp deficienţele existente pot fi înlăturate. mai multă muncă de educaţie. După două odată.
hunedorenii au putut asigura în Propun ca în afară de respectarea con­ părerea noastră, transportul muncitori­
perioada celor 8 luni din acest în secţiile combinatului siderur­ tractelor privind mersul autobuzelor, lor la ieşirea din schimb s-ar putea Propun să nu sc mai ţină maşinile
an peste sarcinile de producţie, la (.rele 6,15 să sc pună în circulaţie pc- rezolva dacă maşinile de Peştiş şi la locui dc garare, la capete dc linie,
zeci de mii de tone produse si­ gic Hunedoara, trebuie să se ruta O. M.—bluming încă două ma­ Stutit ar trece, la ora 15 pc la lami­ ceasuri întregi, iar cetăţenii să nu aibă
derurgice. In acelaşi timp, ei şini. nor şi nu ar merge în oraş cu cîţiva cu cc călători.
au realizat o economie la .pre­ întreprindă largi acţiuni pentru călători, aşa cum se intimplă de fapt.
ţul de cost de peste 15.000.000 VASULE MOISE şi GHEGR- Astfel, muncitorii ar lucra degajaţi pînă IIARICLEA MACA, rectifica­
îmbunătăţirea indicilor de utili­ GHE ENACHE, electricieni la la ora 15 şi nu ar mai fi puşi în si- toare la secţia mecanică
lei. bluming tuaţia să înceapă pregătirea de plecare
Aceste rezultate demonstrează zare la toate agregatele, aşa Intre orele 6-7 dimineaţa şi 15-16 du-
pă-ainiaza să fie folosite din plin ma­
că siderurgiştii de la Hunedoa­ incit, angajamentele muncitori­
ra se străduiesc in marea lor Gea mai mare aglomeraţie este la înainte de terminarea schimbului. Mai şinile, să nu stea în staţia de parcare.
lor şi tehnicienilor privind buna gară, acolo unde urcăm şi noi. Aici propunem să se facă o revizie serioasă Şoferii să respecte programul. De multe
majoritate să folosească tot mai
¦bine vdlumul şi suprafeţele de folosire a capacităţii de produc­ aşteaptă sute de muncitori. Propune­ maşinilor pentru a nu mai rămîne de ori eşti nevoit să aşteptţi cite o oră
rea noastră est; următoarea. Maşinile ulîtea ori în pană. Sîntem îndreptăţiţi pînă ce vine maşina.
ţie a agregatelor, să poată fi
care vin din O.M. şi care ajung la blu­
ming în juru! orei 6,25 în loc să stea l'V/'-V/'-'W-' a- *
acolo fără rost tintp de o oră, să mai Este un lucru cert că în ultimul timp transportul în cotnun la Hune­
facă un transport de Ia gară. O altă pro­ doara s-a îmbunătăţit mult, în sensul că l.G.O. dispune de un numeros pan:''
punere a noastră este aeeea ca l.G.O. de autobuze. Felul cun este organizat însă acest transport, lasă încă de dorii.-
să la măsuri de amenajare a unor sta­ Atenţia va trebui îndreptată in prl mul rînd în spre întocmirea unui grafic'’
ţii de aşteptare la bluming şi Ceangăi.
Se apropie timpul friguros şi ploios, iar orar cît mai judicios şi o educaţie sănătoasă personalului de deservire. Pro-,^
călătorii nu vor avea unde să se adă­ punerile călătorilor sînt deosebit de valoroase. Conducerea l.G.O. este datoare,\
postească. să le analizeze şi să le aplice în practică. Şi aceasta cît mai repede deoarece/
|s e apropie timpul friguros iar oamenii muncii din Hunedoara au nevoie de?
Propuneri asemănătoare au făcut şi un transport-la nivelul cerinţelor.
tov. ing. lanis Vhthus şi ma'riml loan
respectate. Pirvan, tot de la bluming.