Page 42 - 1961-09

{ trag 2 VRUMVÎl SOCIALISMULUI Nr. 2089

RAIDUL NOSTRU „Ziua pompierilor

şcolile ?ti. din R. P. R."

şcolar In fiecare an la 13 septem­ In atelierul
brie, in întreaga ţară se sărbă­
toreşte „Ziua pompierilor din m e c a n i c al
S.M.T. din Alba

simplul fiiotiv că din anul 1989 R.P.R.", Ca de fiecare dată, cei lulia, munceşte
şcolile profesionale au menirea să asigure industriei ţi agri­ se amină montarea unul cazan cărora le revine sarcina de o un colectiv har­
culturii cadre de muncitori capabili să mlnuiască tehnica mo­ pentru încălzirea centrală. Cu deosebită importanţă de a apă­ nic şi priceput.
dernă. In aceste şcoli le împărtăşesc din cunoştinţele lor mai­ toate că acest cazan şl restul ra contra incendiilor realizările El efectuează
ştri cu o înaltă calificare şi cu o bogată experienţă acumulată instalaţiei au fost repartizate poporului muncitor, raportează
in producţie. De asemenea, ingineri cu experienţă şi aptitudini şcolii de peste doi ani, Comite­ partidului şi guvernului că lucrări de cali­
pedagogice îşi aduc contribuţia ia formarea „schimbului de tul executiv al Sfatului popu­ şi-au îndeplinit cu cinste misiu­ tate şi la timp.
miine“. nea nobilă.
lar raional Alba — de care de­ In foto : Me­
Statul nostru investeşte anual importante sume pentru ca pinde direct această şcoală — Pazei contra incendiilor a canicul Octa­
viitorii muncitori să aibă asigurate cele mat bune condiţii de n-a luat cele mal potrivite mă­ avutului obştesc I se acordă tot vian Răhăian,
învăţătură şi muncă. Astfel, elevii şcolilor profesionale se bucură suri pentru instalarea lor. Ba mal mai mare importanţă. Ca ur­ executină repa­
de şcolarizare gratuită şi de întreţinere gratuită (cantină, mult, nu de mult a dat o decizie mare în ţara noastră au fost raţia unui plug
luate o serie de măsuri prin în­ defectat.
fiinţarea inspecţiilor regionale
internat, rechizite, echipamente etc.). şcolii ca Întreg cazarmamen- şi raionale iar în întreprinderi
şi instituţii s-au organizat co­
Pentru a vedea în ce măsură conducerile şcolilor profesio­ tul Internatului să fie reparti­ misii tehnice P.G.I. In toate în­
nale au luat măsurile cuvenite incit la începerea noului an şco­ zat... sfaturilor populare comu­ treprinderile şi localităţile din
lar elevii să se bucure din plin de condiţiile din ce in ce mal nale pentru camere de oaspeţi regiune sînt organizate forma­
bune de învăţătură şi muncă ce le sint create, redacţia zia­ etc. ( I ? I), In afară de aceasta, ţiuni şi grupe P.G.I. Numărul
rului nostru a întreprins un raid-anchetă la şcolile profesio­ şcoala lntîmplnă greutăţi şi din lor este de peste 570, în ele ac-
nale din Hunedoara, Simeria, Alba lulia şi Deva. tlvînd peste 11.700 cetăţeni.
partea I.G.O. (director FIzeşan Aceste formaţiuni au dat dova­
dă ori de cîte ori a fost nevoie Calitatea producţiei—preocuparea
Iosif), care tărăgănează din de un înalt spirit patriotic în
E le v ii p o t s o s i, totul completat, acolo unde a fost luna aprilie reparaţia ateliere­ apărarea contra incendiilor a
cazul. lor de maşinl-unelte ale şcolii. avutului obştesc, a tuturor bu­
e ste pregătit nurilor materiale ale poporului întregului colectiv
Şi cantinele şcolilor profesio­ De fapt LG.O. Alba lulia a muncitor. Pentru îndeplinirea
acestei misiuni patriotice, lor-
In cadrul Grupului şcolar din nale amintite sint bine pregă­ întîrziat nejustificat şl lucrări­ maţiile de pompieri au fost do­ In Directivele C.C. al r.M.R. eu plan de măsuri tehnico-organl- lizări din cele mal bune. Dat
Hunedoara, vor învăţa în acest tite pentru iarnă. Majoritatea lor le de împrejmuire ale şcolii şi tate cu utilajul modern necesar.
an un număr de elevi mult spo­ au conservat pentru iarnă cele construirea unul şopron de lem­ privire la criteriile principale ale zatorice. Astfel, s-a trecut la fiind această situaţie, este fi­
rit faţă de anii trecuţi. Astfel, necesare şi sînt în curs de ter­ ne, Iar o poartă de fler a con­ Astăzi, cu prilejul zilei de 13 întrecerii socialiste In cinstea
la şcoala profesională slnt în­ minarea acestei operaţiuni. fecţionat-o în... 10 luni. Asemă­ septembrie, cînd se sărbătoreşte aniversării a 40 de ani do la în­ descărcarea fontei de la ambele resc să ne punem întrebarea:
cea de-a 113-a aniversare a fiinţarea Partidului Comunist
scrişi 902 elevi, la şcoala teh­ nătoare este şi atitudinea con­ luptelor din Dealul Spirei, pom­ din Rominia se spune : furnale, într-o singură oală. care este cauza ?
nică de maiştri 455, la şcoala ducerii secţiei tîmplărle din ca­ pierii din ţara noastră, pentru a
pentru personalul tehnic 96, iar Lipsuri ca re s e ce r drul cooperativei „Mureşul“, cinsti memoria înaintaşilor lor, „La aniversarea a 40 'de ani Dat fiind faptul că furnalul De la bun început trebuie să
ia şcoala tehnică pentru munci­ care din luna iulie amină con­ vin şi raportează cu mîndrie că de la crearea partidului nostru
tori calificaţi 90 elevi. La fel a grabnic rem ediate strucţia unei marchize la atelie­ datorită vigilenţei de care dau să pornim cu toată hotărîrea la nr. 1, reconstruit, funcţionează arătăm că au existat şi motive
crescut numărul elevilor de la rele de strungărie ale acestei dovadă, zi de zi, au reuşit să îmbunătăţirea calităţii produse­
şcoala profesională din Sime­ Cu toate că şcolile profesio­ reducă substanţial numărul in­ lor, să deschidem larg frontul mai bine şl produce o fontă cu obiective : lipsa de minereu dc
ria, din centrul şcolar coopera­ nale, tehnice şi de meserii din şcoli. cendiilor şi valoarea pagubelor luptei pentru produse de înalt
tist şi şcoala profesională de regiunea noastră au condiţii cauzate de acestea. Totodată ei nivel calitativ prin ridicarea In­ conţinut mult mai scăzut de Ia Teliuc în cîteva zile şi într-o
mecanici agricoli din Alba Iu- pentru a începe în bune condi- Unele deficienţe care vor gre­ îşi iau angajamente mobiliza­ dicilor tehnico-economlci ai ma­
lia, precum şl de la şcoala pro­ ţiuni noul an şcolar, acestea va intr-o oarecare măsură asu­ toare de a veghea cu şi mai şinilor, agregatelor, utilajelor, sulf decît furnalul nr. 2, acest oarecare măsură lipsa de încăr­
fesională de ucenici-constructori nu sînt peste tot folosite din pra bunului mers al muncii şl multă grijă la apărarea avu­ prin sporirea durabilităţii şi de-
plin. In această privinţă poate învăţăturii elevilor se semnalea­ tului obştesc împotriva incendii­ săvîrşirea finisajului produse­ lucru a condus la obţinerea în cătură metalică. Cea mai mare
din Deva. fi dată ca exemplu Şcoala de ză şi la grupul şcolar profesio­ lor, astfel ca acestea să cores­
Corespunzător noilor sarcini, meserii din Alba lulia, care pre­ nal din Hunedoara. înlocuirea lor- ML. pundă tot mai mult condiţiilor ansamblu a unei fonte de bună parte din vină însă, este de na­
găteşte muncitori calificaţi în duşumelelor la 17 dormitoare, create de dezvoltarea tehnicii şl
conducerile acestor şcoli au luat domeniul strungăriel, lăeătuşe- cerută de conducerea şcolii ser­ ştiinţei”. calitate. tură internă şi anume :
măsurile necesare de asigurare riei mecanice, mecanicei auto, viciului edil al C.S.H. prin a-
electricităţii, croitoriei şi gospo­ Pentru traducerea în viaţă cu Anii trecuţi, secţia primea re­ Cine călătoreşte cu trenul pe
succes a acestei sarcini, biroul
organizaţiei de bază P.M.R. al clamaţii pentru nerespectarea direcţia Călan-Simeria poate ve­
secţiei furnale de la uzina „Vic­
toria” Călan a luat măsuri ca greutăţii şi aspectului calupuri­ dea şi astăzi mormanele de cocs
Directivele să fie prelucrate cu
întreaga masă de muncitori. A- lor. Vechiul sistem de turnare al depozitate pe marginea căii fe­
poi, cu ajutorul colectivului său
de agitatori, a desfăşurat o la r­ lor, pe lîngă faptul că nu per­ rate uzinale cu mai bine de un
gă campanie împotriva declasa­
telor. lonaşcu Munteanu, mitea obţinerea unor calupuri an în urmă. El a rămas nefolo­
uniforme, de aceeaşi greutate, sit din neglijenţa şi lipsa de p re­
Gheorghe Ştefan, Marcel Sem-
ciuc, Jspas Stănilă şi ceilalţi a- avea şi dezavantajul că lăsa să vedere a serviciului de tra n ­
gitatori, au fost mereu în rîndui se prindă de acestea impurităţi sporturi. Acum este degradat şi
oamenilor, explicîndu-Ie ce im­
a spaţiului de şcolarizare şi au dăriei. In acest an se preconi­ dresa nr. 282 încă In 24 mai portanţă are pentru economia ca argilă, praf etc. Pentru evi­ amestecat cu fel de fel de impu­
mărit capacitatea internatelor zează ca şcoala să cuprindă a.c„ nici acum nu e terminată. naţională îmbunătăţirea calită­ tarea acestor neajunsuri, anul rităţi. In luna august, terminîn-
ţii fontei şi care sînt metodele acesta, s-a introdus turnarea du-se cocsul din siloz, de sub
şl cantinelor. Centrul şcolar circa 500 elevi, cu peste 100 Aici sînt deficienţe şl în privin­ cele mai eficiente pentru obţi­ macara, furnâliştii au fost ne­
cooperatist din Alba lulia, unde mal mulţi decît în anul trecut ţa reparaţiei paturilor din că­ nerea ei. In acelaşi timp, co­ fontei pe bandă.
mitetul sindical de secţie, a p ri­ voiţi să consume numai din a-
învaţă viitorii vlnzători in coo­ şi cu peste 200 mai mulţi decît mine şi înlocuirea unor echipa­ O mare atenţie s-a acordat şi cesta.
perativele de consum din regiu­ In anul 1959. Din declaraţiile mente de dormit (cearceafuri mit indicaţii să organizeze mai compoziţiei încărcăturii. Pentru
nea Hunedoara şi Braşov şi-a tov. Florea Dumitru, directorul etc.). judicios consfătuirile de produc­ a avea o dozare corectă, s-a Or, consumarea unui cocs de­
îmbogăţit inventarul cu 80 de ţie, astfel ca ele să dezbată pro­ trecut Ia verificarea şi calcula­ gradat, este ştiut că aduce după
bănci şcolare noi, iar inven­ şcolii, rezultă că sălile de cla­ La şcoala profesională din Si­ I. GHIMEŞAN: Fr. Joliot bleme strict legate de calitatea rea minuţioasă a reţetelor de în­
tarul moale a fost împrospătat să şi atelierele de practică (care meria, sînt unele lipsuri mă­ fontei, şi să organizeze întrece­ cărcare, iar echipele de încărcă­ sine un mers deranjat al agre­
cu 400 pături, 400 cearceafuri au fost dotate cu maşini in va­ runte în ceea ce priveşte repa­ Curie. Col.„Oameni de seaTiiâ". rea socialistă pe profesii cu o- tori au fost îndrumate şi con­ gatelor, consumuri specifice
loare de peste 1 milion şi ju ­ rarea mobilierului din cămin, bicctive concrete. mari, producţie scăzută şi de­
şi 220 perne de puf. 320 pag. —9,40lei. trolate îndeaproape. clasate. Se vede treaba că de a-
Şcoala profesională de meca­ mătate de lei), sint pe măsura repararea pavajului din curtea In felul acesta, lupta pentru
cerinţelor, în schimb de aproape şcolii stricat de T.R.C.H. cu Ed. tineretului. obţinerea unei fonte de calitate Măsurile luate, împreună cu ceste lucruri n-a ţinut cont nici
nici agricoli din Alba lulia, cu trei ani de zile se tărăgănează prilejul montării unor conducte superioară a devenit o preocu­ entuziasmul oamenilor, liotărîţi conducerea uzinei şi nici servi­
un efectiv de elevi de peste 120, problema internatului. etc. De asemenea, conducerea R. LUPAN : Războiul ascuns. pare a întregului colectiv. Fie­ să traducă în viaţă întocmai Di­ ciul de .transporturi (condus do
care muncitor, maistru, tehni­ rectivele partidului, au condus ing. Gheorghe Bucur), care o r­
172 pag.— 3,80 lei. cian şi inginer, căuta să găseas­ la realizări cît se poate de hune. ganizează aprovizionarea furna­
că noi şi noi metode pentru a In nici una din primele 7 luni lelor cu materiale.
mai mare de cit în anul trecut, Ed. tineretului. reduce cit mai mult procentul ale anului nu s-a depăşit pro­
a fost dotată cu 280 saltele de de declasate. Din propunerile fă ­ centul admis de declasate. Me­ -k
lină şi 220 pături noi. Şi-a Îm­ Şcoala a avut local unde a- Şcolii profesionale de mecanici M. NOVIGOV : Din anii stu­ cute de ei în diversele şedinţe şi dia primului semestru de pildăr-
prospătat Inventarul moale şi cesta a funcţionat pînă în anul agricoli din Alba lulia, Intlm- este de 1,57 Ia sută, faţă de 3,5 "Fină la finele anului există
1959, Internatul fiind dotat şi plnă greutăţi în privinţa primi­ denţiei. Ilustraţii de Al. Ohir- consfătuiri, conducerea secţiei, la sută cît este admis.
încă destul timp şi reale posibi­
noagă. sub îndrumarea biroului organi­ lităţi pentru ca planul de p ro ­
ducţie să fie depăşit. Totodată
şcoala profesională din Sime­ cu mobilierul şl echipamentul rii unor mobiliere trimise de 252 pag. — 5,65 Iei. zaţiei de bază, a întocmit un
însă, vor trebui asigurate toate
ria cu 50 cearceafuri noi etc. necesar pentru circa 120 elevi. Ministerul Agriculturii, a elibe­ Ed. tineretului.

Lucrările de reparaţii — zidă­ I. VITNER : Prozatori con­
rie şi zugrăvit interior — au fost
terminate la toate şcolile amin­ La ora actuală insă, localul res­ rării unor săli ale noului inter­ temporani. Un bilanţ deficitar condiţiile ca procentul de decla­
tite. De asemenea, instalaţiile pectiv este folosit pentru bi­ nat ocupate în prezent de per­
rouri, magazii, ateliere etc. pe soane particulare etc. 328 pag. — 7,25 lei. sate să fie redus din nou sub

Ed. pentru literatură. Realizările obţinute în primele cel admis. Pentru aceasta, este

electrice, de Încălzire şl Igieni­ LITERATURA UNIVERSALA 7 luni îi îndreptăţeau pe fur- necesar ca tovarăşii din condu­

ce funcţionează în bune condi- VICTOR HUGO : Omul care nalişti să spere că vor încheia cerea uzinei, sub îndrumarea co­
ţiuni, iar atellerele-şcoală, ma­
joritatea sint gata să-şi încea­ Din cele constatate pe teren se poate vedea că toate lip­ rîde — roman istoric (ediţie anul 1961 cu o realizare record mitetului de partid, să ia cele
pă activitatea. Atit uneltele cit şi surile semnalate mai sus —- cu excepţia celor legate de mon­
tarea cazanului pentru încălzire centrală la Şcoala de me­ prescurtată). Traducere din lim­ în ce priveşte reducerea procen­ mai eficiente măsuri în vederea
maşinile cu care se lucrează serii din Alba lulia, care depinde de avizul special al l.R.P.
aici au fost revăzute şl reparate. Deva — sint uşor de remediat. Printr-un interes sporit faţă ba franceză. In romîneşte de tului de declasate. Luna august, aprovizionării judicioase a fu r­
de executarea unor lucrări tntîrziate (de către I.G.O. Alba a fost încheiată însă cu un bi­ nalelor cu materii prime şi m a­
Rechizitele şcolare ce se dis­ lulia, edil C.S.H., T.R.C.H. etc.), printr-o mai mare grijă din Gellu Nauin. lanţ cît se poate de deficitar : teriale. Transportul cocsului va
tribuie gratuit elevilor, au fost partea sfaturilor populare şi întreprinderilor care patronează
asigurate de majoritatea acestor şcolile, deficienţele semnalate pot fi lichidate urgent, iar 484 pag. - 8,25lei. depăşirea procentului admis de trebui organizat astfel incit să
şcoli (cu excepţia celei din Si­ viitorii muncitori îşi vor începe noul an şcolar in condiţii
meria). Materialul didactic fo­ tot mai bune de muncă şl învăţătură. Ed. tineretului. declasate cu 10 la sută şi nerea- nu se mai ajungă niciodată în
losit la ore a fost revizuit şl
N. SCEDRIN : Opere— voi. Iizarea planului de producţie cu situaţia de a consuma numai din

V. Traducere din limba rusă. l> peste 6110 tone fontă. cel degradat. Acesta va putea fi

728 pag. — 24,30 lei. f Mai sus am arătat că furna- consumat treptat, amestecat cu

Ed. pentru literatură { liştii au luat măsuri eficiente cel proaspăt, în cantităţi care

universală. a pentru îmbunătăţirea calităţii să nu dăuneze mersului furnale­

fontei, care i-au condus la rea­ lor.

Un sprijin preţios îl pot acor­

da furnaliştilor din Călan şi mi­

nerii din Teliuc, prin respecta­

Au trecut doar doi ani şi ju ­ multă tragere de inimă. Comu­ tivitatea colectiviştilor, despre port cu calităţile soiului şi ce­ alte produse. Colectiviştii au servă mal mult interes pentru rea întocmai a ritmicităţii li­
rinţele plantelor. De asemenea, livrat statului 57.860 kg. grîu selecţia animalelor, pentru evi­ vrărilor de minereu.
pentru anul 1962, vor fi însă- şi acum se pregătesc să predea, denţa producţiei şi în general
mînţate 3 soiuri de porumb de în baza contractului încheiat, pentru dezvoltarea zootehniei. tu în d măsurile cele mai efi­
mare productivitate, urmărin- 50 de porci graşi. Prin valori­ Printre altele, s-a mărit numă­ ciente pentru huna organizare

a aprovizionării furnalelor cu

mătate de cînd ţăranii munci­ niştii au analizat cu răspundere planurile lor de viitor, despre du-se in primul rind să se sta­ ficarea produselor agricole şl rul de animale, s-a introdus re­ cele necesare, desfăşurînd pe
tori din satul Aurel Vlaicu, dor­ situaţia existentă, au cerut spri­ anumite rînduieli. bilească superioritatea lui faţă animaliere, pînă în prezent gos­ gistru] de evidenţă, se urmă­ mai departe cu aceeaşi însufleţi­
nici să-şi facă viaţa mai fru­ jinul comitetului raional de — Studiind posibilităţile pe de soiul portocaliu local. Co­ podăria a realizat în total pes­ reşte să fie permanentizaţi toţi re Întrecerea socialistă între
moasă, mai îmbelşugată, s-au partid şi, rind pe rind, au trecut care le are gospodăria noastră, lectiviştii din satul Aurel Vlaicu te 350.000 lei venituri băneşti. îngrijitorii-mulgătorl, iar fura­ brigăzi, schimburi şi pe profe­
unit In gospodăria colectivă. la măsuri tot mai eficace. Intre ne-am dat uşor seama că pu­ au găsit unele rînduieli bune Şi, pînă la sfîrşitul anului, exis­ jele sînt mai bine gospodărite. sii, slderurgiştii din Călan vor
Pentru Istoria oricărui sat, doi timp, s-a construit un grajd tem obţine an de an recolte tot şi in ceea ce priveşte organiza­ tă încă multe alte surse de spo­
p ani şi jumătate este o perioa­ pentru 100 de bovine şi o ma­ mai mari, că putem dezvolta rea muncii şi retribuirea ei. Pen­ rirea venitului. Toate acestea Pină zilele trecute, colectiviştii putea să raporteze la finele anu­
dă1 relativ scurtă. Crearea gos­ ternitate pentru scroafe, s-a încă mult fermele de animale. tru prima oară, în anul acesta, dovedesc cu prisosinţă că gos­ au insilozat circa 600 tone de lui, cu fruntea sus, îndeplinirea
podăriei colective a însemnat procurat un cîntar bascul şi De altfel, în acest scop, ne-am 70 de familii au luat în primire podăria colectivă se întăreşte de furaje.
însă o adevărată cotitură, atît alte lucruri trebuincioase. De cî­ întocmit planul de perspectivă, anumite suprafeţe din tarlalele Ia un an la altul. O analiză mai angajamentelor luate în cinstea
Şi în sectorul vegetal există aniversării partidului.
încă probleme care ar putea
In viaţa oamenilor, cit şl în cea teva săptămîni s-a început la în care ne-am .stabilit obiective de porumb pe care le îngrijesc temeinică, arată insă că la gos­ găsi o rezolvare mal favorabilă.
construcţia unui nou grajd pen­ — am putea spune — îndrăz­ pînă la recoltare, beneficiind in podăria colectivă „Aurel Vlaicu“ Anul acesta, bunăoară, culturile C. GHEORGHE

a satului Aurel Vlaicu. tru vlt.e şi a unui pătul pentru neţe.

Dezvoltă averea 20 vagoane porumb. felul acesta de o retribuire su­ s-au făcut şi unele greşeli. De de cartofi şl floărea-soarelui
Există la colectiviştii din sa­ plimentară, în raport cu depă­ pildă, greşit a procedat consi­ n-au fost întreţinute în cele mal
obştească Aminteam că la început co­ tul Aurel Vlaicu dorinţa de a şirea producţiei planificate. La liul de conducere al gospodă­ bune condiţii, ceea ce influen­
lectiviştii deţineau un efectiv început, unii dintre membrii riei şi colectiviştii că nu au pus
La început gospodăria n-a redus de animale. Măsurile lua­ face mai mult, de a merge me­ gospodăriei credeau că in felul de la început, un accent mai ţează intr-o oarecare măsură 14 SEPTEMBRIE 1961
fost prea bogată. Ii lipseau chiar te în ultima vreme au schimbat reu înainte. Şi acest lucru pre­ acesta nu se vor obţine rezul­ mare pe dezvoltarea zootehniei. producţia la hectar. Pe de altă
o serie de lucruri de primă ne­ ţuieşte mult. Pînă acum, ei au tate prea bune, dat fiind faptul Deşi în ultima vreme se urmă­ parte, ar fi bine să se acorde DEVA: Acţiunea Cobra :
cesitate, cum s în t: adăposturi Toate gospodăriile obţinut rezultate satisfăcătoare, că fiecare colectivist va aplica reşte ca această lipsă să fie li­ mal multă atenţie dezvoltării Strada Preriilor: PETROŞANI :
pentru animale, magazii, pătule colective la nivelul celor lucrările de întreţinere atunci chidată, totuşi gospodăria co­ grădinii de legume şi zarzava­ Alba Regia; Balada epocii dc
etc. Colectiviştii aveau pămînt dar nu s-au declarat mulţumiţi. cînd poate. Dar această expe­ lectivă are încă puţine animale turi, pentru care in această uni­ piatră ; SIMERIA : Cerasella ;
suficient, dar animale puţine. fruntaşe Recoltele de grîu, porumb şi rienţă, verificată în practica faţă de posibilităţile existente. tate există condiţii deosebit de BRAD: Adio copilărie; LONEA:
Porniseră totuşi cu încredere pe orz, culese de pe loturile de­ multor gospodării colective din bune. Mania India ; TEIUŞ : Am fost
un drum care, după cum bine oarecum această situaţie. Acum, monstrative, le-au demonstrat Pe lingă mărirea efectivului de satelitul soarelui; ZLATNA :
se ştie, nu-i lipsit de greutăţile gospodăria colectivă are 187 ca­ că agrotehnica înaintată le poa­ regiunea noastră, şl-a arătat -k Scrisoarea Elvirei ; HAŢEG :
inerente începutului. La fel ca pete bovine din care 96 de vaci, te fi de mare folos. Tocmai de animale, aci este apoi necesar Toată lumea ride, ciută şi dan­
şi in alte gospodării tinere, oa­ 152 de porci şi 146 de oi. Nu­ aceea, pe baza unui studiu te­ roadele. După evaluările făcu­ Colectiviştii din satul Aurel sează ; ALBA IULIA : Cerasella:
menii se întrebau, pe bună drep­ mai în anul acesta s-au cum­ meinic, s-a stabilit ca în viitorul să se acorde o atenţie deosebită Libelula : ORAŞTIE : Corabia
tate, cum şi cu ce s-o porneas­ an agricol să se folosească nu­ te, se apreciază că în acest an Vlaicu au făcut un început pro­
mai seminţe de soiuri de mare selecţiei animalelor şi hrănirii
productivitate şi să se aplice gospodăria va obţine o produc­ miţător. Ei au însă largi posi­
lor în mod raţional. Deocamda­ bilităţi pentru a-.şi dezvolta
ţie de porumb cum n-a fost ni­
tă, gospodăria nu are o rasă
că mai întâi. Căutînd răspunsul părat 29 de vaci şi 12 viţele, mai mult agrotehnica diferen­ ciodată prin părţile locului. bine determinată de porci, tu r­ multilateral gospodăria. Consi­ zburătoare: Cenţi Balticei:
efectivul porcilor a crescut cu
potrivit la această întrebare, peste 130, şi s-a format turma ţiată. De pildă, în toamna a- Lipsuri care trebuie ma de oi conţine puţine oi cu liul de conducere, cu sprijinul H IA : Frumoasa aventură ;
şi-au dat seama că în primul de oi. Pentru dezvoltarea pe ceasta, vor fi semănate 5 soiuri lichidate lină fină şl semlfină, iar vacile organizaţiei de partid, trebuie SEBEŞ: Cerul Balticei: APOL-
rind este necesar să muncească mai departe a fermei de vaci, de griu. Dintre acestea, solul dau încă o producţie scăzută să ia măsuri mai eficiente pen­ DllL DE SUS: Toată lumea
pămintul aşâ cum o cer regu­ colectiviştii au în prezent 66 de Ponca ocupă primul loc. El va Muncind In gospodăria colec­ de lapte. Mai cu seamă In ceea tru dezvoltarea ramurilor de riclc, ciuta şi dansează.
lile agrotehnice, să dezvolte fer­ viţele şl juninci pe care le păs­ fi cultivat pe 180 ha. Pentru a tivă, oamenii s-au convins de ce priveşte producţia de lapte, producţie aducătoare de mari
mele de animale, să lupte neo­ trează cu grijă pentru prăsilă. obţine sporuri mari de recolte, avantajele activităţii In comun. mal este mult de făcut. Un lu­ venituri, pentru organizarea mai —000—
bosiţi pentru întărirea gospodă­ In sprijinul dezvoltării averii pe o mare parte din suprafaţă Recoltele sint din ce In ce mal cru negativ II constituie şi fap­ judicioasă a muncii în gospo­
riei şi sporirea avuţiei obşteşti. obşteşti, s-au luat şi alte m ă­ ce va fi însămînţată cu grîu din mari, iar veniturile lor tot mai tul că s-a tărăgănat, pînă de dărie. In acest sens, munca po­ Vreme uestabila cu cerul variabil,
Garanţie sigură că greutăţile soiul Ponca, colectiviştii vor ad­ frumoase. Anul acesta, spre e- curlnd, începerea construcţiilor litică în rîndui oamenilor, chib­ mai mult noros iu cursul zilei. Tzolat
începutului vor fi învinse exis­ suri. ministra la ha. cîte 10 tone gu­ xemplu, s-a împărţit colectiviş­ planificate pentru anul acesta, zuinţă şi cointeresarea materia­ vor cădea ploi locale mai ales in regiu­

ta. Majoritatea colectiviştilor Rînduieli noi noi de grajd şi 250 kg. îngrăşă­ tilor la ziua-muncă, numai ca ceea ce nu oferă garanţia că lă a colectiviştilor, au un rol nea de munte. Temperatura variabilă:

aveau încredere în drumul pe Inginerul gospodăriei povestea minte chimice. Pe alte terenuri, avans de 40 la sută, clte 3,50 ele vor fi terminate la timp. hotărîtor. GII. PASCU ziua între 22 şi 26 grade iar noaptea
care l-au ales şi munceau cu cu mult entuziasm despre ac­ îngrăşarea va fi făcută in ra­ kg. grîu, 1 kg. de orz şi multe Este adevărat că acum se ob­ între 6 şi II grade. Vînt potrivit din
sectorul sud-vest şi vest.