Page 47 - 1961-09

N r. 2090
La Lzinele,,
La secţia de asamblare a staţiilor pentru automatizarea traficului feroviar de la Uzi-
¦ucle ..Grigore Preoteasa” din Capitală.
IN FOTO: Maistrul Const antinescu Paul discută cu re glorii Răceală lancu şi
Virgil, despre reglarea releelor.
JLAngajamentele devin fapte
Directivele C.C. al P.M.R. cu
privire la criteriile principale
ale întrecerii socialiste în cin­
stea celei de a 40-a aniversări a
partidului cheamă pe toţi oa­
menii muncii din patria noastră
să lupte pentru continua îmbu­
nătăţire a calităţii producţiei.
Răspunzînd acestei chemări
muncitorii, tehnicienii şi ingi­
nerii Atelierelor R.M.R. Simeria
s-au angajat să îmbunătăţească
în cursul acestui an calitatea re­ întrecerea pe profesii care cu­
paraţiilor prin reducerea numă­
rului de locomotive şi vagoane
căzute în termen de garanţie
cu 5 la sută faţă de anul trecut.
Comitetul sindicatului, sub
îndrumarea comitetului de par­
tid, a mobilizat la realizarea
acestui angajament întreaga
masă de muncitori. Directivele
C.C. al P.M.R. cu privire la cri­
teriile principale ale întrecerii
socialiste au fost prelucrate cu
întreaga masă de muncitori. Cu
această ocazie, ei au fost îndru­
maţi -să- vină1 cu propuneri con­
crete, menite să ducă la îmbu­
nătăţirea calităţii reparaţiilor.
Ca urmare, în consfătuirile de
producţie ce au avut loc pe sec­
ţii şi grupe sindicale, muncito­
rii. tehnicienii şi ingineri au
venit cu propuneri valoroase.
Aşa de pildă, la atelierul de
frînă automată s-a propus în­
fiinţarea unor cursuri rde ridi­
care a calificării T Ia secţia va­
goane s-a propus introducerea
recepţiei pe faze de operaţiuni
etc.
Pe baza propunerilor a fost
întocmit un plan de măsuri
tehnico-organlzatorice care cu­
prinde printre atlele introduce­
rea graficelor individuale de
producţie la cazane tub'ale, re­ elocvente. Dacă în primul se­ Minerul Pctrila — Minerul Lupcui; Minerul Deva ; Dinamo Barza—C.F.R. Alba — Sebeşul Sebeş.
organizarea partizilor Ia vagoa­ mestru al anului trecut au e-
ne şi locomotive, introducerea xistat 7 locomotive şi 11 vagoa­
recepţiei pe faze de operaţiuni ne căzute în termenele de ga-
împreună cu toţi oamenii
muncii din Uniunea Sovietică,
minerii se pregătesc să întîm-
pine cel de-al XXII-lea Con­
gres al P.C.U.S. cu noi succese.
Minerii şi constructorii de
mine şi-au luat angajamentul
de a spori extracţia de cărbune
şi de a îmbunătăţi indicii caii
tativi.
In rîndul minerilor se desfă­
şoară bătălia pentru cucerirea
titlului de colectiv şi muncitor
fruntaş ai muncii comuniste. In
regiunea Stalino, de pildă, pen­
tru acest titlu de mare cinste se
întrec peste 2.400 brigăzi, 500
sectoare şi secţii, zeci de colec­ cinci ani de aproape două ori,
tive din mine, de pe şantiere şi
din fabricile de înnobilare a căr­ rul de combine pentru extrac­
bunelui. In bazinul minier Kuz-
neţk participă la întrecere co­
lectivele din 80 de întreprinderi.
Victorii remarcabile obţin în
întrecere brigăzile de muncă co­
munistă conduse de Nikolai Ma-
mai. A. Kolcik, Mihail Beliţki şi
mulţi alţi inovatori în produc­
ţie. Ei dau ţării peste plan mii
de tone de cărbune de calitate
superioară, depăşesc sarcinile
de înaintare a lucrărilor în m i­
nă şi obţin economii însemnate.
<lanul de extracţie a cărbunelui
pe ţară a fost depăşit. In primii
doi ani şi jumătate ai septena-
hiiui s-au extras peste plan
aproximativ 15.000.000 tone căr­
bune.
Congresul al XXI - lea al
P.C.U.S, a liotărît dezvoltarea
cu precădere a extracţiei de ţi­
ţei şi. gaze, ca cel mai economi­
cos combustibil, fapt care şi-a
găsit expresia şi în noul proiect
de Program al P.C.U.S. Dar
aceasta riu înseamnă câtuşi de
puţin că atenţia acordata iţi­
BHBS8E8BaBM5MWHHBW8WBgBBBWB8B8M?.Y!CTK* wasmËEMimmmmmsm uemBsamtm
Grigore
şi la vagoane şi la locomotive
ş.a.m.d.
S-au prevăzut de asemenea
măsuri privind realizarea de e-
conomii la preţul de cost şi spo­
rirea productivităţii muncii.
întrecerea socialistă între e-
chipe şi secţii a luat astfel un
mare avînt. A fost organizată
prinde un număr mare de mun­
citori de toate meseriile. Cali­
tatea producţiei a devenit unul
din principalele criterii ale în­
trecerii socialiste.
’Astăzi, în fiecare secţie a
atelierelor, se pot vedea pa­
nouri pe care se completează
zilnic realizările obţinute în în­
trecere. Printre cei care au în­
scris în cursul anului 1951 cele
mal frumoase realizări pe aceste
panouri se numără montatorii
Ioan Susan, Gheorghe Bătrina
şi Ioan Chinciu, cazangiul Ioan
Neamţu, lăcătuşii Sever Săbău,
Moguţ Emil şi alţii.
!A fost apoi reorganizată şi
agitaţia vizuală. Pe aleile între­
prinderii au fost montate pa­
nouri cuprinzînd angajamentele
în întrecere şi lozinci mobiliza­
toare pentru traducerea lor în
viaţă. De asemenea, Ia panouri­
le de onoare, sînt popularizaţi
periodic fruntaşii în lupta pen­
tru realizarea planului de pro­
ducţie şi îmbunătăţirea calită­
ţii reparaţiilor.
'Aspectele pozitive şi negati­
ve întîlnite în viaţa şi munca
colectivului, au servit ca teme şi
pentru brigăzile artistice de a-
gitaţie.
Urmările muncii pline de en­
tuziasm depusă de muncitorii,
tehnicienii şi inginerii Ateliere­
lor R.M.R. Simeria în cursul a-
cestui an, sînt cit se poate de
Nos realizări în industria minieră
Austriei cărbunelui va slăbi, cu
atît mai mult cu cît în cursul
unei perioade îndelungate de
timp ea s-a dezvoltat într-un
ritm rapid şi ocupă încă o po­
ziţie hotărâtoare în satisfacerea
necesităţilor economiei naţiona­
le. In anul curent, cărbunelui
îi revine peste 51 Ia sută din
producţia globală de combusti­
bil.
Statul sovietic pune la dispo­
ziţia minerilor o tehnică moder­
nă. Cu fiecare an maşinile în-
ioeiiiesc în măsură tot mai mare
munca minerilor. Este suficient
să arătăm că numai numărul
combinelor a crescht în ultimii,
ajungîn'd la 4.300. După num ă­
ţia cărbunelui, U.IÎ.S.S. ocupă
primul loc în lume.
In ultimii cîţiva ani, în indus­
tria carboniferă au fost elabo­
rate şi introduse în producţie
complexe speciale de utilaje de
înaltă productivitate, instala­
ţii de pluguri de abataj, com­
bine mai perfecţionate şi mai
productive, armătură metalică,
inclusiv stîlpi hidraulici, p re­
cum şi puternice magistrale de
abataj cu bandă de transport.
Minerii din regiunea carboni­
feră Moscova au creat şi apli­
ca pe scară largă arm ătura me­
canizată şi pe această bază un
complex de utilaje pentru ex
fracţia cărbunelui cu ajutorul
cărora sînţ mecanizate aproape
DRV'MUD 'SOCIALISMULUI
Prdin CapitaLlăa înălţimea
încrederii cetăţenilor
Nevoia construirii unui că­ angajarea meşterilor şl de toate
min cultural se făcea tot mai
simţită la Sarmisegetuza. Cei pe
eare-1 aveau amenajat nu dis­
punea de o scenă corespunzătoa­
re, sala festivă era una şi a •
ceeaşi atît pentru spectacolele
de teatru sau de alt gen cit şi
pentru cele de cinema, iar bi­ urmau să vină la lucru a doua lui Internaţional „Gcorge Eticscu“ medicale; 14,30 Muzică simfonică ro­
blioteca — din lipsă de spa • zi. Şi oamenii veneau. Zilnic, 1961; 14,00 Muzică uşoară dc compo­ mînească; 15,35 Actualitatea în ţările
ţiu — trebuia să funcţioneze in ­ în mijlocul satului, la locul un­ zitori sovietici; 16,15 Vorbeşte Mos- socialiste; 16,50 Curs de limba rusă;
tr-o clădire mai îndepărtată.
Iată de ce în 1959, din iniţiativa
organizaţiei de partid şi a sfa­
tului popular comunal, s-a fă­
cut propunerea ca valoarea
contribuţiei voluntare a cetăţe­
nilor să fie folosită la construi­ om în sat care să nu-şi fi adus
rea unui cămin
cultural. Cetăţe­ Din aefi viiarea
nii au fost cu
toţii de acord. s f a f u r i i o r p o p u la re că prin care s au
A fost a s t f e l ____________
ales un comitet
de cetăţeni. Printre alţii, din a- lei.
cesta au făcut parte şi Dumi­
tru Corni, Simion Corui şi Ioan
Munteanu. Cu sprijinul sfatului
popular comunal, s-au încasat
sumele, apoi au procurat 45.000
cărămizi care a fosttranspor­
tată la locul construcţiei. De a-
semenea s-a procurat întreaga
cantitate de nisip şi piatră ne­
cesară.
Anul trecut, încă din primă­
ranţie, în primul semestru al a- vară, munca a început din nou.
nului acesta numărul lor a scă­ S-au mai cumpărat 20.000 că­
zut la 5 locomotive Şi respectiv rămizi, s-au adunat şi tran­
5 vagoane. In luna iulie, numă­ sportat 170 m.c. de piatră pen­
tru fundaţie, 20 m.c. material
rul acestora a fost redus la ze lemnos, s-au scos din carieră şi
ro. ars piatra din care a rezultat
12.500 kg. var bulgări. Apoi ce­
In primele 7 luni ale anului, tăţenii au început munca pro-
prin folosirea judicioasă a ma­ priu-zisă de construcţie.
terialelor, recondiţionarea de
piese şi îmbunătăţirea calită­ Comuniştii, deputaţii, mem­
ţii reparaţiilor, s-a realizat o e- brii comitetului, de cetăţeni, erau
conomie peste plan la preţul de preocupaţi îndeaproape de bu­
cost de peste 600.000 lei, depă nul mers al lucrărilor. Se îngri­
şindu-se astfel cu 200.000 lei jeau continuu de procurarea
angajamentul luat in întrece­ materialului, de mobilizarea oa­
menilor din sat la muncă, de
rea socialistă.
Gli. COMŞUTa
C a m p io n a te ! efe f o t b a l a l jjiiiMOFilof1
Duminică 17 septembrie a.c. va în­ sa; Minerul Vulcan — Ştiinţa Peiro­
cepe campionatul dc fotbal al juniori­ şani; Minerul Lupcui — Retezatul Ha­
lor din regiunea noastră. Dam mai jos ţeg; Jiul Petroşani — Minerul Pctrila.
programui jocurilor dm cele trei sc: ii
ETAPA a VII-a 29.X.I9G1
SERIA I-a Mineriţi Pctrila — Parîngul Lonca ; Calau; Dinamo-Bai'za- — Corviuul-•Hu­
Retezatul Haţeg Jiul Petroşani;
L-TAPA l-a 17.1X 1931 Ştiinţa Petroşani — Minerul Lupcui;
Minerul Vulcan — Pa ringul Loner.; Minerul Aniuoasa — Minorul Vulcan.
Minerul Lupcui — Minerul Aniuoasa ;
Jjul Petroşani —Ştiinţa Petroşani; SERIA II-a
Minerul Pctrila — Retezatul Haţeg.
ETAPA a ll-a 2I.IX.1G61 ETAPA l-a I7.IX.19G1
Parîugu! Lonca — Retezatul Haţeg; Dinamo Barza — Minerul Ghclar;
C.F.R. Simeria — Victoria Calau; Mi­
Ştiinţa Petroşani — Minerul Pctrila; nerul Deva — Corviuul Hunedoara;
Minerul Aniuoasa — Jiul Petroşani; Constructorul Hunedoara stă.
Minerul Vulcan — Minerul Lupcui. ETAPA a ll-a 2-1.IX.1961
Victoria Gălan — Minerul Deva;
ETAPA a IIi-a i.X. 1951 Minerul Glielar — G. F. R. Simeria ;
Minerul Lupcui — Parîngul Lonca; Constructorul Hunedoara — Dinamo
Jiul Petroşani’ — Minerul Vulcan; Mi­ Barza. Corviuul Hunedoara slă.
nerul Pctrila — Minerul Aniuoasa; Re­ ETAPA a II I-a 1.X.I961
tezatul Haţeg — Ştiinţa Petroşani.
C.F.R. Simeria — Constructorul Hu­
ETAPA a IV-a 8.X.10G1 nedoara; Minerul Deva — Auuerul
Parîngul Lonea — Ştiinţa Petroşani, Glielar; Corviuul Hunedoara — Vic­
Minerul Aniuoasa — Retezatul Haţeg; tori;! Călău. Dinamo Barza slă.
Minerul Vulcan — Minerul Pctrila;
Minerul Lupcui — Jiul Petroşani. ETAPA a IV-a 8.X.1961
ETAPA a V-a 15.X.19G1 Minerul Glielar — Corviuul Hune­
Jiul Peiroşani — Parîngul Lonca; doara ; Constructorul Hunedoara —
Retezatul Haţeg — Minerul Vulcan; Simeria. Victoria Călău stă.
Ştiinţa Petroşani — Minerul Aniuoasa.
ETAPA a V-a I5.X.19GI
ETAPA a VI-a 22.X.19G1 Minerul Deva — Dinamo B arza;
Parîngul Lonea — Minerul Aninoa- Corviuul Hunedoara — Constructorul
în întregime procesele de m un­ laşi combinat, participînd la în ­
că din abataj, iar rolul mineri­ trecerea socialistă care se des­
lor se reduce în special la con­ făşoară în cinstea celui de-al
ducerea maşinilor şi mecanis­ XXII-lea Congres al P.C.U.S., au
melor. Constructorilor acestui extras în 30 de zile cu combina
compţex li s-a acordat premiul ,,Donbas - 6“ o cantitate de
Lenin. 48.415 tone cărbune, aceasta
Pe baza tehnicii moderne în constituind o realizare de im­
condiţiile exploatării straturilor portanţă mondială.
înclinate şi în pantă lină, ah fost S-au îmbunătăţit considerabil
create posibilităţi pentru înfăp- condiţiile de viaţă ale mineri­
lor. Paralel cu reorganizarea
sistemului de salarizare a m un­
ln întîmpincirea celui cii s-a înfăptuit trecerea la ziua
redusă dc lucru de şase ore şi
de-al XXH-lea Congres respectiv de şapte ore. Minerii
al P. C. U. S. sovietici au cea mai scurtă zi
de lucru din lume; a crescut
salariul muncitorilor şi funcţio­
luirca mecanizării complexe narilor din industria cărbune­
atît a diferitelor abataje cît şi lui. In fiecare an minerii p ri­
a minelor în ansamblu. In pre­ mesc tot mai multe locuinţe, se
zent aproape 250 de abataje ’ construiesc pentru ei tot mai
sînt complet mecanizate. In multe spitale şi cluburi.
mine şi în exploatările miniere Trecerea tuturor minerilor de
la zi se fac lucrări pentru au­ la activitatea continuă la săp-
tomatizarea conducerii instala­ tămîna de lucru cu o zi liberă
ţiilor staţionare permanente, este o mare realizare obţinută
precum şi a transportoarelor, în ultimii ani.
se mecanizează lucrările ce ne­ Grija pentru îmbunătăţirea
cesită un volum mare de mun­ condiţiilor de muncă şi ap ăra­
că. rea sănătăţii minerilor se ma­
Mecanizatorii fruntaşi de Ia nifestă de asemenea în tra n s­
mina nr. 37 de Ia combinatul portarea lor în mine pînă la lo­
„Karagandaugol“ avi obţinut cul de producţie. Industria m i­
succese remarcabile. Intr-o sin­ nieră a trecut la producerea
gură lună ei au extras cu com­ unor noi lămpi de mină porta­
bina „Donbas-1“ 45.858 tone bile, mai uşoare şi mai comode.
cărbune. Minerii de la sectorul Pretutindeni s-a mărit numărul
nr. fi fi minei nr. 31 jle la !ace­ Ide ingineri şi tehnicieni, tv cres-
pa?. 8
II® Ü . I 11 :MIIISÎI
15 SEPTEMBRIE 1961
celelalte probleme pe care le ri­ PROGRAMUL 1 : 6,30 Gintece popu­ cova !; 18,00 Teatru Ia microfon: Ari
dică construcţia. lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului: tistul poporului Gheorghe Storin, pre­
Valoarea nutritivă a sucului de ro şii; zentare radiofonică de Radu Gostă-
Seara, după ce lucrul înceta, 8,00 Din presa dc astăzi; 9,30 Prie­ chcscu; 21,00 Muzică uşoară; 22,30
Dumitru Corui, Simion Corui, tena noastră cartea : „La început de an Pagini de mare popularitate din mu­
Ion Munteanu şi ceilalţi mem­ şcolar“ (şcoala de ieri şi de azi în pa­ zica dc operetă.
bri ai comitetului de cetăţeni, ginile scriitorilor noştri); 11,03 înre­
mai treceau odată pe la cei ce gistrări de la etapa a II-a a Concursu­ PROGRAMUL II: 12,15 Muzică
populară romînească; 13,30 Pe teme
17,35 Jurnalul Concursului şi Festiva­
de se contura tot mai mult clă­ lului Internaţional „Georgc Enescu“
direa, puteai găsi zeci de o a ­ — 1961 ; 19,30 Melodii populare ro-
tnîne.şii; 22,30 Moment poetic: Nazim
meni. Nu-i familie la Sarmise­ II!lunci; 22,30 Muzică dc estradă; 23,15
Concert’de muzică uşoară.
getuza pe la care să riu fi tre­
RULETINE DE ŞTIRI: 5,00 ; 6,00;
cut cei aleşi în comitet, şi nu-i 7.00 ; 10,00 : 11,00 ; 13,00 : 15,00 ; 17.00 :
20,00; 22,00: 2.3.52 (programul I) :
15 SEPTEMBRIE 1961 12,00; 14,00: 10,00 ; 18,00; 20,00;
2.3.00 (programul II).
contribuţia la DEVA: Acţiunea Cobra: Stra­
da Preriilor: PETROŞANI : Al­ —-OOO—
cele 5.000 ore de ba Regia: Balada epocii de pia­
muncă patrioti­ tră ; SIMERIA: Cerasella:
BRAD : Adio copilărie : LONE~A~:
economisit mai
bine de 20.U00 Mama India; Am fost sateli­
tul soarelui: ZLATNA: Scri­ B m L i k m m m tQ & Q
Eforturile membrilor comite­
tului de cetăţeni erau sprijinite soarea Elvirei; HAŢEG : Toată PENTRU 24 ORE
de întreaga masă a oamenilor lumea ride, ciută şi dansează ;
din sat. Utemiştii Aurel Cristian Vreme relativ frumoasă cu cerul va­
şi Ion Nicbifor se ocupau şi ei ALBA IULIA : Cerasella ; Libe­
cu mobilizarea ori lucrau ală­ lula ; ORĂŞTIE: Corabia zbu­ riabil. Temperatura în uşoară creşte­
turi de ceilalţi la construcţie, rătoare ; Cerul Balticei: ILIA :
cetăţenii Adam Bolea şi Silviu Frumoasa aventură ; SEBEŞ : re : ziua intre 22 şi 28 grade, iar
Davidoiu se îngrijeau de ma­
terialele necesare lucrului pe a- Cerul Balticei ; ÂPOLDUL DE noaptea intre 7 şi 12 grade. Vint po­
cea zi, alţii, ca Mihai Corui, ve­
SUS: Toată lumea riăe, ciută trivit din sectorul vestic.
si dansează. PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme relativ frumoasă la început,
apoi în uşoară schimbare. ,
neau cu propuneri privind des­ A D M ITER EA IN ŞCO ALA T E H N IC A DE M AIŞTRI
făşurarea lucrului.
HORTICULTORI ŞI ŞCOALA PROFESIONALA
Acum, în mijlocul satului se
h ()RnC0LÂ geo ag iu
ridică impunătoarea clădire a
noului cămin cultural ce dis­ I. Intre 25—30 septembrie 1961 se va ţine examenul de
pune de o sală pentru spectaco­
admitere pentru şcoala tehnică de maiştri horticultori.
le (cu scenă fixă şi cabină de
proiecţie) cu o capacitate de Se pot prezenta la acest examen ;
300 locuri, o altă sală pentru
dans şi reuniuni, două camere a) Absolvenţii şcolilor profesionale sau cu studii echiva­
pentru bibliotecă etc. Interio­ lente, cu practică în producţie de 3 ani.
rul sălii de spectacole a fost
tencuit iar zilele acestea s-au b) Candidaţii trebuie să aibă serviciul militar satisfăcut
montat geamurile şi uşile.- sau să fie neincorporabili în perioada şcolarizării.
Pină la data de 7 noiembrie
Cererea de înscriere va li însoţită dc următoarele acte:
a.c. sala de spectacole se va da
în folosinţă, iar pe parcurs se — certificat de naştere ;
vor termina si restul lucrărilor.
— certificat de studii : L ,
PETRE FARCAŞIÎJ
— certificat de sănătate;
corespondent
— declaraţie lip de stare materială :
— adeverinţă dc practică :
— recomandarea întreprinderii unde lucrează ;
— dovadă dc satisfacerea serviciului militar, pentru băieţi.
Examenul do admitere sc dă din materia prevăzută în
programele de învăţămîut de la şcolile profesionale şi anume :
— Matematică — scris şi oral.
Huucdoara; VLloriu Călan — Minerul — Agricultură generală — oral.
Glielar. C.F.R. Simeria slă.
— Pomicultură — oral.
ETAPA a VI-a 22.X.1961
Constructorul Hunedoara — Victoria — Legumicultura —• oral.
nedoara; C. F. R. Simeria —• Minerul il. Intre ÎS—25 septembrie 1961 se va ţine examenul de
Deva. Minerul Glielar stă.
i admitere pentru Şcoala ’phifesională horticolă.
ETAPA a VI l-a 29.X.I9G1
Corviuul Hunedoara — C.F.R Sime- Se pol primi la acest examen absolvenţii şcolilor elemen­
ria; Victoria Gălan — Dinamo Barza;
Minerul Ghclar — Constructorul Hu­ tare dc 7 ani în vîrstă do 14— 17 ani.
nedoara. Minerul Deva stă.
Cererea de înscriere va fi însoţită de următoarele acte :
SERIA III-a .
ETAPA I-a 17.IX.I9G1 — certificai de naştere ;
C. F. R. Teiuş — Dacia Oraşlie; — certificai dc studii ;
A.S.T.A. Alb;i — Aurul Zlalna; Sebe­
şul Scbe.ş — U.M. Gugir. — certificai de sănătate ; j
ETAPA a Il-a 21.IX.19G1 — declaraţie tip de stare materială a părinţilor ;
Dacia Orăşlic — Metalurgistul Gu­
gir; Aurul Ziatna — Sebeşul Sebeş; — recomandare din partea unei unităţi agricole socialiste.
C.I .R. Teiuş - A.S.T.A. Alba.
I I APA a IIl-a I.X. 1961 Examenul de admitere constă din următoarele probe :
A S.T.A. Alba — Dacia Orăşlic; Se­ — tumba romînă — scris şi oral.
beşul Sebeş — C F.R. Teiuş; Metalur­
gistul Cugir — Alinii Ziatna. — Matematică — scris şi oral.
ETAPA a IV-a 8.X.196I Examinarea sc va race din materia clasei a Vlt-a elemen­
Dacia Orăşlic — Aurul Zlafru; C.F.R.
Teiuş — Metalurgistul Cugir; A.S.T.A. tară
ETAPA a V-a 15.X.19GI ^n it â t il e D C A .
Sebeşul Scl>eş — Dacia O răştie;
ACHIZIŢIONEAZĂ ORlCE CANTlTÂTl DELlNÂ
Metalurgistul Cugir — A.S.T.A. Alba; | LA PRETURI AVANTAJOASE
Aurul Zlalna — C.F.R. Teiuş.
cui considerabil nivelul cultu­ Va l o r if ic a ţ i s u r p l u s u r il e de l î n â
ral şi tehnic al minerilor. p r in u n it ă ţ il e D C A sau prin a c h izito r ii
t rin reducerea zilei de mun­ D.C i \ . , ( U n
că pentru muncitorii mineri din
subteran, cu 25 la sută (ia şase câmune şi
ore) şi celor din cariere cu 12,5
la sută (la şapte ore), produc­ j MII CM T \
tivitatea medie lunară a mun­ TRUSTUL MINIER DEVA
cii a crescut în cinci ani cu 14
ia sută, iar în anul 19G0 a cres­ Angajează imediat:
cut cu 5,6 la sută. Economiile } • INGINERI TOPOGRAFI
obţinute prin reducerea preţului ' ® INGINERI GEOLOGI
de cost la extracţia şi înnobila­
rea cărbunelui s-au cifrat în C andidaţii treb u ie să îndepli*
cursul anului 1960 la 148 mili­ | saească co n d iţiile de stu d iu şi
oane ruble (ruble noi), iar eco | s ta g iu o
nomia obţinută peste plan la 46
milioane ruble. In primul tri­
mestru al anului curent produc­
tivitatea muncii la extracţia căr­
bunelui a crescut cu 5 la sută
în comparaţie cu perioada co­
respunzătoare a anului trecut,
iar economiile rezultate prin
scăderea preţului de cost s-au
cifrat la aproximativ 17 mili­
oane ruble.
Rezultate deosebit de bune au
obţinut minerii din regiunea
Lugansk care luptă ca în cel
de-al treilea trimestru al anului
1961 să atingă nivelul producti­
vităţii muncii prevăzut pentru
ultimul an al septenalului. In
regiunea Stalino 34 mine au de­
păşit deja acest nivel. Rezulta­
te asemănătoare au obţinut şi
întreprinderile din Kuzbas şi
Karaganda.
Industria carboniferă are toa­
te condiţiile pentru a atinge nu
mai tîrziu de 1963 nivelul p ro ­
ductivităţii muncii prevăzute
pentru sfîrşitul septenalului
(1965). Pentru realizarea aces­
te) sarcini măreţe luptă toţi mi­
nerii sovietici.