Page 43 - 1961-09
P. 43
N r. 2089 DRUMUL) SOCIALISMULUI pa? *
wmmdsmm upw iiiiMWH—iwwHiwiiPnini mmmaammHmammmmmmmm
Cererea fov. Vasile Voican P e n tru o a m e n ii m u n c ii — YIEiLIE<&IRtAMHF E 1 T JE R ME
trebuie rezolvată produse de c a lita te a I-a P l e n a r a C . C . a l P . C » d i n F i n f i a n d a Jom o K e n y a tta : Dacă nu
' Pe tovarăşul Vasile Voican autobiografia, recomandările şl In scopul îmbunătăţirii cali La acest succes un rol hotărî- HELSINKI (Agerpres). — paniei pentru intensificarea ac ni se va acorda
l.-am cunoscut în urmă cu cîteva alte documente necesare pentru tăţii produselor şi îndeplinirii tor l-au avut şi continuă să-l La Helsinki s-a desfăşurat tivităţii P.C. din Finlanda, care independenţa, o vom
zile. L-am Intllnit la oţelărla primirea tov. Vasile Voican In planului de producţie în mod aibă maiştri. Priceperea şi exi timp de două zile plenara Comi s-a desfăşurat în ţară din oc
Martin nr. 1 de la Hunedoara, rîndurile candidaţilor de partid. ritmic, muncitorii, inginerii şi genţa de care dau dovadă în tetului Central al P.C. din Fin tombrie anul trecut pînă în iu cuceri singuri
secţia unde lucrează. E un tlnăr Se făcuse cu ele chiar un do tehnicienii fabricii „Simion Băr- controlarea fiecărui produs, pe landa. Raportul cu privire Ia nie anul acesta. In urma aces
volnic, chipeş şl, după cum spus sar. Acesta, din păcate, era p ră nuţiu“ din Sebeş, în frunte cu faze de operaţii, fac ca munca NAIROBI (Agerpres). — La 10 sep
oamenii care-1 cunosc, este h ar fuit, uitat, nerezolvat. comuniştii, au aplicat în acest oamenilor să fie mai rodnică, situaţia internă şi internaţiona tei campanii au fost primiţi In tembrie a avut loc pe stadionul clin
nic şl priceput. A venit aici a- an în producţie noi metode de iar produsele de calitate mai lă a fost prezentat de Viile Pes- Nairobi, capitala Kenyei, o uriaşă
cum vreo 6-7 ani. A crescut o- O asemenea atitudine de a lă lucru, inovaţii şi raţionalizări, bună. si, secretar general al P.C. din rîndurile partidului 7.797 de noi adunare la care au participat 70.000
dată cu Hunedoara, cu construc sa de azi pe mîine rezolvarea au perfecţionat în continuare Finlanda. de africani.
unei asemenea probleme, este de procesul tehnologic. Bunăoară, Drept rezultat, de la înce membri ; s-au constituit 105 noi
ţiile el, cu oamenii el. neîngăduit. Vasile Voican a În la secţia marochinărie I s-a tre putul anului şi pînă la 5 sep Plenara a făcut bilanţul cam Referindu-se la actualele tratative
Mi a vorbit despre o serie de cercat adeseori să urgenteze pu cut la organizarea lucrului pe tembrie a.c., colectivul fabricii organizaţii. -.'fiX*1- kV-:-, constituţionale dintre reprezentanţii
nerea in discuţia adunării gene două schimburi; de asemenea, „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş poulajiei Kenyei şi autorităţile colo
lucruri. L-am ascultat. Era însă rale a organizaţiei de bază în majoritatea secţiilor s-a or nu a avut nici un refuz de la Studenţii sud-coreeni protestează niale, .lomo Kenyatta a arătat că nu
P.M.R. a cererii sale, dar unii ganizat lucrul pe brigăzi com bazele de desfacere. In luna au poate fi vorba de acordarea indijîeu-
necăjit. tovarăşi din birou li spuneau : plexe. Au fost aplicate noi me gust 99,5 la sută din produc împotriva închiderii unor instituţii denţei pe etape aşa cum doresc colo
Am In viaţă, spunea tov. Va „mai aşteaptă tovarăşe. Avem tode de muncă, cum sînt prod- ţia totală de poşete a fost de nialiştii. Africanii sînt pe deplin pre
noi grijă. O să vină timpul să sincron, lucru în serie etc. calitatea I-a, iar la serviete, de învăfămînt superior gătiţi pentru independenţă, a decla
sile Voican o mare dorinţă. So rezolvăm şi cererea dumitale”... 99,9 la sulă. A fost îmbunătă rat Kenyatta. Dacă nu ni se va acor
cotesc că merit şi de aceea vreau O altă măsură este organiza ţită de asemenea calitatea şi la SEUL (Agerpres). — După cum perior din Coreea de sud. Studenţii da independenţa, o vom cuceri sin
să intru in rîndurile partidului. Acum socotim că a venit tim rea unui curs de ridicarea cali transmite Agenţia Centrală Telegra au ales nouă reprezentanţi care tre guri.
Acum doi ani am venit la bi pul. Cererea tov. Vasile Voican ficării, la care participă în pre haine "de piele şi mingi-sport. fică Coreeană referindu-se la ziarul buie să remită autorităţilor nul ilare
roul organizaţiei de partid din trebuie rezolvată. Organizaţia de zent pesie 50 de lucrători. sud-coreean „Kukce Simbo", studenţii cererea de a se anula aceste măsuri. —O -
secţia noastră şi m-am Interesat partid din secţia oţelărie Mar — -------- ar —-— de la colegiul de ştiinţe naturale şt
ce trebuie să fac pentru a de tin nr. 1 de la Combinatul si Dintre îmbunătăţirile tehnice literatură de pe lingă Universitatea Împotriva acestei hotărîri a autori P araşuîişfi am ericani
veni candidat de partid. Mi-am derurgic Hunedoara va trebui să aplicate în ultimul timp în pro Prin m uncă din Pusan au portestat împotriva ho- tăţilor sud-coreene s-au pronunţat, de
făcut cerere, aşa cum am fost pună de Îndată in discuţia adu ducţie, se poate aminti crearea tărîrii autorităţilor de a închide o asemenea, 1.700 de studenţi ai colegiu au p le c a i în T urcia p e n iru
nării generale cererea sa şl să unor dispozitive pentru perfo p a tr io tic ă scrie de instituţii de învătămint su lui pedagogic de pe lingă Universi
sfătuit şl apoi, în luna noiem hotărască, ţinind cont de calită rat şi nituit serviete şi pentru tatea din Seul. e xe rciţii m iiiîa re
brie 1959, împreună cu autobio ţile sale personale, dacă merită imprimat etichete pe poşete. In oraşele din Valea Jiului
grafia şi recomandările le-am sau nu să fie primit în rîndurile s-au construit în anii regimu Somalia franceză; !Voi m ă s u r i p e n tr u NEW YORK (Agerpres). —
prezentat la biroul organizaţiei candidaţilor de partid. Ar fi de Una dintre metodele care a lui nostru mii de apartamente Corespondentul Agendei UPI
de bază P.M.R. din secţie. Totul asemenea bine ca organizaţia dat rezultate bune în ce priveşte în blocuri. Oraşele îşi schimbă înăbuşirea. lu p tei de elib erare transmite din Fort Campbell
pină aici a mers bine. A trecut de partid să analizeze cine se îmbunătăţirea calităţii produse mereu faţa. In acelaşi timp şi (Kentucky) că în seara zilei de
de atunci multă vreme. Cererea face vinovat de tărăgănarea re lor este controlul interfazic. in comunele diri oraşul regional MOGADISCIO (Agerpres). — După interzic indigenilor să se adune în 9 septembrie paraşutişti ameri
mea nu a fsV însă luată în dis zolvării acestei cereri şi să tragă După aplicarea acestei metode Petroşani se înfăptuiesc lucrări cum transmite Agenţia de Informaţii grupuri de mai mult de cinci per cani pe deplin echipaţi pentru
cuţie. Mă întreb : de ce nu se la toate secţiile din fabrică, can de interes obs (esc. din Somalia, autorităţile coloniale soane şi să întemeieze partide sau luptă au plecat in Turcia pe
face acest lucru ? Socotesc că la răspundere pe cei vinovaţi. titatea produselor de calitatea a franceze din Djibuti au luat noi mă organizaţii cu caracter politic. Con calea aerului pentru a lua părte
biroul organizaţiei noastre de 11-a a fost redusă la jumătate, La Cîmpul lui Neag, nu de suri extraordinare pentru înăbuşirea form noului regulament, orice persoa Ia exerciţii militare In apropie
bază P.M.R., tărăgănează re Tărăgănarea şi nepăsarea n-are iar rebutul a fost redus la zero. mult s-a amenajat şi dat în fo luptei anticoloniale crescînde a popu nă bănuită că acţiunile ci ar „ame rea frontierei sudice a Uniunii
zolvarea acestei cereri. Iată, losinţă un dispensar care este laţiei din Somalia Franceză. ninţa securitatea" regimului este pa Sovietice. Aproximativ 2.000 de
mi-a spus tov. Voican, de ce ce căuta in munca şi viaţa de dotat cu toată aparatura medi sibilă de întemniţare sau deportare. soldaţi şi ofiţeri ai diviziei 101
cală necesară. Tot aici recent Măsurile anunţate de colonialişti de trupe aeropurtate sint aduşi
sînt supărat. partid. , ,$L, au fost plantaţi stîlpii pentru in Turcia la bordul unor avi
La biroul organizaţiei de ba iluminatul electric. O contribu oane militare de transport.
P W - GH. CĂLINESCU ţie preţioasă au adus-o la or
ză P.M.R. au fost găsite cererea, -o -
S i D ĂM P A T R IE I © ŢEL DE BEN A Pafriofii angolezi dau lovituri serioase
trupelor de pedepsire ale lui Salazar
(Urnîâr? dhl pag. l-a) i’j C A L IT A T E ! secţiei O.S.M. nr. 2. Atestă acest ganizarea acestor acţiuni de LISABONA (Agerpres) ţii au atacat poziţiile porlugheze din Majorarea cheltuielilor
lucru lipsa unor măsuri hotărite putaţii Tlie Manolescu, Maria S-au prăbuşit definitiv speranţele lui regiunea Muliaba şi cele din apropie militare ale Greciei
lectiv pentru valorificarea re ducţie, forţele secţiei sînt reduse. potrivit cărora să se constate o Roth şi D. Cor nea. Salazar dc a schimba în favoarea sa re de Ncgage. Partizanii an atacat de
zervelor interne, acesta, practic, Şi să exemplificăm’:1 cotitură in munca oţelarilor. situaţia militară din Angola înainte de asemenea o patrulă militară portughe AILNA (Agerpres). — Ziarul
a încetat de multă vreme să Sub îndrumarea permanentă începerea sezonului ploilor. Campania ză în regiunea muntoasă Nainbuangon- „Avghi" şi alte ziare clin Grecia, au
mai existe. O-, în acest fel, or Problema alegerii tipului op Ce trebuie făcut? a sfaturilor populare şi cu spri dc „pedepsire“ desfăşurată în timpul go in partea dc nord-est a Angolei. relatat la 9 septembrie, că guvernul
ganizaţia de partid s-a lipsit de tim de lingotiere (ca formă) i-a jinul organizaţiilor dc partid, verii s-a poticnit. grec a depus în parlament proiectul
un mijloc eficient in rezolvarea frămîntat de multă vreme pe Credem că e necesar ca in ce! cetăţenii din centrul minier Uri- După cum transmit: din Lisabona de lege cu privire la majorarea cu 21)
unor deficienţe ce se manifestă tehnicienii de la O.S.M. nr. 2. Ei mai scurt timp comitetul de cani au amenajat două drumuri, Acest lucru este recunoscut în mod aceeaşi agenţie un mare detaşament de milioane drahme a cheltuielilor mili
in munca secţiei. au ales mal multe tipuri, dar, partid, să ia măsuri pentru ca un solar pentru copii şi o gră indirect chiar şi la usauoita, unde tare ale ţării pc amil 1961. Proiec
după cum dovedesc rezultatele tovarăşii din conducerea tehnică dină de vară T.A.P.L. pe ma patrioţi angolezi a atacat nu departe de tul de lege prevede sporirea electivu
Pentru rebut nu-1 practice, nu l-au găsit încă pe 2 combinatului să alcătuiască lul Jiului. după cum transmite un corespondent lui de ofiţeri în forţele maritime mi
cel mai potrivit. Acum au pro un colectiv care să studieze cu ăl agenţiei France Presse, autorităţi Oarmona un detaşament al trupelor de litare şi aeriene militare ale Greciei
vinovată numai secţia iectat altul care pare să se a- atenţie, pe locuri de muncă şi Sfatul popular al comunei le au fost nevoite să recunoască că în în legătură cu „îndatoririle de aliat"
prople de cel dorit. încercările faze de producţie, cauzele teh Baniţa, prin deputaţii Virgil cursul ultimei săptămîni operaţiunile pedepsire format din voluntari din rîn- pe care şi le-a asumat Grecia.
Se ştie că oţelărla Martin nr. s-au desfăşurat Intr-un timp nice care provoacă rebut. Toto lonescu şi Ioan Pintilic, au mo militare din regiunile de nord ale An- dul plantatorilor portughezi. Un alt im-
2 a C.S. Hunedoara este cea mai îndelungat, de multe luni de dată, colectivul va trebui să f a bilizat cetăţenii la muncă pa golei au slăbit întrucitva". Prin „ope portaut detaşament al trupelor de pe
modernă din ţară. Aceasta pre zile. Fireşte, Intre timp s-a re- că propuneri pentru remedierea triotică. Pînă acum au fost con raţiuni militare“ colonialiştii subînţeleg depsire portugheze a fost atacat de par
supune din partea personalului butat oţel mult. Se pune pro deficienţelor constatate. Trebuie struite şi reparate 19 podeţe, campania sîngeroasă care urmăreşte tizani «n apropiere de Nambuangongo.
ce o deserveşte, cunoştinţe teh blema : se putea şi altfel ? Fi de asemenea îmbunătăţită mun curăţite 42 de ha. păşune, trans înăbuşirea luptei de eliberare a poporu
nice ridicate. Şi dacă mal a- reşte că da. Normal, de stabili portaţi 150 m.c. piatră brută şi lui din Angola. Războiul de eliberare Situaţia din Katanga ramîne
dătigăm faptul că oţelurile ce se rea celei mai potrivite lingotiere ca politică în sprijinul calităţii. nisip pentru construcţia a două al poporului din Angola nu a încetai
fabrică,aici sînt din ce in ce mai trebuia să se ocupe serviciul teh Biroul organizaţiei de partid să săli de clasă etc. nici o oră. Partizanii angolezi, prost încordată
pretenţioase, ne dăm seama că nic al combinatului, lucru pe ca
personalul tehnico-ingineresc re nu l-a făcut insă. Şl ca u r muncească mai bine, mai efica Dc la începutul anului si pînă înarmaţi dar însufleţiţi de dragoste la ELISABETHVILLE (Agerpres). - incident, autorităţile O.N.U. au dai ofi
n-are deloc o muncă uşoară. mare, o parte din rebutul oţela- ce cu oam enii; să facă din pro la sfîrşitul lunii august cetăţe tă de patrie nu numai că se împotrivesc In Katanga sipiaţja continuă să tie ţerilor străini din siguranţa lui Ghom-
Aşa stind lucrurile, se înţelege rilor ii aparţine. blema calităţii o problemă cen nii din raza stalului popular al cu succes armatei regulate portugheze be uti lermen de 48 de ore pentru a pă
că acesta este pus in faţa unor trală a fiecărui om. In această oraşului regional Petroşani au dc 70.000 de oameni, ilar continuă să încordată. Proîitind de încetineala cu răsi Katanga.
probleme dificile, noi in felul Serviciului tehnic ii mai apar direcţie n-ar fi rău dacă s-ar prestat 1.084.428 ore muncă pa împingă înapoi în multe locuri trupele care autorităţile O.N U. aplică hotărî-
lor. Se pune întrebarea : există ţine însă parte din rebutul oţe- organiza un schimb de experien triotică. a căror valoare depă de pedepsire ale lui Salazar, înarmate rile Consiliului dc Securitate privind Acest ultimatum nu afectează însă
suficiente forţe în secţie pentru 1arilor şi din alte motive. Ast ţă cu organizaţiile de partid de şeşte 2.864.570 lei. pînă în dinţi. evacuarea mercenarilor străini din Con pe ceilalţi mercenari belgieni şi străini.
rezolvarea tuturor problemelor fel, cu toate că oţelul pentru ia laminorul de 650 mm. şi sec go, aceştia îşi întăresc poziţiile şi în- Se pare că măsurile luate cu citva timp
tehnice ? tablă se fabrică încă din m ar ţia I-a furnale. — Iu ultimul timp, transmite corespon Irepritul acţiuni pentru a preveni şi a in urmă pentru grăbirea evacuării mer
tie a.c., nici pină acum nu-i sta dentul agenţiei France Presse, insurgen fa. imposibilă dezarmarea şi evacua cenarilor străini din Katanga au fost cu
Secţia O.S.M. nr. 2 este înca bilit definitiv procesul tehnolo Unele rezultate (în luna mai, rea lor din Congo. Mai multe inciden totul abandonate. După cum transmite
drată cu un tehnolog în persoa gic de turnare al Iul. Cine-1 de de pildă, rebutul a fost redus - te au avut loc în ultimele zile inlre tru agenţia France Presse, în cursul con
vină ? Fireşte că în mare parte la 2,16 la sută) arată că ia pele de mercenari şi trupele ON.IJ. vorbirilor care an avut loc zilele a-
na Inginerului Sabin Faur, un serviciul tehnic. O vină o are in O.S M. nr. 2 rebutul poate fi re ß/tf m ößM M U L BE Mercenarii au încercuit trupele O.N.U. cestea la Bruxelles inlre ministrul de
tlnăr capabil, cu dragoste fa să şi serviciul de cercetări din dus sub cifra admisă. Trebuie la .ladotville. la nord de Elisabethville. externe belgian. Spaak, şi reprezentan
ţă de muncă. Fireşte, In secţie combinat. numai să existe mai multă preo iE Duminică, mercenarii au arestat pe şe tul O.N.U. în Congo, Linner. s-a că
cupare, mai mult sprijin. Patria ful adjunct al operaţiunilor O.N.U. in zut de acord asupra „menţinerii provi
există şi alţi ingineri capabili şi Dar, în afară de acestea, pro 14 SEPTEMBRIE 1961 Katanga. Tombelaine. Trupe blindate zorii în Katanga a unui număr de bel
blema calităţii oţelului trebuie cere nu numai oţel mult, ci şi de ale O.N.U au fost Iriinise pentru a-l gieni în serviciile de intendenţă şi în
cu multă experienţă. Cu toate să intereseze şi conducerea teh calitate superioară. Or, oţel arii Programul I : 6,30 Jocuri populare fonice ; 15,00 Concert de muzică din elibera pe Tombelaine. In urma acestui jandarmerie“.
nică a combinatului şi comite au posibilitatea să răspundă romîneşti; 8,00 Din presa dc astăzi; operele lui Wagtier; 16,30 Melodii
acestea, faţă de problemele teh tul de partid. Amindouă insă prin fapte acestei chemări. 9,30 Vreau să ştiu ; 10,30 Muzică populare tomineşti; 17,00 Cîntâ .Sorina n x r o i v w mi g o
nice ivite în procesul de pro au acordat prea puţină atenţie uşoară; 11,03 înregistrări de la etapa Dan şi Luigi lonescu; 18,05 Festival
a Il-a a Concursului Internaţional Internaţional „George Enescu“ — ŞCOALA PROFESIONALA DE MECANICI
„George Enescu“ — 1961; 12,00 1961 ; 19,30 Din activitatea sfaturilor
„Bine-i în gospodărie“ — program populare; 20,20 Noapte bună, copii : AGRICOLI ALBA IULIA ,
« !fu i Miting aviatic de cîntece şi jocuri; 12,30 Reportaj: „Aurel se duce la şcoală“ de Gh. .Şte A N U N I A: *
Golocviu despre calitate; 13,05 Son- fan ; 21,15 Romanţe, cîutcce şi jocuri;
cert dc muzică uşoară; 15,10 Melo 21,45 Părinţi şi copii; 22,00 Muzică
dii populare romîneşti; 16,15 Vor dc dans; 23,15 Simfonia a 111-a în Examenul dc admitere în anal I începe Ia data
Aeroportul din Seuteşti-Deva şi pă beşte Moscova ! ; ÎS,30 Cronica eco la minor („Scoţiană“ ), dc Nciidclssohn de 15 septembrie 1961, în condiţiile comunicate.
şunea din marginea satului Lancram- nomică ; 19,25 Muzică uşoară; 23,15 Bartholdv.
Campionatul regional de fotbal Alba Iulia, va găzdui duminică la orele Sonccrt de noapte. <yc>oooc><x>ooooooooooooooooooooooooooooo<xxx>o<x>ooooco<
10 şi respectiv 15 un mare miting avia- Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;
— C A T E G O R IA ll-A — iic organizat de Consiliul regional Programul II : 12,15 ©âlătorie mu 11,00; I3.no; 15,00; 17,00; 10,00; î Grupul şcolar de calificare -
IJ.G.F.S. Hunedoara în colaborare cu zicală ; 13,00 Din cîntccele şi dansu 23,52 (programul 1); 12,00; 14,00; Ö6O
Federaţia sportului aviatic. rile popoarelor; 1-1,03 Dansuri sim 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (progra OO
mul II).
La acest mare miting se vor executa
Retezatul H afeg — fost înscrise de Kiss (2), Bekeş zboruri cu planoare acrobatice de că C. F. R. Timisoara ¦.-ir oooo
tre maestrul sportului Mircea Finescu, oo
A u ru l C e r te i 2— 0 10— 01 (2) şi Cismaş. înaltă acrobaţie aeriană executată de ADMITEREA IN ŞCOALA TEHNICA DE MAIŞTRI
HORTICULTORI SI SCOALA PROFESIONALA
In prima repriză jocul esie R ecolta M iercurea — maeştrii sportului 6. Manolaclie, St. HORTICOLA GEOAGIU o
echilibrat. Echipa gazdă are M u reşu l Ş ib o t 1—2 (1 — Ol ooo A N U N Ţ A D E S C H ID E R E A oo
lotuşi mai multe ocazii de a des Galotă, Simion Oţoiu şi O. Băcăoanu, oo
chide scorul pe care însă le ra Oaspeţii au cîştigat pe merit lansări acrobatice cu paraşuta executa I. Intre 25—30 septembrie 1961 se va ţine examenu ele ŞCOLI! TEHNICE DE CONSTRUCŢII, oo
tează. De exemplu în min. 31 te dc recordmanii mondiali Gh. Iancu, ooo DRUMURI SI PODURI
Firica trage puternic de la cîţi- deşi în prima repriză Recolta St. Bcdioc, Elena Băcăoanu, Elisabcta admitere pentru şcoala tehnică de maiştri horticultori. o
va metri în portar, iar în min. Popcscu şi de maeştrii sportului I. Bu-
35 Ciora trage în bara trans a dominat insistent şi a înscris dca, M. Sidleschi şi T. Tănăsescu. Se pot prezenta la acest examen : O
versală. prin Moraru. oo
Se vor organiza zboruri de agre a) Absolvenţii şcolilor profesionale sau cu studii echiva
In partea a doua a jocului, După pauză, cei care domină ment cu avionul contra cost.
haţeganii domină Gategorio, mai mult sînt jucătorii de la lente, cu practică în producţie de 3 ani.
creînd numeroase faze specta Mureşul. Profitînd de două gre O.NT. Sarpaji va organiza excursii
culoase la poarta adversă. Ei şeli ale apărării gazdelor ei în la Deva peniru participarea Ia miting b) Candidaţii trebuie să aibă serviciul militar satisfăcut C U d u r a t a de 3 anî
reuşesc să înscrie prin Firică scriu tot atîtea goluri. Meciul a publicului din celelalte oraşe ale re
(min. 63) şi Stanciu (min. 89). s-a desfăşurat în limitele spor giunii. sau să iie neincorporabili în perioada şcolarizării.
tivităţii uşurînd sarcina arbitru
NI6U SBUGHEA lui Preţa (Alba) care a condus Deplasarea publicului din oraşele Cererea de înscriere va fi însoţită de următoarele acte : c O O I J I I DE A D M I T E R E :
bine. Deva, Hunedoara, Simeria, Alba şi
corespondent Sebeş, la aeroport, se va face cu auto — certificat de naştere ;
buzele I.R.T.A.
A urul Z la fn a — A rdealul — certificat de studii;
PO PICE
Teliuc 3—0 fi—Ol — certificat de sănătate ; diploma de maturitate sau cer- g
In zilele de 9 şi 10 septem
Gazdele au 'dominat categorîS brie s-a desfăşurat la Cugir tri — declaraţie tip de stare materială ; meoosoo
şi au reuşit o frumoasă şi me pla întilnire de popice Intre e- soooooooo
ritată victorie. Punctele au fost S-au remarcat Morenaru de chipele Metalurgistul Cugir, Mi — adeverinţă de practică ; tificai de absolvire a şcolii
înscrise de Hang, Florea şi la Recolta şi Candin de la Mu nerul Vulcan şi Unirea Sebeş. dii,
Barbu. reşul. Iată rezultatele tehnice. — recomandarea întreprinderii unde lucrează ; VîYstfa 17 — 2 5 a m
GH. CIMPEANU Metalurgistul Cugir — Mine — dovadă de satisfacerea serviciului militar, peniru băieţi.
rul Vulcan (bărbaţi) 2,377 —
corespondent PETRE TESLARU 2.366 lemne doborlte; Metalur Examenul 'de admitere se dă din materia prevăzută în
corespondent gistul Cugir — Minerul Vulcan
C onstructorul (femei) 1.823 — 1.694 lemne programele de învăţămînt de la şcolile profesionale şi anume :
doborîte ; Metalurgistul Cugir —
Hunedoara — Mureşul SLASAMENTUL Unirea Sebeş (bărbaţi) 2.061 — — Matematică — scris şi oral.
1.943 lemne doborîte.
V in fu l de Jos 5 — 0 12— 01 1. Mureşul Şibot 3 3 0 0 6: 2 t> — Agricultură generală — oral.
S-au evidenţiat Şuier de la
Jocul a fost la discreţia gaz 2. Sonstruct. Huned. 3 2 0 18: l 4 Vulcan, Bundic şl Ştefănescu de — Pomicultură — oral.
delor, care au realizat o partidă la Cugir.
3. Retezatul Haţeg 2 2 0 0 3: 0 4 — Legumicultură — oral. S E x a m e n u l de adm itere se fin e în tre oOo
de bună calitate. AAai ales în re 4. Aurul Zlatna 2 t 0 I 3: 12 M VILCEANU
II. Intre 18—25 septembrie 1961 se va ţine examenul de o *
priza a II-a, jucătorii de la Con corespondent
structorul au asaltat încontinuu 5. Voinţa Ilia 1 1 0 0 4: 3 2 admitere pentru Şcoala profesională horticolă.
poarta oaspeţilor. Golurile au 6. Mureşul Vinţ 3 1 0 2 5:10 2 Se pot primi la acest examen absolvenţii şcolilor elemen | 25 — 3O septem brie 1961*
7. Recolta Miercurea 2 0 1 1 4: 5 1 tare de 7 ani în vîrstă de 14— 17 ani. oo 1
8. Aurul Qertej 3 0 1 2 3: 8 1 Cererea de înscriere va fi insolită de Tîrmăloarcle acte : 0 Peniru informaţii suplimentare, vă
9. Ştiinţa Petroşani 0 0 0 0 0: 0 0 — certificat ’de naştere ;
10. Victoria Dobra 2 0 0 2 2: 5 0 — certificat ele studii; o
ooooo6o
11. Ardealul Teliuc 1 0 0 1 0: 3 0 — certificat de sănătate 7 1 veţi adresa biroului de secretariat din oo
gstrada C. Rădulescu nr. 1, telefon
ETAPA VIITOARE : Aurul Certe) — declaraţie tip de stare materială a părinţilor7 | 63 - 01 sau 4 9 — 50 interior 129 —
— Aurul Zlatna ; Mureşul Şibot — — recomandare din partea unei unităţi agricole socialiste.
Retezatul Haţeg ; Mureşul Vinţ — Re Exameniil 'de admitere constă din următoarele probe:
colta Miercurea; Ştiinţa Petroşani — — Limba romînă — scris şi oral.
Gonstructorul Hunedoara; Voinţa — Matematică — scris şi oral. <ooo5
Ilia — Victoria Dobra. Ardealul Ie- Examinarea se va tace din materia clasei a VITa elemen g Timişoara.
liuc stă. tară. ‘ -— o
ooooooooooooooooooocoooooooooooooooooooooo^oooooc
