Page 41 - 1961-09

X)c'
v\C&

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢl-VA

Anul XIII. Nr. 2089 Miercuri 13 septembrie 1901 4 pagini 20 bani

Sâ dăm patriei In prim a decada

otel de bună calitate a lunii septembrie
ooooooooo
' Multă, vreme despre oţelarll de turnate, pregătit de brigada >00000000
care deservesc oţelăria Martin condusă de Nicolae Dascăl, a
nr. 2 a C.S. Hunedoara s-au spus fost elaborată necorespunzător: o Feste 2.500 tone laminate finite peste plan
numai lucruri frumoase. Ei au
sporit considerabil indicii de u- s-a lucrat cu mult minereu ; a X In primele 8 luni din acest sub îndrumarea organizaţiilor
fost evacuată supraîncălzită, x an, colectivele de muncă de de partid, locurile de muncă
tilizare ai cuptoarelor, au găsit au fost predate de la un
căile prin care să producă în etc. Din această cauză a avut So la laminoarele de 800 mm. schimb la altul in mod cores-
afara planului zeci de mii de to­ loc o erupţie soldată cu o pier­ şi 050 mm. ale C.S. Hune- pibnzător, eviţlndu-se astfel
ne de oţel. Acest colectiv este şi dere de circa 21.000 kg. oţel. L doara au depăşit planul cu pierderile de timp pentru g
autorul multor perfecţionări La turnare a fost deschis brusc g 37.827 tone laminate finite. eventualele remedieri.
tehnice, cu care se mindreşte o Harnicii luminători, insufle-
întregul colectiv hunedorean. dopul oalei, s-au stropit pereţii a ţiţi de acest succes, au In- Drept urmare, In prima de­
Maistrul oţelar Ştefan Tripşa, | ceput munca In luna septem- cadă a lunii in curs cele două
lingotierei şi... o nouă pierdere 0 brie cu elan sporit. Ei au fo-
de oţel. In total, la această şar­ 0 losit mai raţional cuptoare- colective de laminatort au
jă, s-au pierdut 30.400 kg. oţel... g le adinei, au sporit viteza de produs peste plan 2.571 tone
g laminare. De asemenea, în laminate finite, de bună ca­
Erou al Muncii Socialiste, îm ­ Şi, din păcate, astfel de exem­ o urma unor măsuri luate de litate. Din această cantitate Alexandru Pajinţ este cuptorar la laminorul blumlng al G.S. Hunedoara. Organizîndu-şl bine munca şi
a către conducerile secţiilor, numai laminatorilor de la tngrijindu-se ca agregatul sâ fie Întotdeauna In bună stare de funcţionare, el aduce o contribuţie preţioasă la
preună cu maistrul Aurel Stan- ple sint multe. Ele ne dovedesc „650“ le revine 2.093 tone. realizarea planului de producţie al secţiei.

ciu şi cu colectivul de la întreţi­ că rebutul este mare. Dar de ce? In foto: Tov. Alexandru Pajinţ controlfnd temperatura cuptorului.

nere şi-au cîştigat o binemerita- Pentru că deseori se încalcă pro­

!ă faimă pentru metodele avan­ cesul tehnologic de elaborare a

sate de reparare a vetrelor cup­ oţelului, fie printr-o dozare ne­

toarelor de mare capacitate. corespunzătoare a şarjelor, fie Bine au muncit si furnalistii

Anul acesta însă, la oţelăria prin nerespectarea procesului

Martin nr. 2 s-au obţinut rezul- termotehnic stabilit. De aseme­ Muncind sub lozin­ tii llie Mitcă, Dumi­ Bine au muncit fur- IEîl I I
ca „Sâ realizăm pla­ tru Duca şi alţii au naliştii de la secţia
1ate slabe. In luna august abia nea, de aici se vede că există nul fiecărei luni cu o zi obţinut indici de uti­ l-a furnale şi în pri­
a fost realizat planul de produc­ multe deficienţe în munca colec­ mai devreme", furna- lizare de peste 1 tonă ma decadă a lunii
ţie, în prima decadă a lunii sep­ tivului din hala de turnare. Dar liştii de la secţia l-a fontă pe m.c. volum septembrie. Ei au de­
tembrie planul n-a fost îndepli­ despre acestea... în rindurile de furnale a G.S. Hune­ util şi furnal şl au
nit. Mai rău se stă însă cu ca­ doara au obţinut In redus declasatele cu păşit planul de pro­ T ransporta îngrăşăm inte lective din comuna Hărău nu se mai mare parte se va insăminţa
litatea oţelului. De trei luni şl mai jos. acest an succese do peste 80 la sută, ba ducţie cu 368 tone preocupă In suficientă măsură după trifoi. Dar, pînă în pre­
ceva rebutul este mereu depă­ seamă. Echipele con­ chiar In unele luni fontă şi au redus de­ o rg a n ic e în cîmp nici de fertilizarea solului. Deşi zent, nu au fost arate decit 60
şit; In luna iulie, în loc de 2,80 Se munceşte prea puţin duse de prim-fumaliş- cu 100 la sută. clasatele la zero. s-au identificat terenuri slabe ha. Mult prea puţin dacă ţinem
la sută cit este admis, s-a în re­ cu oamenii Membrii gospodăriei agricole care trebuie Îngrăşate, pină seama că peste puţin timp vor
colective de pe cuprinsul raio­ acum nu s-a luat nici o măsură începe însămînţănle de toamnă.
gistrat un rebut de 4,84 la sută; Citind extrasele din fişele şar­ Din abatajele m im Oricani S nului Ilia se conving tot mal pentru a se transporta aici gu­
în august, faţă de acelaşi ad­ jelor te întrebi in mod firesc : mult că ingrăşarea ogoarelor noiul de grajd. Pînă la începe­ Este necesar ca la G.A.C. din
sau oamenii nu se pricep, sau 4.150 tone de cărbune coc nlficat. De remarcat faptul <S cu gunoi de grajd aduce însem­ rea însăminţărilor mai sînt doar Bobilna şi Foit, alături de cele
mis, s-a realizat 3.5 la sută. Ce nu depun toţi interes pentru ca nate sporuri de recoltă. cîteva zile, şi totuşi în comuna două tractoare să se lucreze şi
se întîmplă la O.S.M. nr. 2 ? Ca- sificabil au extras în luna că randamentul in abataje a $ I-Iărău pregătirile decurg nesa­ cu atelajele.
să producă oţel mult şi bun. Să Colectiviştii din Şoimuş, Ve- tisfăcător. Aşa stînd lucrurile,
re-s cauzele acestei stări de lu­ arătăm cum stau lucrurile : U- ţel, Dobra, Brîznic, Lăpuşnic, consiliile de conducere au d a ­ Numai săm înfă
cruri ? Leşnic, Balata etc. au transpor­ toria să ia de urgenţă cele mai
tat pînă acum pe terenurile ce potrivite măsuri menite să asi­ de bună c a lira ie
Să cercetăm fişele nii oameni se pricep foarte bi­ august minerii din Uricanl crescut cu 18 la sută. g urmează, a fi însămânţate în gure pregătirea ia timp a tere­
şarjelor ne în meserie, alţii sint mai ti­ toamna aceasta, aproape '3.500 nului in scopul efectuării înşă- Pentru obţinerea unei recolfe
neri, mai neiniţiaţi. Fără îndo­ peste plan. Minerii vor să La realizarea acestor suc- o tone gunoi de grajd. In cea mai minţărilor la nivelul cerut de bogate de cereale, alături de cei­
mare parte acest îngrăşămînt a agrotehnică.' lalţi factori, un rol de seamă îl
Intr-un registru aflat la con­ ială, un lucru cît se poate de reediteze acest succes şl in cese au contribuit deopotrivă 9 fost încorporat în sol odată cu are săminţa şi pregătirea ei.
trolul calităţii producţiei din firesc. Rău este însă că cei mai arăturile. Ritm mal intens Acest lucru este bine cunoscut
experimentaţi nu împărtăşesc luna septembrie : în numai minerii de la ambele sectoa- g de către membrii gospodăriei
secţie se află situaţia rebutului din cunoştinţele lor şi celor mai Cele mai mari cantităţi > au a ră tu rilo r! agricole colective „Petofi San-
pe şarje. Să alegem cîteva şar­ tineri. Şi aceasta din vina co­ 10 zile ei au extras peste re productive. Cel din abata- O fost transportate de colectiviş­ dor" din Deva care vor să in-
mitetului sindical de secţie, a bi­ tii din satele Lăpuşnic, Brlznic Membrii! gospodăriilor agri­ sămînţeze numai săminţă de
je cu rebut mare şi să căutăm roului organizaţiei de partid, ca­ o plan aproape 1.000 tone do jele sectorului II au depăşit o şi Mintia. cole coleetjtye , din Bobilna ' şi bună calitate, cu putere germi­
fişele. Să citim apoi constatări- re nu au luat măsuri pentru a- g cărbune, cu un conţinut de planul decadal cu 534 tone ooo Foit au prevăzut în planul nativă mare, lipsită de buruieni
cenuşă mai mic decit cel pla de cărbune. oo0oo - . V'-l; de producţie ca in această sau alte impurităţi. In acest
rile consemnate în fişele respec­ jutorarea celor mai puţin pre­ Í Pr e g ă tir ii te re n u lu i, toamnă să Insămînţeze cu scop, ei au selectat întreaga să-
tive de către controlorii calită­ gătiţi, pentru a-i ridica la nive­ La Aninoasa s»i Petrila grîu 205 hectare. In scopul mînţă dc orz, secară şi pesio
ţii. La şarja 7826, din 29 august lul fruntaşilor. Oţelari fruntaşi > Şi colectivele de mineri de în afara planului, iar de la :> atenţie cuvenită ! obţinerii unor producţii ridica­ 3.000 kg. grîu. Pentru combate­
ca Teodor Karamalis, Marian > la exploatările Aninoasa şl sectorul IV Aninoasa 749 tone. g te, colectiviştii au stabilit, să în- rea bolilor, cerealelor păioase,
1961, elaborată de echipa prim- Axente etc. puteau fi folosiţi > Petrila au depăşit în primele Succese de seamă au obţinut 6 Gospodăriile agricole colecti­
pentru ridicarea nivelului de > 10 zile din luna in curs planul şi minerii din sectoarele 1 q ve de pe raza comunei Hărău sămlnţeze griul după cele mal colectiviştii din Deva şi-au p ro ­
topitorului Constantin Enache, pregătire profesională a între­ } de producţie. Astfel, din aba- Aninoasa şi IV Petrila. Ei au $> vor insăminţa In toamna acea­ curat substanţele antimălurice
sub îndrumarea maistrului To­ gului colectiv. Lucrul acesta nu sta grîu pe 405 ha. Cultura va bune plante premergătoare. Cea necesare.
rna Safta, de exemplu, era no­ s-a făcut. > tájele sectorului I Petrila au depăşit planul primei decade o reveni, atît după grîu, cit şl
tat : „Şarja a fost elaborată re­ după porumb, cartofi şl trifoi.
Dar aceasta nu spune totul în 5 fost extrase 812 tone cărbune cu 368 tone de cărbune. Plnă in prezent cele patru trac­
ce”. Din acest motiv a rămas pe ceea ce priveşte munca cu oa­
oală o cantitate de 4.000 kg. o- menii. Se întilnesc cazuri cînd 000.000000 000000000000000000000000000000000000000 • toare care lucrează In comună
oameni bine pregătiţi profesio­
ţel. Şarja fiind rece, turnarea In ra io n u l H afeg au arat pentru însămînţări de.
nal fac greşeli elementare. Cau­
a fost necorespunzătoare : s-a za nu trebuie căutată în lipsa N os g o s p o d ă r ii c o le c tiv e toamnă 125 ha. (terenul de pe
înfundat pîlnia şi au rămas trei
blocuri scurte. De aici încă o de pricepere, cl în indisciplină, Uimind îndemnul şl exem­ In aceeaşi zi, in satul Subce- care s-a recoltat păioasele). Dar,
pierdere de 9.000 kg. oţel. In to­ în munca lipsită de răspundere. plul comuniştilor, cele 101 fa­ tate s-a inaugurat gospodăria
Căci cum altfel poate fi cali­ milii din satul Bărăşti, raionul agricolă colectivă Filimon Sirbu. deşi cea mai mare parte din su­
tal, de la această şarjă, s-au Haţeg (întregul sat), au unit Cele 79 familii, clte numără în­
pierdut 13.000 kg. oţel. ficat faptul că echipa de tu r­ laolaltă 411 hectare teren agri­ tregul sat, au înscris in gos­ prafaţă nu s-a eliberat, sint to­
nători condusă de Gheorghe Ţe- col, 34 animale de muncă, 10 tuşi suprafeţe de pe care s-a
Un alt exemplu Şarja 7228 gu a deschis brusc dopul oalei? oi şi un bogat inventar agricol podăria colectivă 175 ha. teren, D elegaţia R epublicii P opulare P ornim
din 21 iunie 1961, elaborată cu Sau că se evacuează şarjele prea constituind aici o gospodărie a- recoltat trifoiul şi încă nu au
reci sau prea calde ?... gricolă colectivă. In aceeaşi zi, 35 cai, 7 bol pentru muncă, un la cea de-a X V !-a sesiu n e
concursul maiştrilor Toma Saf- tu casele proaspeţilor colecti­ fost arate. Pe aceste tarlale tre­
ta şi Ioan Ardeleanu. Făcîndu- vişti s-a aprins şi „lampa lui însemnat număr de care, căru­ buie dirijate imediat tractoare­ a A d u n ă r ii G e n e r a le a O. N . U .
llici“.
se o dozare necorespunzătoare, ţe, pluguri, grape etc. le. Conducerile gospodăriilor co­ Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romîne a nu­
din şarjă s-au rebutat 18.600 mit delegaţia R.P.IÎ. la cea de-a XVI-.a sesiune a Adunării Ge­
kg. oţel. Şi exemplele le putem SIDONIA BARBU nerale a. O.N.U. Delegaţia R. P. Romîne este compusă din Cor-
neliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romîne,
continua. Astfel şarja 7671 din corespondentă şeful delegaţiei; Eduard Mezincescu, Silviu Brucan, Mihail Ha-
şeganu, membri ai delegaţiei ;
12 august a.c. a fost bine ela­ Aşa dar vinovate pentru re­
Au fost numiţi, de asemenea membri supleanţi, consilierii şi
borată, dar din cauza montă­ butul mare care există la experţii delegaţiei.

rii incorecte a oalei nr. 12, de O.S.M. nr. 2 sînt în primul rînd

către echipa condusă de Drăgan organizaţia de partid, comitetul

Hodină, a fost necesară o inter­ sindical şi conducerea tehnică a

venţie îndelungată cu oxigen secţiei. La O.S.M. nr. 2 nu s-a

pentru deschiderea oalei. Urma­ făcut din calitate o problemă îmbunătăţirii c a iit ii plinii şi bunei deserviri im

rea : un rebut după laminare de de masă, n-a existat o preocu­ a populaţiei — s i-i acordăm atentia cuveniţi! S-a în c h e ia t p rim a eîap-5 a C o n c u rs u •131
3.300 kg. plus 6.000 kg. oţel pier­ pare susţinută pentru elimina­ in terna ţio n al „G eorge Enescu"
rea deficienţelor care au dus la
dut prin scurgere. De aseme­
nea, şarja 7.745 din 21 august

a.c., elaborată de prim-topito- rebut. Deşi In prima parte a

rul Ioan Bogdan, maistru-Toma anului a fost organizat un co- Luni dimineaţa s-a încheiat în
Capitală prima etapă a Con­
kafla şi turnată de echipa lui ing. n. ANDRONAC11E Anul acesta în Brad a fost trecut de asemenea la un con­ brăcate cu hîrtie albă şi au per­ cursului Internaţional „George rii ale concursului 102 tineri ar­
dată in folosinţă noua fabrică trol mal riguros asupra calită­ dele de tifon. Piinea se desface Enescu“. Timp de aproape o tişti din 19 ţări.
Gheorghe Ţegu, maistru — ______________ _ de piine, înzestrată cu utilaje ţii plinii, cît şi la o organizare în condiţiuni igienice. săptămînă, dimineaţa, s-au
moderne, cu ajutorul cărora se mai bună a procesului tehnolo­ Juriile Concursului internaţio­
Gheorghe Baba, iar ansamblul (Soniinuare fn pag. 3 a) poate fabrica o pline de calitate gic. Se caută totodată, ca schim­ O bună deservire şi curăţenie prezentat în faţa celor trei ju ­ nal „George Enescu“ au hotărît
superioară. La început, munci­ bul de noapte să producă şi el există şi la magazinul nr. 2 hale promovarea în etapa a Il-a a
torii nefiind obişnuiţi cu noile numai piine de bună calitate. (vinzător Ioan Faur). Alături 07 concurenţi dintre care 17 la
utilaje, nu izbuteau să dea În­ este magazinul nr. 3 hale (vîn-
totdeauna pline de bună calita­ Ca in orice meserie, şi munci­ zători Victoria Cărmăzan şi vioară, 20 Ia pian, şi 30 Ia canto.
te şi in special schimbul III lu­ torii din panificaţie sînt datori Maria Mihăilescu). Aici raftu­
cra mai slab. Astfel, de multe să-şi ridice neîncetat nivelul rile sint vechi, neimbrăcate în m. =
hlrtie şi fără perdele de tifon.
ori piinea era arsă, sau chiar >*4»¦«©¦<©¦GS> ¦4»¦4»¦4»¦4»44i*¦ < O situaţie asemănătoare există
şi la centrul de piine Gurabarza
necoaptă, lucru ce atrăgea după „Pentru plinea de cea (al cooperativei de consum
mm bună calitate“ „Pleşa Constantin“ ) unde nu
sine reclamaţii de la consuma­ sînt rafturi suficiente, piinea
tori. -«> •**>«>«**¦ « x s * «r> **r» fiind aşezată jos, pe saci.

Comunistul Ioan Măsuri e ficace profesional. De aceea, in cadrul La Ţebea nu există încă un
Moruz lucrează ia fabricii a început să funcţione­ centru de piine, ceea ce face ca
turnătoria veche a Conducerea fabricii, ajutată ze un curs de minim tehnic. piinea să fie desfăcută In con­
l zinci „Victoria” de biroul organizaţiei de partid, diţii necorespunzătoare. Este de
(ălan. Ho luna au­ a luat măsuri corespunzătoare Tn munca sa, colectivul fabri­ datoria I.C.R. Brad, a cooperati­
gust, cl şi-a de­ pentru ca lipsurile semnalate in cii întimpină şi unele greutăţi, velor de consum de care aparţin
păşit planul dc fabricarea pîinii să fie lichidate mai ales in aprovizionarea cu aceste centre, să ia toate mă­
producţie cu 961,23 in cel mai scurt timp. Au înce­ apă. Deşi T.R.C.H. a terminat surile pentru a înzestra centrele
la sută, reducmd put să fie introduse reţete noi, bazinul pentru apă iar instala­ de piine cu rafturi corespunză­
!11 acelaşi timp re- să fie respectat cu stricteţe pro­ ţiei de pompare i s-a făcut şl toare. In ce priveşte comuna
i'utul la 0,9 la su­ cesul tehnologic de fabricare a proba, din cauză că terenul din Ţebea, se impune darea in fo­
tă, faţă de 2,9 ia piinii. jurul bazinului nu este împrej­ losinţă cît mai urgentă a unui
muit, ea nu poate fi pusă in centru de desfacere a piinii.
sulă cil este ad­ O influenţă mare a avut-o funcţiune. Aprovizionarea cu
mis. asupra muncii ce se desfăşoară apă a fabricii cu autocisterne, In ce priveşte transportul pii­
in fabrică concursul pe ţară nii in oraşul Brad. acesta este
Iu foto : Ţov. „Pentru piinea de cea mai bună aşa cum se face acum, aduce asigurat în condiţii bune şi igi­
Ioan Moruz ia lo­ calitate“. In urma concursului enice. Este de dorit însă ca
cul de muncă. s-a pus un mai mare accent pe prejudicii procesului tehnologic. I.C.R. Brad să se preocupe mai
calitatea pîinii. mult de felul in care se tran s­
Or, pentru remedierea acestor portă piinea la Gurabarza şi in
Acum, fabrica are ca obiectiv alte centre dinafara oraşului.
principal în întrecerea socialis­ deficienţe pot şi trebuie luate De asemenea, însoţitorii de pe
tă şi pe profesii ce se desfăşoa­ măsuri urgente. unele maşini nu sînt îmbrăcaţi
ră în cadrul întreprinderii, tra ­ igienic cu halate şi pantofi de
ducerea în viaţă a sarcinilor D esp re transport tenis.
şi d e sfa ce re
prevăzute în Scrisoarea C.C. al îmbunătăţirea in mod conti­
In oraşul Brad funcţionează nuu a calităţii pîinii şi buna Fabrica de produse lactate B'ucuTeşfi' = unitatea; Fîntfnlca’;
P.M.R. privind îmbunătăţirea trei centre de desfacere a pîi­ desfacere a acesteia trebuie să Muncitoarei fruntaşă Gradu Ellsabeta, controlînd tempe­
nii şi două secţii cu specialităţi. fie pe viitor o preocupare şi ratura laptelui in vederea obţinerii iaurtului,
calităţii piinii. In prezent sînt La centrul de piine nr. 1 (vîn-
zători Maria Cunpeanu şi I. Tu- mai mare a organelor de resoi t.
in studiu 5 reţete noi Ia sorti­ dor), rafturile de piine sint Îm­
5. CERBU .
mentele de franzeiărie care vor

fi introduse în curind în pro­

ducţie. Conducerea fabricii a