Page 45 - 1961-09
P. 45
p.ih'.iotecâ r
;<V(ins\â \
iun PROMIT ARI DIN TOALE ŢARIEE, UNIŢl-VAI
untea întrecerii
Anul XIII. Nr. 2090 Joi 14 septembrie 1961 4 pagini 20 bani o Dr. Trif Vlircea : Ce trebuie întrecerea socialistă pe profe comunistul Nicolae Dănăilâ s-a
sa ştim la începu Iul noului an sii, iniţiată Ia E. M. Teliuc, în dovedit a fi cea mai bună bri
BUM®™ jaüzusüunOinUHsn OiwsuacBsnneracssaEciî > ystfln * 5H* v C iZBEEiaacaggç??:?;,?^a şcolar ; gadă de la orizontul 180, în ce
o Răsplata muncii (pag. 2-a); tre sectoare, brigăzi şi echipe priveşte curăţenia Ia locul de
Din munca ' ^ /v NOI SUCCESE o Petre Părcaşiu : La Înălţi muncă, ordinea şi disciplina.
mea încrederii cetăţenilor ; sectorul II continuă să fie me Acest lucru a permis sporirea
ceferiştilor | i ÎN T R E C E R E A S O C IA L IS T ! o Campionatul de lotbal al ju lcii în fruntea întrecerii cu ce randamentului pe post de Ia
niorilor (pag. o-a) ; 1 august şi pînă în prezent la
O rganizare nouă, re zu lta te bune lelalte sectoare, avîntl lună de 4,60 tone faţă de 4.10 tone cit
® Conferinţa de la Geneva lună cele !nai bune rezultate în este planificat. In luna aceasta
Una din primele zile ale lunii Sudorul Ştefan Mihaly a fost pentru reglementarea problemei muncă. pînă în ziua de 7, brigada co
primul care a venit cu o propu laoţiene (pag. 4-a). munistului Nicolae Bănăilă a
septembrie. Fină la începerea nere. E! a observat că din cauza — Care este secretul acestui extras 58 tone minereu peste
lucrului mai eiau cîteva minute. unei slabe organizări a lucrului, avjagGLa^gggai>^c^ plan. Trebuie arătat şi faptul
Muncitorii din echipa de repa sudorii aveau timpi morţi. A succes, e simplu de aflat, ne-a că încă din luna iulie, brigada
chemat pe lăcătuşii Ion Raica întreprinderea nu a avut nici un vagonet de
raţii aparţinînd reviziei de va şi Nicolae Comşa şi împreună „Marmura“ — spus secretarul organizaţiei de minereu rebutat. De la începu-
goane din Grupul tehnic Petro cu maistrul Vîrtop au discutat secţia Slmeria. partid, tovarăşul Nicolae Fus. thl anului şi pînă în prezent, ea
ce trebuie făcut pentru înlătu Se descarcă Cheia succeselor noastre, o con a realizat o economie la explo
şani, condusă de maistrul rarea acestei deficienţe. blocuri de mar ziv, capse şi fitil, în valoare de
Avram Vîrtop, îşi luaseră scu mură. stituie în primul rîml buna or 14.479 lei.
In prima zi după stabilirea
lele şi se îndreptau spre locul noului sistem de organizare a ganizare a locurilor de muncă şi Frin efortul comun al în tre
muncii, planul a fost depăşit cu repartizarea sarcinilor pe fieca gului colectiv, angajamentul
de muncă. 16 la sută. De atunci şi pînă în re om în parte. Biroul organi sectorului II de a da amil aces
înainte de a pleca avuseseră prezent. în fiecare zi, se depă ta 8.000 tone minereu peste
zaţiei de partid, împreună cu
o discuţie aprinsă. Şi iată de ce. şeşte planul cu 25 la sută. Cit conducerea tehnică a sectoru plan, a fost depăşit cu mult
Deşi echipa îşi depăşea zilnic lui, a urmărit în permanenţă Înainte de term en.’ Fină la 1
planul în medie cu 10 la sută, priveşte planul de încărcări şi septembrie a.c. sectorul II a ex
rămîneau în fiecare zi vagoane cum aceste sarcini sînt duse la tras cu 3.500 tone minereu mai
nereparate, care provocau o sta acesta este realizat. mult decît prevede angajamen
îndeplinire şi cum sînt realizate tul anual.
ţionare inutilă; din această angajamentele. Biroul organiza
cauză planul de încărcări eva In aceeaşi perioadă au fost
periclitat. Ce era de făcut ? ţiei de partid a discutat şi a realizate 906.000 lei economii la
luat măsuri ori de cîte ori se Preţul de cost, faţă de 200.000 lei
cit este angajamentul anual.
iveau deficienţe. Aşa a fost ca
zul brigăzii de tineret condusă Fiecare miner din sectorul II
este animat de dorinţa înflăcă
de comunistul Gheorghe loni- rată ca şi în luna aceasta să
ţă. Aici au fost eliminate cîteva oîştige întrecerea. Hotărîrea lor
ne face să credem că aşa va fi.
deficienţe de organizare. Efici
T. SEBASTIAN
enţa ajutorului acordat de bi
roul organizaţiei de bază este
ilustrată de cele 212 tone mi
nereu pe care brigada respecti
vă le-a dat peste plan in cursul
lunii august, precum şi în creş
terea randamentului de la 4,90
tone pe post, cit era planificat,
la 5,40 tone.
Rezultate bune ah obţinut şi
alte brigăzi din sectorul II. De
exemplu, brigada condusă de
R ealizări frum oase
La Atelierul de zonă C.F.R. august, planul de producţie a Pentru cei 4,530 elevi
Petroşani se desfăşoară o fru fost depăşit cu 2 la sută, pro
moasă activitate pentru repara ductivitatea muncii a sporit cu din raza oraşului Deva
rea in Pune cohdiţiuni şi în cel 2 la sută. iar preţul de cost ci
mai scurt timp a vagoanelor de fost redus cu .? la sută. Zilele trecute a avut loc cea într-o şcoală nouă. Două şcoli
cale ferată. Toate vagoanele cu cle-a treia sesiune a Sfatului de 7 ani (din Deva şi Simeria)
Cele mai frumoase rezultate popular orăşenesc Deva, în care au fost dotate cu cîte două la
reparaţii mici şi mijlocii numai in muncă au fost obţinute & boratoare şi două ateliere noi,
iau acum calea pentru reparat lăcătuşii Ion Godcanu şi Dumi s-au dezbătut problemele învă- iar la localul şcolii pedagogice
tru Gălăţean, Umplerii. Serghel ţămintulul de stat. Cu acest pri din Deva s-au efectuat repara
la alte ateliere, ci se repară pe Voica şi- Ion BencTie. sudorul lej s-a scos în evidenţă faptul ţii capitale în valoare de
Icc, asigurînd prin aceasta o Gheorghe Bănică şi alţii. că şcolile din raza oraşului re 500.000 lei. >
gional Deva îşi vor primi mîine
mai 'bună deservire a bazinului I. CR1ŞAN De asemenea, Ia Şcoala pro
carbonifer Valea Jiului cu va gata pregătite, elevii. fesională de ucenici construc
goane goale. Astfel, in luna * corespondent In învăţămîntul de stat, în tori, în vederea asigurării unor
condiţii optime de muncă şl în
Cu to ţi indicii de plan depăşiţi AÎQjvtie tu tu ro r Slab se stă însă la G.A.0. din Vi taută. Este vorba de fertilizarea solu noul an şcolar sînt cuprinşi văţătură viitorilor muncitori, a
B nerea, cu lucrările de fertilizare a lui. 4.530 copii de vîrstă şcolară, fost introdusă Încălzirea cen-i
Zilele trecute, In staţia C.F.R. 106,29 la sută faţă de norma problem elor. solului, cu pregătirea seminţelor. Co cu 1.480 mai mulţi decît în trală şi s-au făcut unele amej.
Simeria-călâtori au fost organi stabilită, economisindu-se 13.967 lectiviştii vor semăna grîu şi după In toamna acestui an, gospodăriile anul trecut. Dintre aceştia 3.380 najări noi in clase şi pe cori-i
In toamna aceasta, colectiviştii din porumb pe 102 ha. Suprafaţa res colective din comuna Vinţul de Jos. elevi din clasele I-VII vor primi doare, iar şcoala a fost îm prej
zate consfătuiri de producţie pe vagoane ore. Vinerea, raionul Orăştie, vor semă pectivă trebuie îngrăşată cu gunoi trebuie să îugraşe cu gunoi de grajd peste 25.000 manuale gratuite, muită cu gard nou.
Consfătuirile grupelor sindi na grîu, orz şi secară pe 33(1 lia. de grajd. Dar, cu toate că gospodă 300 ha. teren slab productiv. Rină în in valoare de peste 80.000 lei.
cele trei ture de serviciu. Cu Pe mare parte din suprafaţa ifiniu- ria are strînse peste 500 tone îngră ziua de 13 septembrie se transportase Pentru dotarea şcolilor cu m o SOOS ANDREI
această ocazie s-a făcut bilanţul cale au hotărît ca pe panoul de tită, griul şi orzul va ii semănat şăminte naturale, pînă în prezent nu însă îngrăşăminte pe numai 30 ha.
realizărilor obţinute în luna au onoare al staţiei să fie trecuţi după trifoi, borceag şi sfeclă fura s-a transportat în cîmp nici măcar o Justificările tehnicianului agronom al bilier necesar s-au cheltuit şeful secţiei învăţămînt. şi cultură
şefii de tură Cornel Munteanu jeră, plante bune premergătoare cul tonă. sfatului popular comunal, cum că gos 206.000 lei, iar pentru material
gust. Astfel, indicele de redu şi Gheorghe Drăghici, impiega turii de griu şi orz. Acest teren (eli podăriile: colective nu au cantităţi su didactic 134.000 lei. a Sfatului popular orăşenesc
cere a mediilor de staţionare a ţii de mişcare Octavian Raica, berat din timp) a fost arat şi grâ- De asemenea, n-au fost încă luate ficiente de gunoi de grajd, nu sin'
vagoanelor în tranzit cu mane Ion Pleşa şi Carol Codreanu, pat, cu alt» cuvinte este pregătit pen măsuri pentru tratarea seminţelor de întemeiate, deoarece atit la Vinţul d« In acest an şcolar, elevii din Deva
magazionerii Lazăr Borlea, Vio- tru a fi însăinîntat. şi în magazia gospodăriei colective Jos, Sibişeni şi Vurpăr există însem cartierul „Viile Noi“ vor învăţa
vră a fost depăşit cu 17,43 la rel Hotărîş etc. se află peste 130 kg. germisan. Este nate cantităţi de astfel de îngrăşă
SUtă, fără manevră cu 29,57 la necesar ca şi în spre aceste proble minte. E9
EMIL CREŢU
stită, iar prin buna utilizare a me, să-şi îndrepte mai mult atenţia Este necesar ca organizaţiile de ? ap tm BB
vagoanelor de marfă sarcina impiegat de mişcare partid şi consiliile de conducere ale
organizaţia de partid şi consiliul de G.A.G. să ia măsuri pentru a se
statică pe vagon s-a ridicat la transporta la cîmp cantităti cit mai
conducere al G.A.C., ţinînd seama
: tîSSSIS- SSsBSb
v N Ţ n fv !»:
că de lucrările respective depinde in mari de îngrăşăminte organice. co n su l lUasasi deceiBiliis0!©
bună măsură soarta viitoarei recolte.
Nu vin tra c to a re le
M ai m ultă g rijă fa ţă Colectiviştii din Cut raionul Sebeş, Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi maiştrii de la sectorul turnătorii
de fe rtiliz a re a so iu lu i au planificat să însămînjeze 490 ha. <-al U. Al. Gugir, organizîiidu-şl bine munca şi desfâşurind o susţinută în
cu grîu şi orz de toamnă. Din a- tre c e re, au reuşit să termine încă de pe acum turnarea majorităţii repe-;
.Membrii gospodăriilor agricole co ceastă suprafaţă se arase pînă in ziua ţrelor de la maşina de cusut „Ileana”, prevăzute pentru acest an.
lective de pe raza comunei Vinţul de de 8 septembrie a.c. 45 ha. teren.
Jos, au început pregătirile pentru cam < In perioada care a trecut de la începutul anului şi plnă in p re-'
pania de toamnă de îndată ce au ter
Râu este însă că S.M.T. Miercurea 'zen t, colectivul acestui sector a sporit productivitatea muncii cu peste iul
minat lucrările din campania de va care deserveşte gospodăria colectivă ^la sută, a redus rebuturile sub procentul admis şi a realizat mai inults
ră. Cu ajutorul maşinilor S.M.T. a lost din Cut, n-a permanentizat pînă în
de 250.000 lei economii la preţul de cost. In prezent, datorită realizări- >
arată întreaga suprafaţă planificata prezent aici tractorişti care să-i aju lor obţinute, colectivul sectorului turnătorii lucrează în contul lunii decern- }
(179 ha.). te în muncă pe colectivişti. Pînă ia
brie. k
13 septembrie s-au perindat la Cut-
Totodată, s-a trecut la condiţiona tractorişti din 3 brigăzi, care au ve O contribuţie de scamă la obţinerea acestui succes şi-au adus-o tu r-?
rea celor 40 tone săminjâ de griu ce nit, au lucrat (mai bine sau mai
va fi schimbată Ia baza de recepţie. rău) şi au plecat. |nătorii din brigăzile conduse de comuniştii Remus Otteanu, Alihai l)in-L
Rezultă deci că aceste lucrări au fost
der, Gheorghe Pienaru şi alţii. /
privite cu toată atenţia de către or In ziua de 10 septembrie, la G.A.C.
ganele locale de partid, de către sfa din Cut mai existau încă circa 1UU Ju ru l ciclist al R. P. R,
tul popular comunal şi consiliul de ha. teren eliberat ce se puica ara. Nu
s-a tăcut acest lucru însă deoarece nu
La G.A.C. din Alba Iulia o mare atenţie se acordă şi grădinii de zarzavat care aduce în conducere ale G.A.G. L Zanoni, cîşiiptorul etapei a IV-a
fiecare an venituri frumoase.
La Vinţul de los a fost însă ne sosiseră tractoarele, solicitate zilnic de
glijată o problemă deosebit de impor- către conducerea gospodăriei colec
In fotografie : colectivista Geta Borza, este mulţumită de recolta obţinută în acest an. tive. Cea de a lV-a etapă, desfă ciclişti, printre care şi purtătorul
XSSSJSESK7 3 Considerăm că e timpul ca tovarăşii şurată pe distanţa Sibiu-llunedoara- tricoului galben, se distanţează.
Deva, care a măsurat 151 km., s-a Ritter (Danemarca) este primul ca
din conducerea Staţiunii de maşini dovedit tot atit de pasionantă ca re trece şprintul din oraşul Sebeş.
şi celelalte anterioare. Plutonul pedalează îndîrjit şi cîş
JURNAL ' DETINEREŢEşi tractoare din Aliercttrea să ia ma tigă avans faţă de restul aler
suri urgente pentru trimiterea şi per Pînă la Apoldul de Sus cicliş
manentizarea unui grup de tractoare
tii merg mai compact. La sprin gătorilor. La trecerea prin ora
Nu ştiu dacă Vasile Tru- producţie, despre evidenţa în n-a intirziat să-i dea drep guba pe care şi-o aduce lui la G.A.C. din Cut. Numai în felul a- tul cu premii de aici, primul tre şul Hunedoara esle cronometrat cu
ţă îşi scrie jurnalul intîm- trecerii socialiste sau a ore tate. însuşi purtindu-se aşa cum se cesta, se va putea asigura buna des ce linia de sosire S. Ariton (Vo un avans de 5’ 15”. Sprintul din
plărilor zilnice... Cred că nu. lor de muncă patriotică ! poartă. Ii explicase, cu meş făşurare a lucrărilor agricole din cam inţa). începe apoi lupta pentru e- oraşul Hunedoara revine aceluiaşi
Dacă n-ar fl ăecît multiple - Singura evidenţă care exista Macaragiul Gheorghe Pa- teşugite exemple luate din Ritter.
vel, de pildă, era recordma pania de toamnă şi în această unitate.
le-i ocupaţii care-l absorb — şi care ocupa multe co nul absenţelor. La toate ac viaţa sau din cărţile (nu toc vadare. Un pluton format din 10 Cicliştii sint aşteptaţi cu multă
pînă noaptea tirziu. şi exis loane in dosarele organiza ţiunile organizaţiei — invăţâ- mai multe...) pe care şi ce nerăbdare de cele cîteva mii de
tenţa acestui jurnal tot ar fi ţiei ! — era aceea a absenţe uiînt, adunări, vizionări co lălalt le citise, cum izola
îndoielnică. Dar dacă şi l-ar lor la adunări şi la învăţă- lective de filme ctc. — ajun rea de colectiv şi dispreţul spectatori prezenţi în tribuna sta
ţine cumva, nolind in el mă mintul U.T.M. dionului „Cetatea“ din oraşul De
car jumătate din intimplările sese să fie trecut „absent“ faţă de mina care ţi ss întin va. Şi lată-i pe fugari intrind pe
Truţă a clătinat din cap. O din oficiu. Aşa s-a întîmplat de prieteneşte imbătrinesc o- pista de zgură a stadionului. La
la care participă, ar avea, în clipă mai tirziu — spre sur şi prin iunie (la o lună după mul, îi. răpesc bucuriile tine
scurt timp, o carte dintre ce prinderea tovarăşilor săi clin alegerea lui. Truţă), cu pri reţii. Pavel ascultase o vre circa 20 m. în faţa plutonului
le mai captivante. O carte biroul organizaţiei — s-a ră lejul unei „ore tehnice” ini me încruntat. închis în e l : pedalează puternic L. Zanoni. El
pe care ar putea-o intitula sucit pe călciie şi a luat-o ţiată de organizaţie. Ajun- treptat-treptat, faţa începu trece primul linia de sosire cîş-
(dacă îmi îngăduie sugestia) glonţ spre cuptoare. tigînd cea de-a IV-a etapă a Tu
sim plu: „Jurnal de tinere gind în dreptul numelui tui se însă să i se destindă, măr rului ciclist al R.P.R., fiind ur
L-au găsit intr-un tirziu, Pavel, cel care făcea apelul turisind un interes tot mai mat de G. Aloiceanu (purtătorul
ţe“... acolo, pe platforma scălda utemiştilor a şi pus semnul înalt... şi primul rezultat e
Acest ttnăr de 22 de ani, tă in joc de lumini,.cufundat absenţei... Dar in aceeaşi cli cel pe care l-am văzut la „o- tricoului galben), Ritter, Grunzig
de profesie lăcătuş electri intr-o discuţie aprinsă cu un pă. din fundul sălii s-a au ra tehnică“ ! (R.D.G.), Gh. Rădiitescu, W. Zei-
cian la cuptoarele electrice de grup de băieţi... gler, 1. Cosma, Hoffmann, (R.D.G.')
zit răspicat: Aşa s-a intîmplat şl cu Ni- şi G. Aloiceanu.
elaborarea oţelului, este se — Ba mi-s a'ci / colae Jurcuţ şi cu alţi ciţiva In aplauzele spectatorilor L. Za
cretar al organizaţiei U.T.M. 'Acesta a fost debutul nou Toţi s-au întors, surprinşi, ..colecţionari” de absenţe. noni şi G. Aloiceanu fac turul de
Abia din primăvară îndepli lui secretar... Pe cit de sim uluiţi. Da, Gheorghe Pavel Vorbele secretarului au rodit. pistă al stadionului.
neşte această misiune de cin era acolo şi-i privea calm, a-
La capătul celor pnfru etape Tn
ste. plu la prima vedere, pc atlt fectind o nepăsare copilă Aceşti tineri se numără as
fruntea clasamentului general In
Cind Truţă a fost ales se de important prin urmările rească. Din toată adunarea, tăzi printre utemiştii de nă
cretar. organizaţia U.T.M. de lu i: munca atentă şi înde doar el şi cu Truţă erau sin dejde al combinatului! dividual continuă să conducă O.
la cuptoarele electrice era co lungă cu oamenii. Membru de gurii care nu păreau deloc Moîceânu (R.P.R.) iar pe echipe
daşa combinatului, o organi partid, Truţă ştia bine, de la conduce echipa R.P.R.
zaţie in care nici măcar evi comuniştii mai vîrstnici, că
uimiţi de tntlmplare... Dar uneori a fost şl mai Câştigătorilor le-au fost oferite
Taina s-a aflat mai tirziu.
Comuniştii Filaret 'Huţanu şi Anton Valeu sînt fierari-bc- premii de întreprinderile „Sebeşul",
denţa membrilor nu era pusă procedînd astfel face cele Truţă discutase zile întregi cu
P. ILIESCU tonişti fruntaşi în producţie pe lotul ,V al I.C.S. Hunedoara. U.A1. Sugir, G.S.IL, Falnica chimi
la punct. Ce să mai vorbim mai bune „investiţii“ pentru macaragiul. Discutase priete
IN FOTOGRAFIEI Cei doi muncitori, montînd fierul pe că Orăştie, U.C.A1. Deva şi
despre evidenţa brigăzilor de succesele viitorului. Şi viaţa neşte, arătîndu-i limpede pa
(Continuare tn pag. 2-a)' j-cofrag. VAZ‘VVV,VVWC‘<UZS.»6«.F.S.W