Page 48 - 1961-09
P. 48
pag- a issSmc DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2090
»rnnjrsszvuviTmweh
scararoCTM^^^ME^EqgESKm aaammEcigcmîsaanBMniwreroBBi
eiujm±ş irâ ? j J -tlra e le ş iirx • x iliim e iô ş tir i
fJudiitnsXev şJtlri • rD t ll (Ţ ). & Ü iO Z (Î
SW»
Ş ed in ţa © rd k a i'ă a C om isiei Lucrările celui de-a! ÎV-lea C o n fe rin ia de la Geneva :§ ( N*#» x \ | X-1S» c * k:
p erm an en te p en tru proM em eie Congres ai Partidului Muncii penfru reglem entarea flfR
problem ei laoţiene
eeonoiaiice a €.4.E.Ito
GENEVA 13 (Agerpres) TASS
MOSCOVA' 13 '(Agerpres). — pentru coordonarea planurilor din Coreea transm ite: In şedinţa din 12
La Moscova a avut loc o şedin de dezvoltare a principalelor ra PHENIAN 13 (Agerpres) In rul Partidului marxist-leninist septembrie a Conferinţei inter
ţă ordinară a Comisiei perma muri ale economiei naţionale şedinţa din dimineaţa zilei de Ivim Cian Man a consacrat naţionale pentru reglementarea
nente pentru problemele econo pe perioada pînă in anul 1930, !3 septembrie, a Congresului problemei laoţiene s-a încheiat
mice a Consiliului de 'Ajutor E- planuri care se elaborează in ai IY-lea al Partidului Mun o marc parte a cuv-întării sale examinarea problemelor referi
problemelor muncii ideologice toare la proiectul acordului cu
conomic Reciproc (C.A.E.R.). ţările membre ale C.A.E.R. cii din Coreea au continuat în rîndurile membrilor partidu privire la Laos. Acest acord
La şedinţă au luat parte de Delegaţiile au examinat şi a- discuţiile pe marginea celor lui şi oamenilor muncii, pro constituie unul din cele două
legaţi ai tuturor ţărilor mem probat raportul cu privire la ac două rapoarte de activitate — blemelor dezvoltării învăţămân documente principale pe care
bre ale C.A.E.R. tivitatea Comisiei şi orientarea al Comitetului Central şi al tului, ştiinţelor sociale, litera le elaborează conferinţa.
pe viitor a activităţii ei. Comisiei Centrale de Revizie turii şi artei şi altor sarcini ale
Comisia a 'discutat probleme ale Partidului Muncii din Co revoluţiei culturale. Multe puncte din proiectul de
în legătură cu dezvoltarea con Şedinţa Comisiei s-a desfăşu rcea. acord cu privire la Laos s-au
tinuă a diviziunii socialiste in rat într-o atmosferă de unita Ivim Cian Mah a caracteri bucurat de aprobarea generală
ternaţionale a muncii, precum te şi înţelegere reciprocă fră In cuvîntarea sa, Ivim Cian zat în continuare Proiectul de şi au fost transmise comisiei re
si cu organizarea activităţii ţească. Man, vicepreşedinte şi membru Program al Partidului Comunist dacţionale a conferinţei inter
al Prezidiului C.C. al Parti al Uniunii Sovietice ca un im naţionale pentru elaborarea for
ESS dului Muncii din Coreea, ocu- portant document politic şi teo mulărilor definitive. Peste cîte-
pîndu-se de realizările în do retic al epocii noastre. va zile comisia redacţională va
O am enii m uncii din A n g lia meniul construirii socialismului, prezenta spre aprobare confe
a subliniat că succesele obţinu Ivim Su Bok, profesoară la o
în ţeleg cauzele care au d eterm in a t te constituie o mărturie a forţe şcoală din Phenian, erou al rinţei proiectul de acord. To
lor inepuizabile ale poporului muncii, delegată la congres, a
vorbit de succesele şi sarcinile tuşi, în ciuda discuţiilor înde
U niunea S o vietică să reia revoluţionar, strîns unit în ju- educării tinerei generaţii. lungate în ce priveşte unele
In şedinţa de dimineaţă a ce puncte nu s-a ajuns la o înţe
experienţele nucleare —o— h ----- - legere.
lei de-a treia zi a lucrărilor
LONDRA (Agerpres). — In Erick Cliapman din Lo'ughton J. D im ara: „ Problem a Congresului au rostit saluturi Lucrările conferinţei in legă
pofida zarvei stîrnită de propa (comitatul Essex) scrie: „Tre adresate Congresului al IV-lca tură cu problemele referitoare
e lib e ră rii Iria n u lu i de vest at Partidului Muncii din Coreea la proiectul de acord au durat
rc-prezentanti ai partidelor fră aproape o lună. Această întir-
ganda capitalistă, oamenii buie să înţelegem că în prezent poate f i ţeşti din R.P.R., R.P. Mongolă, ziere a fost provocată de po Podul de peste fluviul Jan ţzi, din oraşul Uhan care leagă
muncii din Anglia dau dovadă situaţia este a tît de periculoa re zolvată repede" R. P. Bulgaria şi R. P. Albania. ziţia delegaţiilor puterilor oc provinciile nordice de cele sudice.
că înţeleg cauzele care au de să, incit guvernul sovietic a fost cidentale şi îndeosebi a delega
term inat Uniunea Sovietică să nevoit să întreprindă cele mai In numele Comitetului Central ţiilor S.U.A, şi Franţei care au !m
categorice măsuri pentru a nu DJAKARTA 13 (Agerpres). — .lo- al Partidului Muncitoresc Ro prezentat in mod sistematic
reia exploziile nucleare experi lăsa nici un dubiu asupra a ceea hannes Dimara, conducătorul mişcă mân şi al întregului nostru po propuneri cu totul incompatibi iapă d ep u n erea , o un.olio
mentale. ce se va întîmpla dacă puterile rii de partizani din Irianul de vest, por, tovarăşul Chivu Stoica, le cu Independenţa, suveranita
occidentale vor subaprecia ca care se află in oraşul indonezian membru al Biroului Politic şi tea şi neutralitatea statului lao de cenzura
Ziarul „Daily !Worker“ a p u pacitatea Uniunii Sovietie de a secretar al C.C. al P.M.R., a ţian şi au tărăgănat lucrările
blicat Ia 12 septembrie nume contracara agresiunea“. Surabaya a declarat că realipirea Iri- adresat un salut celui de-al conferinţei de la Geneva. asn a r e a N a ţio n a lă fr a n c e z a
roase scrisori ale cititorilor săi, anului de vest la Republica Indo IV-lea Congres al Partidului
consacrate acestei probleme. William Gallacher, unul din nezia este o chestiune de timp. Popu Muncii din Coreea, comuniştilor PARIS 13 (Agerpres). După păre ar fi fost răsturnat, întrucît două gru
Astfel, d-na Maccrub din Lon laţia Irianului de vest desfăşoară in şi tuturor oamenilor muncii din rea celor mai multe ziare pariziene, puri ale majorităţii, M.R.P. şi inde
dra scrie : „Hruşciov a luptat cei mai vechi activişti ai Parti prezent o luptă de partizani dirză moţiunea de cenzură depusă marţi în pendenţii s-au alăturat socialiştilor şi
necontenit pentru pace, îr.să dului Comunist din Marea Bri împotriva colonialiştilor olandezi şi R. P. D. Coreeană. Adunarea Naţională franceză oglin radicalilor pentru a face rechizitoriul
fără rezultat. Aceleaşi argumen tanic, îşi exprimă indignarea cu deşte profunda nemulţumire care dom guvernului".
neşte in Franţa în legătură cu prelun
te au fost formulate şi în anul privire la pregătirile de război problema eliberării Irianului de vest girea la nesfîrşit a puterilor excepţio Scoţînd în evidenţă faptul că cei
1917, cînd Rusia era singură şi ale trupelor engleze şi ameri poate fi rezolvată repede. nale asumate de preşedintele de Gaul care au criticat marţi „metodele" gu
Lemn făcea apel la pace. Acest cane din Berlinul occidental. Dimara a sosit în Indonezia în le şi ca urmare de inexistenţa unor vernamentale şi-ah dat votul unei con
apel era pe atunci complet ig Aceste trupe, scrie el, au aţintit luna aprilie după ce a zăcut şapte posibilităţi de control democratic asu stituţii care a redus parlamentul la.
armele spre răsărit. Tocmai a- Regimul marionetă pra politicii guvernului. După cum a- rolul de marionetă. Ziarul „Libera
norai. Oricit de mult era Lemn semenea acţiuni „trebuie să p ro ani înlr-o închisoare din Irianul de ratâ şi ziarul „L'Humanité", încerca tion" consideră că această situaţie do
împotriva înarmării, totuşi Ru voace mînia tuttiror partizani vest, unde a fost aruncat de olan din Kaianga a fost răsturnat rea guvernului „de a şterge din con vedeşte că „regimul gaullist se împot
sia se afla în faţa alternativei lor păcii şi nicidecum hotărîrea dezi. ştiinţa populară ideea vie a democra moleşte în contradicţii din ce în ca
să ce înarmeze sau să fie ştear LEOPOLDVILLE 13 (Ager Chombe şi mina sa dreaptă, mai numeroase şi mai profunde".
să de ps faţa pămîntului. Ace Uniunii Sovietice de a adopta Agenţia Antara a anunţat că Di „ministrul de Interne“, Munon- ţiei nu a reuşit. liste din ce în ce
eaşi situaţie s-a creat şi acum“. din cauza acestor provocări pre mara intenţionează să se întilneascâ pres). — Agenţiile de presă a- go, au reuşit să fugă în împre mai bine înţeleasă necesitatea de a Ga răspuns la moţiunea de cenzură,
cu preşedintele Sukarno pentru a nunţă că regimul marionetă din jurări care nu sînt încă pe.de primul ministrul Debré a declarat că
meditate toate măsurile nece discuta o serie de propuneri privind Katanga a fost la 13 septembrie plin clare. se reveni la un regim cu adevarat
sare pentru apărarea sa şi pen răsturnat, şi guvernul central se va adresa Qonsiliului constituţio
---------- W ---------- - — tru apărarea lumii împotriva a- lupta pentru eliberarea Irianului de congelez şi-a extins autoritatea Primul ministru al Republicii democrat, la un regim unde repre
Congo, Cyrillc Adoula, a decla nal în încercarea de a demonstra că o
T u lb u ră ri în regiunea cestor maniaci războinici“. vest. asupra acestei provincii. rat că guvernul central a hotă- zentanţii poporului vor putea hotărî cu asemenea moţiune nu poate fi depusă
P u e rto —- A m uelles După o serie de incidente sîn- rît introducerea stării excepţio
ËE3 nale în Katanga şi trimiterea adevărat... Ceea ce s-a petrecut marţi de Adunarea Naţională în cadrul unei
geroase care s-au transformat unui comisar general extraordi
din Panama Sukarno şi Keita au sosit !a Washington nar la Elisabethville, investit cu in parlament, scrie acest ziar, nu con sesiuni extraordinare aşa cum a fost
în ciocniri militare între mer depline puteri. Guvernul l-a nu
HAVANA 13 (Agerpres). — In re pentru a se intîini cu Kennedy cenarii lui Chombe şi trupele stituie decit un simptom, printre mul aceea convocată marţi. Consiliul con
giunea Puerto — Amuelles (Panama; O.N.U., toate punctele strategi mit în această funcţie pe Egide
a avut loc o ciocnire între muncitori <WASHINGTON 13 (Agepres) spirit care să corespundă do ce din Elisabetliville, capitala te altele, al schimbărilor care se în stituţional, despre care agenţia Reu
panamezi şi funcţionari ai societăţii TASS transmite: La 12 sep rinţelor popoarelor...“ Katangăî, au trecut sub contro Davidson Boclicley, fost comisar
americane „United Fruit Gompany" tembrie preşedintele Indoneziei, făptuiesc". ter arată că întotdeauna a sprijinit
care s-a soldat cu cîţiva morţi şi ră Sukarno, şi preşedintele Repu Răspunzînd salutului lui Kcn lul autorităţilor O.N.U. La ce de stat în guvernul condus de Comentind desfăşura'reă aceleiaşi şe- poziţia guvernamentala, Hotărăşte in
niţi, transmite agenţia Prensa Lati blicii Mali, Keita, au sosit la nedy, preşedintele Sukarno a rerea guvernului central congo-
na. Washington pentru a se întîlni spus că el a sosit la Wa Iez, trupele O.N.U. au arestat Antoine Gizenga. dmţe, ziarul „Paris Jour“ consideră chestiunile legate de împuternicirile
cu preşedintele Kcnnedy şi pen shington împreună cu preşe cîţiva „miniştri“ katanghezi.
Ciocnirea a fost provocată de con tru a-i înmîna mesajul parti dintele Keita ca ambasadei că „dacă s-ar fi votat marţi, dl. Debré parlamentului, de validitatea legilor şi
cedierea conducătorilor grevei declarate cipanţilor la conferinţa de la al conferinţei de la Bel Memorandumul guvernului
în urmă cu patru luni din pricina re Belgrad a ţărilor neangajate. grad al ţărilor neangajate alegerilor etc. şi urmează să-şi d;a
fuzului societăţii „United Fruit Cotn- care reprezintă aproximativ 750 con'cs5>olez adresat O.N.U.
pany" de a îndeplini prevederile con Salutind la aeroport ps pre milioane ele oameni. avizul pînă în opt zile.
tractului de muncă semnat de ea. şedintele Sukarno şi pe preşe LEOPOLV1LLE 13 (Agerpres). golezi care se aflau Ia 1 septem
dintele Keita, preşedintele „Nu am sosit pentru medie — Agenţiile de presă anunţă că brie pe teritoriul congolez era Tineretul sovietic munceşte
După cum transmite agenţia Pren S.U.A., Kennedy, a declarat: re. Sarcina noastră constă în guvernul congolez a adresat Or de 131.000. Aceste cifre au fost cu entuziasm pe şantierele
„Noi înţelegem că ei au sosit a vă transmite, d-le preşedinte, ganizaţiei Naţiunilor Unite un furnizate de către Liga societă
gîndurile şi neliniştea conferin memorandum în care cere ca ţilor de Cruce Roşie. M ajorita
sa Latina, guvernul statului Panama cu o misiune a păcii şi noi vrem ţei de la Belgrad gîndurile şi pe ordinea de zi a apropiatei tea refugiaţilor o formează co Comsomolului
trimite formaţii ale gărzii naţionale ca ci să ştie că poporul acesici neliniştea noastră în legătură cu Adunări Generale a O.N.U. să piii (78.000), bătrînii şi femeile.
în regiunea unde au loc tulburările. ţări împărtăşeşte marea lor do actuala situaţie din lume“. fie înscrisă problema refugiaţi In memorandum se apreciază MOSCOVA 13 (Agerpres).— tre care furnalele tinerelului ’de
Au fost arestaţi 12 muncitori pana rinţă ca problemele care tul lor angolezi care şi-au găsit nă numărul refugiaţilor va creş
mezi. bură liniştea lumii să fie solu Am sosit aici. a spus preşe adăpost pe teritoriul Republicii te cu încă 10.000 pînă la sfîr- Siite de mii de tineri şi tine la Karaganda, Tuia şi Krivoi-
ţionate pe cale paşnică, într-un dintele Keita, într-un moment Congo.
excepţional de serios. „V-am a- kîtul anului. re muncesc voluntar pe marile Rog, cuptoarele Martin şi La
dus, d-le preşedinte, un mesaj „Operaţiunile militare desfă Guvernul congolez menţio
al păcii. V-am adus acest me surate de către forţele portu şantiere ale Comsomolului. Ei minorul „250“ de la combina
saj pentru că ţările tinere au gheze împotriva patrioţilor an nează că pînă la 1 septembrie
golezi, în special în nordul ţă a distribuit refugiaţilor 4.000 şi-au luat angajamentul de a tul metalurgic din Cerepoveţ şi
nc'Tvie de Dace“ . rii, se spune în memorandum,
„De la Yalta la dezarmare“ tone alimente şi alte produse. da patriei, pînă la deschiderea altele. «
Aooi Sukarno şi Keita s-au au provocat un exod al popu „Congo poate să ofere doar o cehii de-al XXII-lea Congres al
îndreptat spre Casa Albă un soluţionare temporară a proble P.C.U.S., 47 de obiective indus De asemenea sînt în curs ’de
de Sukarno i-a înmînat Tui laţiei civile din această regiu triale mari.
O c a rte despre problem ele in te rn a ţio n a le actuale Kcnnedy scrisoarea particinan- mei care rezidă din prezenţa terminare noi obiective ale com
ţilnr la conferinţa de la Bel ne spre Republica Congo“. angolezilor pe teritoriul său“, Zilele acestea tinerii construc
se subliniază în memorandum. tori îşi încordează toate torţele binatului metalurgic clin Magni-v
grad. In memorandum se sublinia „Soluţia finală poate fi doar pentru a îndeplini înainte de
NEW YORK 13 (Agerpres). — încheierea celui de-al doilea răz una politică — garantarea drep termen angajamentele luate. Ei togorsk şi combinatul chimic'
„O studiere atentă a tratative boi mondial. In baza unei ana ză că numărul refugiaţilor an-
lor duse în ultimii 16 ani nu lize aprofundate a documente tului angolezilor de a-şi rezol din Stalinogorsk, ale combina
poate duce decit Ja o singură lor autorul ajunge al concluzia
concluzie, şi anume că Uniunea că orice progres pe calea spre tului electrochimie clin Circile şi
combinatelor de hîrtie şi celulo
ză din Kondopoga şi KotJas,
Sovietică doreşte ca planeta dezarmare şi slăbirea încordării va singuri problemele şi a drep au şi dat în producţie 11 agre precum şi alte uzine de spirt
noastră, scindată să fie dezar internaţionale este blocat de Oc In c a p ita la R ep ublicii D om inicane tului Angolei la independentă“. gate şi alte obiective mari, prin sintetic din Saratov.
mată, fapt pe care guvernele cident.
ţărilor N.A.T.O. nu-1 doresc“, La Referindu-se la psihoza răz Grave incidente produse cu prilejul S C U R T E Ş T IR I <> S C U R T E Ş T IR I
această concluzie ajunge profe boinică aţîţată în S.U.A., profe
sorul John Murray de la Uni sosirii unei comisii a O.S.i
versitatea din California în car sorul critică tendinţa guvernelor
occidentale de a numi „comu
tea sa „De la Yalta la dezar nist“ pe orice om „care sprijină CIUDAD TRUJILLO 12 (Ager automate. La faţa locului au MOSCOVA. — La 12 septembrie juoblemele economice europene şi in- grevei şi la celelalte uzine „poate fi
mare“ apărută recent în S.U.A. propunerile sovietice cu privire pres). — La 12 septembrie în sosit în grabă unităţi blindate Osvaldo Dorticos Torrado, preşedintele fluenţa lor asupra intereselor Com- o chestiune de zile, dacă nu de ore".
cap.val? Republicii Dominica ale poliţiei şi maşini ale pom Republicii Cuba, care se află într-o monwealthului.
In această carte, care cuprin la dezarmare“. PARIS. — Ea 12 septembrie în re
de 368 de pagini, Murray ana După părerea lui, asemenea ne, Ciudad Trujillo, s-au produs pierilor, precum şi ambulanţe vizită oficială în U.R.S.S., precum şi GAiRO. — Agenţia France Presse giunea Mării Mediterane au început
lizează în mod amănunţit cau acuzaţii sînt aduse de cei care grave incidente în cursul căro pentru a ridica pe răniţi. persoanele care il însoţesc au părăsit amiuiă c3 la 12 august i luat fiinţă manevrele forjelor terestre, maritime
zele războiului rece, problemele „nu sînt în stare să rezolve pro ra au fost ucise trei persoane .Moscova, pierind cu un tren special la Gair i un consiliu al revoluţiei din miEfare şi aeriene militare ale N.A.T.O.
controlului asupra energiei ato blemele în mod rezonabil“. şi rănite numeroase altele. Po Vizita pe care comisia O.S.A.. la Leningrad. Oman. '•rb preşedinţia Imamului Ga- După «uni relatează agenţia France
mice, precum şi tratativele cu trivit relatărilor coresponden din care fac parte reprezentan Irb oeu Aii Consiliul cuprinde zece Presse, la aceste manevre care sînt
privire la 'dezarmare şi alte pro „Problema dezarmării“ subli tului din acest oraş al agenţiei ţii S.U.A,, Columbiei, Panamei NEW YORK — La 13 septembrie membri, şefii unor triburi care de mai comandate de amiralul american Mcdo-
bleme care se ’desfăşoară de la niază autorul, este o problemă United Press International, in şi Ecuadorului, a inaugurat-o „Nc,v York World ielegram and Sun", bine de şase ani duc o aprigă luptă nald, part'cipă nave ale flotei a Vl-a
a întregii omeniri“. cidentele au avut loc cu prilejul sub aceste „auspicii“ la Ciudad „New York Herald Tribune", „New împotriva autorităţii sultanului din americane, precum şi forţe maritime
sosirii în capitala Republicii Trujillo, are loc din iniţiativa York Fost", „New York Times", aa Mascat, protejat de către colonialiştii militar* şi aeriene militare, italiene,
Greva geraeraSă a muncitorilor libériens S.U.A. care încearcă să „reabi publicat cronici la primul spectacol al englezi. greceşti şi turceşti. Manevrele vor aura
Dominicane a unei comisii a liteze“ regimul fascist din Repu trupei Teatrului de Operă şi Balet plnă la 18 septembrie.
MONROV1A 13 (Agerpres). După prăştie pe demonstranţi. Au fost ope Organizaţiei Statelor America blica Dominicană. „S. M. Kirov" diu Leningrad, care a LONDRA. -- Un grup de deputaţi
cum s-a mai anunţat, la It septem rate arestări iar soldaţi înarmaţi pa avut loc la 12 septembrie la Metro laburişti in frunte cu james Callaghan, NEW YORK. — Potrivit datelor pu
brie muncitori 1iberieni au declarat trulează în permanenţă pe străzile ne cu sarcina de a „cerceta si Este pentru a doua oară după politan Opera. Cronicarii americani specialistul partidului în problemele blicate la 12 septembrie de Ministerul
o grevă generală cerînd eliberarea Monroviei. tuaţia politică după asasinarea asasinarea dictatorului Rafael dau in unanimitate o !naltă preţuire coloniale a protestat pe lingă minis Muncii din S.U.A., la începuiul lunii
imediată a activiştilor sindicali ares dictatorului Rafacl Trujillo“. „O Trujillo cînd o asemenea comi atit regiei baletului „Lacul Lebedelor" trul coloniilor Macleod, împotriva re august în S.U.A. existau -1.542.000 şo
taţi şi mărirea salariilor. In urma situaţiei încordate care s-a mulţime de aproximativ 2.000 sie pleacă în Republica Domi cit şi măiestriei soliştilor şi întregului presiunilor dezlănţuite de autorităţile meri, adică cu 754.000 mai mulţi decit
creat, William Tubman, preşedintele de persoane — transmite agen nicană. Raportul primei comisii corp de balet. coloniale engleze in Rhodezia de nord. in august anul trecut.
Declanşarea grevei a fost însoţită Liberiei, a cerut parlamentului, întru ţia — s-a masat de-a lungul a recomandat menţinerea sanc
de o uriaşă demonstraţie la care au drumului care urma să fie stră ţiunii de excludere a acestei ACCRA. — La 12 septembrie s-a NEW YORK. — Greva muncitorilor PARIS. — Ziarul „t’llumanite“ re
luat parte 15.000 de grevişti. întrea nit într-o sesiune specială, să-i acorde bătut de membrii comisiei O.S.A. ţări din O.S.A,, deoarece a con deschis la Acera conferinia anuală a de la uzinele societăţii americane de latează că între 1 august şi 10 sep-
ga activitate economică a fost para cu intenţia de a cerc ca Orga stafat că în Republica Domini miniştrilor de Finanţe ai ţărilor Goni- automobile „General Motors“, care a temorie, uitracoioniaiiştii cnn Alger i
lizată. Au avut loe serioase inciden împuterniciri extraordinare pe care de nizaţia Statelor Americane să cană nu există nici o tendinţă monweaiihului, la care iau parte 13 început luni, continuă. La grevă par
nu ridice sancţiunile împotriva de respectare a libertăţilor de miniştri de Finanţe. La conferinţă, care ticipă din totalul de 350.030 de mun au provocat G10 explozii. O mare paria
fapt vrea să le folosească în scopul Republicii Dominicane deoarece va dura trei zile. va fi examinată pro citori de la 120 de uzine, 295.000 de din aceste explozii erau săvîrşite iui-
în această ţară nu există încă mocratice, iar populaţia conti blema situaţiei economice mondiale, a niunciiori din 92 de uzine. Potrivit a- polriva caselor de iocmt şi magazi
democraţie“. Poliţia a interve ajutorului financiar şi tehnic destinat nelor aparţinind algerienilor, precum
nuă să trăiască, în condiţiile ce şi acelor europeni care refuză să spri
te cînd poliţia a fost trimisă să îm înăbuşirii grevei muncitorilor liberieni. nit si a deschis focul cu arme lei mai crunte terori. ţârilor Conimonwcalthului, precum şi genţiei Associated Press, extinderea jine pe ultracolonialişli.
Redacţia si administraţia z ia ru lu i; str. 0 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P..T.T.R. gr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. •— T ip a ru l: Întreprinderea Poligrafică „ I Deva ’S."