Page 44 - 1961-09
P. 44
pRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2089
t»»»BasagaigBiiMKwaaiaM
u A i i m j e J a . ş lin i • x iL tim e X e ş J M • ju iim e le ş t ir i "g,e-Ygluci°m : „Dezarmarea generală
şi totală este probleme cheie a păcii"
HAVANA 12 (Agerpres). pentru a împiedica declanşarea
.„Dezarmarea generală şl to unui nou conflict mondial.
tală este problema chele a p ă
cii“. „Statele N.A.T.O. pregătesc „In timp ce puterile occiden
noi ciocniri arm ate“, sub aceste tale intensifică pregătirile de
război şi agravează încordarea
titluri ziarul „Revolución“ din
11 septembrie publică textul in internaţională, continuă ziarul,
tegral al declaraţiei lui N. S. Uniunea Sovietică, ţările lagă
rului socialist şi celelalte ţări
Hruşciov ca răsphns Ia declara
Entuziaste angajamente ale oamenilor alAlp^;.lea Con9res C o n fe rin ţa de la P ugw ash ţia comună din 3 septembrie a ale lumii întreprind acţiuni p e n
al P a rtid u lu i M u n c ii îş i co n tin u ă lu c ră rile preşedintelui S.U.A. Kennedy, şi
a primului ministru al Marii tru a bara calea provocatorilor
muncii din I!. 0 . Germană în cinstea din Coreea NEW YORK 12 (Agerpres).; La 11 septembrie a începui Britanii, Macmillan. la război“. In încheiere, ziarul
— TASS transmite: Gea de-a cea de-a doua etapă a lucrări
PHENIAN 12 (Agerpres). — Con lor conferinţei în timpul căreia In această declaraţie, scrie scrie că „problema principală şi
gresul al IV-lea al Partidului Milficn 7-a conierintă de la Pugwash oamenii de ştiinţă vor examina ziarul, Uniunea Sovietică şi-a cea mai urgentă care trebuie să
din Coreea îşi continuă lucrările. îşi continuă lucrările în oraşul reafirmat hotărîrea fermă de 3 fie rezolvată este dezarmarea
face tot ce-i va sta în putinţă generală şi totală. Nu există în
lume un popor care să nu do
alegerilor de la 1 7 septembrie rească pace“.
BERLIN 12 Corespondentul hotărît să pună în funcţiune o La şedinţa din dimineaţa zilei de Stowe din statul Vermont. Pes problemele dezarmării. Pentru Preşedintele Indoneziei a plecat
cisternă de 5.000 m. c. peste 12 septembrie a Congresului, K*m te 40 de oameni de ştiinţă din a participa la discutarea aces spre S. U. A.
Agerpres transmite : Gher Im, vicepreşedintele Comisiei 13 ţări au încheiat cu succes tei probleme, la conferinţă au
Alegerile de la 17 septembrie plan, minerii de la minele de
pentru organele locale ale pu mangan din Schmalkalden s-au Centrale de Revizie a Partidului Mun prima etapă a lucrărilor confe sosit oameni de ştiinţă englezi V1ENA 12 (Agerpres). — TASS La u septembrie, preşedintele Aus
terii de stat sînt întîmpinate în angajat să extragă peste plan laureaţi ai premiului Nobel transmite :
întreaga Republică cu entuzias 1.0(10 tone de minereu necesar cii din Coreea, lulnd cuvîntul la cel rinţei. Ei au discutat proble Noel-Baker, J. Cockcroft, P. triei Adolf Schaerf l-a primit pe Su-
te angajamente. Numeroase co furnalelor, şi să economisească Blackett; F. Perrin, înaltul Preşedinte^ indoneziei Sukarno, care
lective de muncă au închinat aproape jumătate milion mărci. dc-al doilea punct de pe ordinea (ie mele şi căile unei colaborări comisar pentru energia atomică s-a aliat la Viena mlr-c, vizitâ neofi- karno. După cum anun{ă A ,,a de
succesele lor victoriei Frontului Laminoriştii de la Hetta au ho zi. a prezentat raportul de activitate ştiinţifice mai largi între oame cială, a plecat în dimineaţa de 12 sep-
Naţional Democratic în alegeri. tărît să lamineze cu 12.000 tone al Comisiei Centrale de Revizie. El a nii de ştiinţă din toate ţările ,,resâ austrlaca, cu ^ ; au
Muncitorii de la secţia de elec mai mult decît prevedea planul. subliniat câ în perioada care a trecui lumii. Intr-o declaraţie adop
trozi din întreprinderea „Elec- după Congresul al III-lea al parti tată în unanimitate, participan 3
trokohle“ din Berlin au lansat o Aşa se alătură întrecerii so ţii la conferinţă au arătat că
chemare tuturor întreprinderilor cialiste unităţi şi ramuri întregi (Franţa), M. Oliphant, unul din tembrie în S.U.A., pe bordul unui avion. *ua^e *n discuţie rezultatele reccti-
din ţară sub lozinca „în acelaşi de producţie dar la 17 septem cei mai mari savanţi austra El este însoţit de ministrul Afacerilor tei conferinţe de la Belgrad a ţărilor
timp, cu aceleaşi cheltuieli să brie va fi numai o etapă a în lieni, fost preşedinte al Acade Externe, Subandrio. neangajate.
producem mai mult“. trecerii. Ea are scop mai înde
părtat şi anume îndeplinirea dului, s-a întărit considerabil baza colaborarea ştiinţifică deplină miei de Ştiinţe a Australiei, şi
Din sute de întreprinderi au planului de stat pe 1961 Ia toţi economico-financiară a partidului. între S.U.A. şi Uniunea Sovie
sosit răspunsuri la această che indicii şi chiar depăşirea Tui. tică poate fi realizată numai în alţii.
mare. In adunările sindicale oa Apoi au început discuţiile pe mar condiţiile încetării cursei înar
menii muncii a'u prelucrat clie- Indeplinindu-şi înainte de te r ginea raportului de activitate al Co mărilor, slăbirii încordării in V. M. Hvostov, membru co Lucrările conferinţei internationale
mareL muncitorilor berlinezi şi men planul pe luna septembrie, mitetului Central al Partidului Alun- ternaţionale şi realizării dezar respondent al Academiei de
şi-au luat la rîndul lor noi an muncitorii de la întreprinderile Ştiinţe a U.R.S.S., a prezentat pentru Laos
gajamente. chimice Schwartza vor depăşi la li septembrie un raport în
sarcina anuală de producţie la cii din Coreea şi al Comisiei Centrale mării generale şi totale. problema dezarmării. El a sub- GENEVA (Agerpres)'. — cheltuielile financiare ale comi
„Brigada de tineret de la în materiale plastice şi fibre sin iiniat că guvernul sovietic, oa Participanţii la conferinţa in siei internaţionale.
treprinderea „Modul“ din Karl- tetice cu 3 milioane mărci. de Revizie. Oamenii de ştiinţă americani menii de ştiinţă şi întregul pe- ternaţională pentru Laos au
marxstadt a hotărît să măreas Intîmpinat cu ovaţii furtunoase de şi sovietici au fost de acord că por sovietÎG se pronunţă pentru examinat la 11 septembrie pro Reprezentantul Uniunii Sovie
că productivitatea muncii cu 10 La întreprinderea construc savanţii nu numai c-ă au dato dezarmarea generală şi totală. blema colaborării comisiei in tice, G. IM. Puşkin, a atras aten
Ia sută pînă la alegeri printr-o toare de maşini din Saalfeld s-a cei prezenţi la congres, F. R. Kozlov, ternaţionale din Laos cu comi ţia participanţilor la conferinţă
atins un înalt grad de mecani membru al Prezidiului şi secretar al ria să preîntîmpine folosirea Aca’d. A. V. Topciev a demas siile internaţionale din Cam- asupra necesităţii respectării
mai bună organizare a muncii 6.0. al P.0.U.S., conducătorul dele cat reproşurile făţarnice ale bodgia şi Vietnam. în legătură depline a drepturilor autorităţi
zare a producţiei de aparate de gaţiei sovietice, a rostit în cursul ştiinţei în scopuri distructive, presei americane la adresa cu această problemă India a lor laoţlene şl a subliniat că in
şi ridicarea disciplinei in pro aceleiaşi şedinţe o cuvîntare. Uniunii Sovietice pentru relua prezentat o propunere care pre soluţionarea problemei mijloa
ducţie. precizie. dar ei trebuie să contribuie la rea exploziilor nucleare expe vede contacte relativ largi Intre celor de transport, de legături,
rimentale. cele trei comisii.
Constructorii de la combina Toate măsurile luate au dus la folosirea ştiinţei în scopuri paş a problemei statelor de personal
tul chimic „Schwedt Oder“ au ridicarea productivităţii mun nice. In numele oamenilor ’de ştiin Apoi, conferinţa de la Geneva
cii cu 87 la sută.*21 a trecut la examinarea ultimu şl cheltuielilor financiare tre
est ţă sovietici, aoad. A. V. Top- lui punct al proiectului de acord
cu privire la Laos — „Cu privire buie in primul rînd să se ţină'
R. F. G e rm a n ă : Persecutarea patrioţilor Giev a prezentat propuneri me
seama de faptul că Laosul este
care luptă pentru pace
un stat suveran şl Independent.-
BERLIN 12 (Agerpres). — Faptele citate nu constituie un feno nite să ducă la dezarmarea ge la mijloacele de transport şl le Sbcamlnarea acestei probleme
Ambele evenimente s-au petrecut în men întîmplător în R.F.G. Persecutarea nerală şi totală. gătură, statele de personal şl contlnuă.-
Germania occidentală, în aceeaşi zi — patrioţilor care luptă pentru pace, îm : oTSse-
la 8 septembrie. Tribunalul din Düssel potriva primejdiei unui război atomic
dorf a condamnat la opt luni închisoa şi grija înduioşătoare pentru foştii na Creşte lupta, an tico lo n ialistă
re pe patriotul german Fritz Nelkin zişti şi criminali de război se înca
pentru că a difuzat imprimate ale Parti drează într-un sistem folosit cu perse
dului Comunist din Germania, interzis verenţă de cercurile guvernante din
a p o p u l a ţ i e i a f r i c a n e d i n R h o d e s i aîn mod ilegal în R.F.G. In acelaşi timp Germania occidentală. Potrivit presei
tribunalul din Stuttgart a hotărît să-l democrate berlineze numai tribunalul
elibereze din închisoare pe criminalul federal din Karlsruhe a judecat în ul SALISBURY (Agerpres). — cunoscut fruntaş al luptei de laţiei din acest teritoriu, auto
fascist K. Leibrandt, fost ofiţer în timii zece ani 14.000 de procese poli Numeroase ştiri din Salisbury eliberare naţională din Rhode rităţile coloniale iau grabnic
Wermachtul hitlerist. Din ordinul aces tice. In total au fost interogaţi apro vorbesc despre marea amploare sia de sud. Intr-o declaraţie măsuri. Sînt aduse numeroase
tuia în august 1944 în sudul Franţei pe care a luat-o lupta antico făcută la 9 septembrie, Nkomo trupe, iar primul ministru al
au fost împuşcaţi 30 de muncitori ita ximativ 250.000 de cetăţeni din R.F.G lonialistă a populaţiei africane a chemat din nou populaţia din guvernului colonial, R. Welen-
lieni. Tribunalul şi-a „motivat" hotă- din întreaga Rhodesie. Rhodesia la lupta împotriva co şky, a anunfat că „guvernul
rirea de a-1 elibera pe Leibrandt pe In acelaşi timp 20.000 de criminali fas lonialiştilor, împotriva actualu federal“ a hotărît înfiinţarea
baza declaraţiei acestui asasin că... cişti nu numai că nu sînt pedepsiţi dar După cum se ştie, populaţia
in conformitate cu o lege adoptată re
italienii „au opus rezistenţă". cent primesc pensii sporite. din Rhodes îa a început de mai lui sistem în care minoritatea unor noi unităţi de artiWîd de
multă vreme o luptă aprigă albă îşi impune voinţa gu torţa, cîmp, dotată cu elicoptere.
Represiuni sălbatice împotriva împotriva propunerilor engleze în dauna intereselor majorităţii
candidaţilor progresişti dinR.F.G. cu privire la o nouă constitu populaţiei africane. El a ară Populaţia africană din Rho
ţie. Aceste propuneri constitu tat că poporul african este' ferm desia de nor’d a încercat să ob
Fabrica 'de construcţii 'de maşini grele 'din rMagdeburg, BERLIN 12 (Agerpres). — au putut avea totuşi loc au fost scena ţionale, formulate de către An hotărît să-şi continue lupta pînă ţină pe calea tratativelor satis
R. D. Germană, exportă produse in toate ţările socialiste pre Campania electorală în Republica unor provocări sălbatice din partea glia, urmăresc menţinerea pe ce în Rhodesia va fi instaurat facerea unor drepturi elemen
cum şi In Finlanda, R.A.U. Cuba, Birmania, Brazilia, Argentina, Federală Germană este însoţită de re huliganilor fascişti. mai departe a dominaţiei colo un sistem politie şi un guvern tare trimitînd pentru aceasta la
Ghana, Olanda, Italia, Turcia şi Yemen. presiuni brutale împotriva candidaţi nialiste asupra Rhodesiei, folo cu adevărat democratic. Londra pe Kennet Katrnda,
Numeroşi candidaţi progresişti au sind pentru aceasta un sistem preşedintele Partidului unit al
IN CLIŞEU : Un grup de mo toare Diesel pentru nave, gata lor progresişti. După cum s-a aflat, suferit percheziţii la domiciliu. In zeci electoral potrivit căruia majo In Rhodesia de nord are loa independentei naţionale "din
de a fi expediate’.; din cei 40 ds candidaţi comunişti care de asemenea cazuri poliţia a confiscat ritatea populaţiei africane este de asemenea o adevărată luptă Rhodesia de nord. încercarea,
au încercat să se prezinte pe liste in tot materialul electoral, afişe, manifes privată de dreptul la vot. armată împotriva jugului colo acestuia a rămas însă fără re
dividuale, zece au fost arestaţi, alţi doi te, maşini de scris şi aparate de mul nialist englez. In ciuda arestă zultat. Ignorînd creşterea luptei’
candidaţi au fost condamnaţi de tribu tiplicat. împotriva guvernului albilor rilor în masă, în ciuda masacră de eliberare din Rhodesia de
nale vest-germane la pedepse cu închi şi împotriva intenţiei de a im rii multor patrioţi africani, în re nord, guvernul englez a res
soarea variind între un an şi trei luni. In cele din urmă, Ia cererea expresă pune cu forţa noua constituţie, giunile muntoase ale Rhodesiei pins pînă şi cererea rde a cer
a ministrului de Interne vest-german a început de mai multă vreme de nord au loo lupte crîncene. ceta situaţia 'creată în această
In cursul lunilor iulie şi august au Schroder, comisiile electorale ale len- în Rhodesia de sud o adevă tară. In cadrul unei conferinţe
fost interzise peste 30 de adunări elec derelor nu au înscris pe listele electo rată campanie, în fruntea că Patrioţii atacă clădirile, maga de presă ţinută înainte rde a
torale la care trebuiau să participe can rale pe candidaţii comunişti care can reia se află Partidul national- zinele şi căile de comunicaţie părăsi Londra, Kaun’da a ’decla
didaţi progresişti. Unele adunări care didează individual. democrat condus de Nkomo, ale colonialiştilor. rat că situaţia din Rhodesia de
nord devine din ce în ce mai
Pentru a înăbuşi lupta popu-
gravă. In urma represiunilor
Primul stat german adăugind : „Nu pot fi tăgăduite pentru salvgardarea păcii, pen cidental nu poate asigura ’de autorităţilor engleze au fost
progresele realizate de Germania tru afirmarea coexistenţei paş plina normalizare a situaţiei în
al muncitorilor şi ţăranilor de răsărit in cantitatea şi cali nice in relaţiile dintre state cu Berlin şi nici nu poate rezolva ucişi peste 33 ’de africani şl au
tatea bunurilor de consum“. sisteme sociale diferite. Politica problema germană în complexi fost arestaţi în cursul ultimelor
Omul care a văzut Pămîntul lomnii nu rezistă în faţa evi stat german al muncitorilor Şi salvgardării păcii corespunde tatea ei. Pentru aceasta este incidente peste !1.600.
de la înălţimea stelelor, eroul denţei : ţăranilor care este R.D.G. Aceas Evoluţia culturală a R. D. esenţei marxism-leninismului şi nevoie de un tratat de pace.
cosmonaut Gherman Titov a ho tă înfăptuire, corespunzătoare Germane este şi ea foarte grăi intereselor construcţiei socia încheierea lui, zădărnicită timp Kaunda a avertizat guvernul
tărît, ca dintre nenumăratele 1. Un stat artificial nu poate intereselor vitale nu numai ale toare. In timp ce în Germania de 17 ani de uneltirile puterilor
,ânvitaţii ce i-au fost adresate, avea o economie înfloritoare, ca poporului german dar şi ale tu occidentală Ideologii burgheziei liste“. occidentale, a devenit iminentă. englez că ’dacă acesta nu va sa
să răspundă în primul rînd ce aceea a Republicii Democrate turor celorlalte ţări din Europa fasciste şi imperialiste imprimă Nu este de mirare, deci, vio Guvernul Uniunii Sovietice a tisface elementarele _ ’drepturi
lei de a vizita Republica Demo Germane ; statisticile arată că (şi nu numai din Europa), a culturii o orientare făţiş reac invitat pe foştii aliaţi din răz constituţionale pe care le cere
crată Germană. întrebat de zia atit indicele producţiei indus permis dezvoltarea democratică ţionară, în R.D. Germană au loc lenţa cu care imperialismul fo- boiul hitlerist Ia tratative pen
rişti, în cadrul unei conferinţe triale (luînd ca bază pe cel din a vieţii sociale şi politice, uni procese specifice civilizaţiei so losindu-şi întreg arsenalul de tru încheierea urgentă a aces populaţia africană, în acest te
de presă organizate la Leip- 1938, egal cu 100), era, in 1960, ficarea partidelor comunist şi cialiste : cultivarea patrimoniu propagandă, spionaj, sabotaj şi tui tratat cu cele două state ritoriu vor izbucni revolte mult
zig, de ce a acordat întlietate de 265, în timp ce în Germania socialist, Partidul Socialist Uni lui cultural naţional, valorifica provocări, a supus Republica germane existente. Poporul ger
acestei invitaţii, Titov a expli occidentală el se ridica la nu ficat din Germania fiind azi rea marilor tradiţii umaniste Democrată Germană, din pri man are dreptul la acest tra mai puternice.
cat : „Era prima invitaţie ofi mai 233 şi că în timp ce pro forţa conducătoare a clasei mun ale ştiinţei şi culturii germane, mele zile ale creării ei în 1949 tat şi toate celelalte popoare îl
cială pe care o primisem. Dar, ducţia pe cap de locuitor a citoare aliată cu ţărănimea dezvoltarea creatoare a noii cul (ca urmare a politicii puterilor aşteaptă ca pe o garanţie a Brazilia va promova
hotărîrea de a vizita în primul crescut în R.D.G. de 2,6 ori, în muncitoare din R.D.G. turi socialiste naţionale. occidentale de divizare a Ger securităţii lor. Dacă însă pu
rînd R.D. Germană se datoreşte R.F.G. ea se afla abia la ni maniei), unui atac sistematic terile occidentale îşi vor conti o politică independentă
imensului interes pe care po velul de 1,7. Domeniul în care se pot Odată cu premisele politice, şi continuu. Rolul de pion prin nua obstrucţia, Uniunea Sovie
porul nostru sovietic îl arată as observa de la prima ve economice, culturale şi ideolo cipal in acest război rece, dus tică şi celelalte state socialiste in problemele
tăzi faţă de acest prim stat ger 2. Faptul că mase largi ' ale dere realizările unui regim so- gice pe baza cărora R.D.G. s-a la extrem, a revenit Berlinului şi-au exprimat hotărîrea de a
man al muncitorilor şl ţărani populaţiei participă la acţiuni eial-politic este nivelul de trai. dezvoltat ca un stat german le occidental, pe care fostul său încheia tratatul de pace numai internaţionale
lor“. de susţinere a politicii guver Cifrele sint demonstrative, şi in gal, în concordanţă cu prevede primar, Walter Reuter, il de cu R.D. Germană.
nului, că numărul fruntaşilor. în acest sens, asupra înfăptuirilor rile acordurilor de la Potsdam, numea ,-,un spin în trupul Ger RIO DE JANEIRO 12 (Ager
întrebarea următoare a venit producţie, inovatorilor şi raţio- R.D. Germane : cheltuielile ne tot astfel şi politica externă maniei comuniste“. Romînia se numără printre pres). —
firesc: „Şi ce v-a impresionat nalizatorilor este în continuă cesare pentru asigurarea mini promovată de R.D. Germană co ţările care, in decursul unei sin
mai mult în R.D. Germană ?“. creştere, ca şi numărul de tineri mului de trai al unei familii de respunde principiilor dezvoltării Spinul otrăvitor a fost Izolat gure generaţii, au trecut prin Potrivit corespondentului din
voluntari (aproape 40.000), care 4 persoane a scăzut in R.D.G. democratice şi paşnice preco prin măsurile de control insti cataclismele războaielor provo Rio de Janeiro al ziarului „New,
Răspunsul lui Titov : „Unita cer să fie încadraţi în rîndul cu 59,9 la sută în perioada nizate în aceste acorduri. Wal- tuite la 13 august de guvernul cate de imperialismul militarist York Times“, noul ministru al
tea şi hotărîrea cu care munci forţelor de apărare a republicii, 1950—1a9e58Ve(sint timapu cceresînoutGj er- ter Ulbricht, preşedintele Con R.D.G. la linia de demarcaţie german. Ţara noastră se află, Afacerilor Externe al Braziliei,
torii din R.D.G. clădesc o via dovedesc că Republica Demo- peste 11//5c, ca urm_ar_e „a _u_rcxă„ri)5i siliului de Stat al R.D.G. a sub dintre Berlinul occidental şi totodată, printre prietenii de Francisco Santiago Dantas, a
ţă nouă, socialistă“. erata Germană este un stat preţurilor, impozitelor, cursei liniat : „Primul stat muncito- Berlinul democrat, capitală a nădejde ai R.D.G., cu care are declarat că Brazilia va promova
creat pe baza voinţei populare, nebuneşti a înarmărilor). resc-ţărănesc este statul ger R.D. Germane. -Posibilităţile de relaţii de prietenie, bazate pe o pilitică independentă în pro-,
Intr-adevăr, cine călătoreşte un regim care îşi întemeiază man legal pentru că a ridicat acţiune ale agenţilor războiu principiile internaţionalismului blemelc internaţionale. El a ară-i
azi prin R.D. Germană îşi poate puterea pe sprijinul larg al ma Creşterea nivelului de trai in la rangul de lege acele ţeluri lui rece din Berlinul occidental proletar şi intr-ajutorării. Este tat că guvernul va continua tra
uşor da seama că se află într-o selor muncitoare, răspunzind as R.D.G. este remarcată, cu un pentru care forţele iubitoare firesc, deci, că întregul nostru tativele începute în timpul ad
piraţiilor lor aşa cum nici un efort de obiectivitate, chiar şi de pace, democratice şi progre au fost, astfel, in cea mai mare popor se pronunţă în sprijinul ministraţiei fostului preşedinte
ţară în plină construcţie socia regim din istoria Germaniei n-a de reprezentanţi ai propagandei siste ale poporului german în parte, curmate.. Viaţa în Ber singurei soluţii realiste a pro Quadros cu privire la stabilirea
făcut-o. occidentale. „Viaţa In Germa luptă împotriva fascismului hi- linul democrat, lipsită de infil blemei germ ane: încheierea de relaţii diplomatice între B ra
listă. Realitatea pe care o poţi nia de răsărit este mai uşoară tlerist au adus jertfe incomen traţia agenţilor provocatori, Tratatului de pace cu cele două zilia şi Uniunea Sovietică.
Prevederea principală a acor ca în trecut — scria recent Da- surabile, ţeluri pentru care au speculanţilor şi spionilor, e azi state germane. In cazul în care
vedea eu ochii infirmă catego dului de la Patsdam, aceea de vid Binder, trimisul special al luptat statele coaliţiei antihi mai liniştită şi mal veselă. puterile occidentale vor refuza Referindu-se Ia problema res
a se extirpa din viaţa Germa ziarului american „New York tleriste — Uniunea Sovietică, Populaţia se simte mai In sigu să vină la masa tratativelor, în tabilirii drepturilor legale ale
ric scornelile propagandei im Times“ la Tirgul de la Leipzig, S.U.A. şi Marea Britanie“. Iar ranţă, ştiind că viaţa şi munca R. P. Chineze în O.N.U., Dantas
niei militarismul şi fascismul, a ei, sînt apărate de gărzile poli cheierea tratatului cu R.D. Ger şi-a exprimat părerea că acea-,
perialiste cum că R.D.G. ar fi la Congresul al V-lea al P.S.U.G. ţiei populare şi de tancurile stă problemă trebuie să fie dis
fost îndeplinită de acest prim care efectuează paza la linia mană va trebui să aibă loc încă cutată la cea de-a 16-a sesiune
un stat artificial creat şi între s-a arătat că „Sarcina funda de demarcaţie. a Adunării Generale a O.N.U.
în acest an.
ţinut de un regim pe care popu mentală (a R.D.G.), In perioa Se ştie, însă, că simpla izola „Considerăm necesar să ex
re a „calului trioan“ al impe GABRIELA DOLGU tindem sfera relaţiilor cu cele
laţia nu-1 sprijină. Aceste ca da actuală o constituie lupta rialiştilor care este Berlinul oc lalte ţări, fără nici o discrimi
nare ideologică, cu convingerea
că vom putea astfel să slujim
mai bine cauza păcii şi să con
tribuim Ia dezvoltarea comer
ţului cu celelalte ţări“, a decla
rat Dantas.
Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr. .9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R. nr. ?63;320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea Poligrafică R1 M ai Deva
