Page 49 - 1961-09

\ }<¦;#¦¦¦">" \ PROLETARI DIN TOATE TARIP R. UNITI-VAt
I ...
; jV.,-tV- r<. . —

-- - " ‘ V ;Î'W Î

Anul Xiii. Nr. 2991 Vineri 15 septembrie 1961 | 4 pagini 20 bani

Maa ^ ^ « ain^»iKwmiw»a^i!;!W*atmaMaaaOTa»mawaMKacs««

SPOR LA MUNCA IN Minereu de calitate

NOUL AN ŞCOLAR! superioaraA A /W W > ^ A A ^ /A A /vNAA

<
„GH.DOJA" Z L A T H A <
Astăzi, copiii Proî. CORNEL' STOICA Hunedoara, nu­ LA E. M.

patriei noastre vicepreşedinte al Sfatului popular mai din bugetul Calitatea mine­ zilele care au tre­ trimită la ziuă cu
reului este obiec­
păşesc din nou regional Hunedoara local s-au alo- tivul principal al cut din această lu­ 17 şi respectiv 14
întrecerii socialis­
pragul şcolii în­ - cat pentru repa­ te pe profesii ce nă, echipa şi-a la sută mai mult
se desfăşoară la
crezători în viitorul lor fericit. raţii şl amenajări peste 300.000 Exploatarea m i­ îndeplinit planul minereu, ele cca
nieră „Gh. Doja“
După o vacanţă plăcută, prima de lei. din Zlatna. Ast­ de producţie în mai bună calitate.
fel, dină aten­
zi de şcoală prilejuieşte emo­ Numeroase sînt şi construcţiile ţia cuvenită se­ proporţie de 115 Pe întreaga ex­
lectării minereului
ţiile fericite ale întîlnirii dintre şcolare, ridicate prin contribu­ in frontul de lu­ la sută. ploatare, calitatea
cru, echipa condu­
elevi, profesori şi părinţi. ţia voluntară a cetăţenilor. Ast­ să de Traian Ga- Pentru ca din minereului s-a îm­
vrilă a extras nu­
In anii regimului nostru elevii fel de exemple se pot da şco­ mai minereu de abataje să plece bunătăţit cu apro­
bună calitate. Pe
s-au obişnuit ca în fiecare an lile din Buruiene şi Ohaba, care lingă aceasta, in numai minereu cu­ ximativ 4 procen­

să găsească şcoala mai bine pre­ au cite 6 săli de clasă mari, la­ rat, numeroase e- te, fapt care a

gătită, condiţiile de învăţătură boratoare, bibliotecă etc. chipe de mineri. a: contribuit la obţi­

să fie mai bune ca în anul pre­ Sub conducerea Partidului plică pe scară lar­ nerea a 8.500.000

cedent. Penti’u a răspunde ne­ Muncitoresc Romîn, poporul gă metoda puşcă­ lei economii la
rii selective. Echi- preţul de cost, de
voilor economiei şi culturii, ce­ nostru realizează cu succes sar­ !rele minerilor E- la începutul anu­
manoil Petraş şi lui şi pină in pre­
rinţelor dezvoltării tehnicii şi cinile trasate de Congresul al Traian Oprea de

ştiinţei, an de an nivelul învă- III-lea al P.M.R. în vederea de-

ţămîntului este tot mai ridicat. săvîrşirii construirii socialismu­ Comunista Aritina Nico- Cş =E&1=

Prin grija partidului, şcoala lui. Şcoala de cultură genera­ pildă, au reuşit să i zent. la este una din bobinatoa- X Ritmul construcţiilor zootehnice
şi gospodăreşti trebuie intensificat!
noastră nouă a crescut în pas lă a intrat şi ea într-o nouă rele fruntaşe din sectorul ^

cu construirea socialismului. etapă a dezvoltării sale, care LA E. M. B A R Z A mecanic şef al U.M. Cu- o

Tineretului şcolar i s-au asi­ constă în încheierea generaliză­ gir. Ea îşi depăşeşte norma <>

gurat în anii regimului de de­ rii Invăţămîntului de 7 ani şi Minerii sectoru­ septembrie să rea­ primele 12 zile din lunară cu 20 la sută şi o
lui. 30 — 60 Musa- lizeze planul pe luna in curs cm
mocraţie populară cele mai bu­ trecerea treptată la învăţ,ămîn- riu, al Exploată­ întreaga lună. Dină peste 25 la sută. realizează lucrări de buna o
rii miniere Barza, viaţă acestui an­
ne condiţii de studiu- El are as­ tul de 8 ani, ceea ce va face şi-au intensificat gajament, minerii Concomitent, mi­ calitate. Ooooo
eforturile in între­ din echipele co- Datorită realizărilor ob
tăzi la dispoziţie şcoli cu clase ca întreaga durată a şcolii de nerii echipelor a- —RAID —A N C H E T Ă —
cerea socialistă, muniştilor Nico- mintite au reuşit ţinute hi întrecerea soda
spaţioase, manuale şcolare gra­ cultură generală să ajungă la 12 să reducă sterilul Ne aflăm in prag de toamnă. Peste
numeroşi membri lae Jurca, llie Dă- din minereu cu puţin timp animalele gospodăriilor co­
tuite pentru clasele I-VII sau la ani. peste 15 la sută listă, tov. Nicola se bucu- O lective vor trebui să iie introduse în La Apoldul de Sus, de pildă, încă de
şi candidaţi de răbanţ şi Petru faţă de norma ad­ adăposturi acoperite. In vederea asi­ la începutul anului problema ridicării
preţuri extrem de mici pentru Avind In vedere acest fapt, cu misă. vă de multă stimă in rin- o gurării unor adăposturi corespunzătoa­ de noi consirucţii a stat in permanenţă
partid s-au anga­ Ghilean, şi-au de­ re, pentru amil acesta s-au planificat în atenţia organizaţiei de partid şi a
elevii claselor VIII-XI, internate, noul an şcolar intră in aplicare S. POP dul colectivului unde lu­ a se construi si cia in folosinţă in gos­ consiliului de conducere al gospodă­
jat ca plnă la 21 păşit planul în podăriile colective din raionul Sebeş, riei colective. S-a format astfel o bri­
un număr tot mai mare de burse. o serie de măsuri destinate rea­ crează. GS grajduri, 8 saivane, 10 maternităţi gadă de constructori în care au intrat zi­
şi G îngrăşătorii de porci. Avind in ve­
In acest an, numai pentru ele­ lizării practice a şcolii de 8 ani, In fo to : Tov. Aritina dere faptul că recoltele din cc iu ce mai dari, tîmplari, dulgheri, fierari etc. Ga
mari obţinute de colectivişti necesită şi responsabil al brigăzii a fost numii to­
vii claselor I-VII din regiunea îmbunătăţirii programelor, pla­ Nicola, lucrind la bobina- % ele spaţii de depozitare cu un volum varăşul loan Moga, unul din cel mai
sporit, s-a planificat a se mai con­ pricepuţi meşteri ai colectivei.
noastră se acordă peste 600 bur­ nurilor de invăţămînt, întăririi rea unui stator. strui pină la sfîrşitu! anului Încă 12
oooooooooooooooooooooo magazii pentru cereale şi 12 pătulic Gînd timpul a permis s-a început
se in valoare de peste 800 mii legăturii dintre Invăţămînt şi încăpătoare. confecţionarea — pe plan local — a
!50.000 bucăţi cărămidă necesară con­
lei, ceea ce va veni în spriji­ munca productivă, dezvoltării Pentru a cunoaşte felul în care se struirii unei magazii de cereale cu o
nul generalizării invăţămîntului simţitoare a invăţămîntului pro­ desfăşoară lucrările la ridicarea adă­ capacítale d<? 100 vagoane, a unui
rle 7 ani. Urmînd politica înţe­ fesional, tehnic şi superior. posturilor pentru animale şi la celelalte grajd pentru 60 capete vite mari, a
DUH construcţii gospodăreşti, redacţia ziaru­ unei îngrăşătorii de porci şi a unui
leaptă a partidului, statul nos- Perspectivele minunate des­ lui nostru a întreprins un raid-anche- grajd pentru 50 capete tineret bovin.
st.ru de democraţie populară chise şcolii noastre noi de cel lă în unităţile agricole socialiste din
continuă să creleze condiţii de de al III-lea Congres al P.M.R., raionul Sebeş. Dăm mai jos cîleva din Lucrările de construcţie la aceste
constatările făcute pe teren. obiective s-au desfăşurat într-un ritm
învăţătură dintre cele măi favo­ mobilizează cadrele didactice, Pregătiri intense suri. Astfel au fost executate şi tratată cu antimălurice, ob­ susţinut în tot timpul anului. La ora ac­
rabile întregului tineret şcolar. conducerile şcolilor, la o muncă arături pe 50 ha., iar alte 100 ţin producţii sporite de cereale. Acolo unde munca tuală, magazia (cu 2 etaje şi pivniţă)
‘Astfel, inceplnd cu acest an superioară din punct de vedere Dornici să obţină şi în anul ha. unde a fost semănat trifoi, De aceea — din timp — ei au este bine organizată este ridicată pîuă la ultima centură,
viitor recolte bogate de cereale, sînt pregătite pentru a putea fi luat măsuri pentru condiţiona­ ingrăşătoria este gata, grajdul pentru
şcolar, toate taxele şcolare şi pedagogic şi organizatoric. Pes­ colectiviştii din Berghin, raionul arate. Practica a arătat că acolo unde mun­ tineret bovine este zidit pînă aproape
de examen au fost desfiinţate. te tot au fost pregătite pro­ Alba, se preocupă cu multă răs­ rea şi tratarea seminţelor pe ca este bine organizată, rezultatele sînt de centura de beton, iar majoritatea
Întregul invăţămînt, de toate gramările materiilor, a planuri­ pundere de pregătirea lucrări­ Cu ajutorul unui selector elec­ din cele mai fructuoase. materialelor necesare grajdului pentru
lor premergătoare campaniei de tric au fost selecţionate şi tra ­ care le vpr.,folosi la însămînţa- 60 capete vite, sînt procurate. Au mal
gradele, din ţara noastră, a de- lor, au fost puse la punct ma­ !nsăminţări. Pină la 12 septem­ tate 50.000 kg. săminţă de griu fost confecţionate 20 bucăţi recipiente
' venit gratuit. Aceasta este 6 mă­ terialele didactice necesare pre­ brie a.c., ei au executat cu aju­ şi s-a schimbat la baza de re­ tul cu griu a celor 200 ha. Pină cu o capacitate de 800 kg. fiecare pen-
torul tractoarelor primite de ia cepţie o mare cantitate de griu, în prezent, Ia această gospodă­
sură de importanţă deosebită şi dării. Ridicarea nivelului do pre­ S. M. T. din Alba Iulia arături orz şi secară din soiurile de (Gontinuare în pag. 2-a)
dovedeşte încă odată înalta pre­ gătire profesională şi ideologică pentru însăminţări pe mai bine rie s-au condiţionat peste 30.000
de 130 ha. teren. mare productivitate, care anul
ţuire şi grijă ce o poartă parti­ a cadrelor didactice prin di­ kg. sămînţă din soiurile Ponca
De asemenea au condiţionat acesta au dat rezultate bune ps
dul creşterii şi educării fiilor oa­ verse cursuri de perfecţionare 60.000 kg. săminţă de griu din ogoarele colectiviştilor din Mier ­ şi Cenad 117 şi a fost tratată
soiuri de mare productivitate, curea. o atenţie deosebită au
menilor muncii. r urmate în vara aceasta de nu­ iar pentru fertilizarea soiului cu germisan mai mult de 30 la
au transportat pină in prezent acordat-o colectiviştii şi îngră- sută clin cantitatea de săminţă
Baza materială a învăţămîn- meroase cadre didactice, va asi­ in cîmp peste 300 tone gunoi şării terenurilor slab producti­ necesară.
de grajd cu care s-a îngrăşat o
tului a fost de asemenea lărgi­ gura de asemenea învăţămîntu- suprafaţă de 32 ha. teren. ve. Pină Ia 14 septembrie au fost
transportate în cîmp mai bine
tă an de an. In regiunea noas­ lui de stat un nivel de predare La. G. A. G. .««•••*(-
de 300 tone îngrăşăminte orga­
tră, in anul şcolar 1961-1962, superior. Pe linia întăririi legă­ din M ie rcu re a nice. urmînd ca în aceste zile
să fie transportat şi restul de
se dau în folosinţă peste 100 turii Invăţămîntului cu munca La gospodăria agricolă colec­ gunoi de grajd.
tivă din Miercurea, raionul
de săli de clasă nou construite, productivă se lărgeşte numărul Sebeş, pregătirile pentru cam­ Numai săm înţă
pania agricolă de toamnă se
spaţioase şi luminoase, precum şcolilor care organizează în a- desfăşoară într-un ritm intens. de calitate © I » O C H Iţ./ 'W 'V
La indicaţia biroului organiza­ Íj W
şi 6 laboratoare şi ateliere şco­ cest an, o zi pe săptămînă, ţiei de bază, consiliul de condu­ Colectiviştii din satul Balomir, @© ©
cere al gospodăriei colective a raionul Orăştie, s-au convins
lare. Numai în raza oraşului re­ practica elevilor direct în pro­ din proprie experienţă că folo­ Ion Nicolae a venit la Hu­ de lucruri care i-au atras pre­ 9 la bunlcerele de calcar şi
întocmit un plan concret de mă- sind numai sămînţă din soiuri
gional Petroşeni se dau în folo­ ducţie. In anul şcolar 1960-1961 de’ mare productivitate, curată nedoara acum 15 ani. A venit ţuirea întregului colectiv.

sinţă în anul acesta 3 şcoli cu a funcţionat o singură şcoală cocs in vederea unei. produc­

cite 16 săli de clasă (la Petro­ în regiunea noastră cu aseme­ — după cum povesteşte el. as­ L-am vizitat într-una din tivităţi sporite a muncii. îna­
tăzi — în „simplă recunoaş­ aceste zile şi l-am găsit, ca inte. două concasoare (unul
şeni, Lonea, Uricani) şi se va nea program. In noul an de în- tere'1, ispitit mai mult de do­ întotdeauna, zbătindu-se intre pentru cocs şi altul pentru
rinţa unui cîştig. Nici nu-i tre­ o mie şi una de probleme, calcar), erau deservite de o
începe construcţia unei şcoli cu văţămînt numărul lor se ridică cea prin gînd să se stabilească luptîndu-se să realizeze cit mai bandă care transporta cocs
aici. Mai ales că Hunedoara dc mult în spaţiul, unei singure sau calcar la bunkere: dar
10 săli de clasă în Vulcan. la 8. atunci era aşa cum o lăsase­ clipe... Graba pe care o pune banda nu putea face decit un
ră vechii stăpîni: o uriaşă pa­ singur transport odată, fie de
Pentru reparaţii şi amenajări, Sînt create toate condiţiile ragină, o privelişte dezolantă in rezolvarea sarcinilor („Tot­ cocs, fie de calcar, şl produc­
şi tulbure. Şi totuşi... tivitatea muncii era astfel
s-au pus Ia dispoziţia şcolilor pentru ca şi în acest an activi­ deauna peste plan cu mini­ scăzută. Koloman a tăiat-o ln
Şi totuşi, muncitorul Ion Ni­
peste două milioane lei, asigu- tatea cadrelor didactice să fie mum 10 procente 1“, este o

rîndu-se astfel condiţii de învă­

ţătură tot mai bune. In oraşul (Continuare (d pag. 2 a)

La noua In o v a ţie colae a intîrziat aici mai mult veche deviză a lui), nu a um - două. i-a adăugat tamburi, şi

decit socotise. A trimis acasă, astăzi fiecare concasor îşi are

conductă de apă m J7^ M m a. p re ţio a s a in Moldova, citeva scrisori prin banda sa proprie, ambele con­

care îşi amina sorocul întoar­ D in carnetul casoare puţind lucra simultan.
cerii, apoi, multă vreme, n-a
ln vederea satisfacerii cerin­ La cabinetul tehnic al Între­ mai scris nici un rină. Şi brusc, DE REPORTER -- A fost o operaţie de mare
prinderii miniere din febea, intr-o zi. o scrisoare care a precizie tăierea aceasta, o
ţelor de apă potabilă ale oa­ sînt depuse tot mai multe pro­ căzut ca o lovitură de trăznet brit, nu a diminuat niciodată operaţie care cerea şi dibăcie ^
puneri de inovaţii. Numai în peste cei de-acasă : ,,Veniţi ia calitatea lucrărilor executate dar şi un nivel de calificare /
menilor muncii din oraşul Deva. ultimul tim.p, colectivul de ino­ Hunedoara. Răminem aici“. de el. „Echipa lui Ion Nico­ înalt — îşi încheie Koloman Ş
lae“ e o formulă care echiva­
s-a hotărit montarea unei noi P ro d u se fo re stie re p e ste plan vatori compus din tovarăşii Ovt- Se intîmplase cu Ion Nicolae lează, printre oamenii aglo-
conducte. Conducta va avea o diu Opreau. Vasile Telvian, Sa­ un lucru pe care nici el nu meratorului, cu „marca fabri­
bin Lupea şi Iosif Stana, a rea­ şi-l putea explica tocmai lim­ cii“, în acccepţia perfectei ca­
lungime de 3.820 m. Pentru a Printr-o raţională folosire a fost obţinut pe seama reduce­ lizat. o maşină pentru îndoirea pede, dar pe care îl simţea lităţi a muncii. Toate repara­ povestirea. }
fi montată in timpul cel mat materialului lemnos, muncito­ rii consumurilor specifice de adine. încrustat definitiv în ţiile şi adaptările executate — Cine a făcut-o ? ^
scurt, cetăţenii din oraşul Deva rii din economia forestieră atf materii prime. In lupta pentru la rece a cintrelor metalice. su fle t: îndrăgise Hunedoara, ele el poartă, ca pe-o nevăzu­ — Ion Nicolae.
reuşit ca de la începutul anu­ mărirea rentabilităţii întreprin­ Prin aplicarea ei s-a redus se legase de ea. tă ştampilă, această formulă
şi-an manifestat dorinţa de a lui şi pînă la 1 septembrie să derilor, muncitorii din fabricile care condensează-n ea totul... Schimbul s-a sfîrşit. îmi
manopera necesară pentru con­ Erau anii cind comuniştii caut eroul, pregătlndu-mi in
participa, prin muncă patrio­ combinatului începuseră ma­ gînd întrebările cu care il voi
fecţionarea unei singure cintre rea acţiune de înviere a aces­ ocupa in viitoarele ceasuri...
tică. la săparea canalului. dea peste plan produse, a că­ de industrializare şi de produse de la 48 ore om., la 9 ore/om. Dar v a i! Ion Nicolae n-are
Primele lucrări de săpare a ror valoare se ridică la 235 mi­ tinite din lemn, din Ministerul realizindu-se astfel, o economie nici acum. vreme de mine. Tre­
lioane lei. O bună par- Economiei Forestiere au reali­
canalului prin muncă patriotică 1e din sporul de producţie a zat peste plan numai în prime­ dc 978 lei pe cintră. buie să se repeadă la un bă­
au început ieri. iat din echipă, care-i bolnav...
FLORIN LUPEI
le 7 luni ale acestui an bene­ N-am izbutit să stau prea
inginer mult de vorbă cu el. Îşi schim­
Oameni ai muncii în excursie ficii în valoare de 34 milioane tei vaste paragini, şi proaspă­ ba greutatea trupului cind pe — Şi după aceea?
lei. tul huneăorean respira cu tot un picior, cind pe altul, plin
pieptul aerul tare al bătăliei de nerăbdare, implorindu-mâ — Mă duc la şcoală.
[ In dorinţa de a cunoaşte La cerinţa a numeroşi" o~a- 1 ) ce se vestea. Şi totuşi, nici — La şcoală ? !
t cit mai multe din frumuseţi­ meni ai. muncii din întreprin- j atunci, in clipele acelea, nu-i din ochi să-l las să plece la — Da. Sînt ln anul II la
trecea prin gînd că se va sta­ treburi. A trebuit să mă supun. şcoala serală.
le patriei, numeroşi siăerur- deri, instituţii şi de pe ogoa- t bili pentru toată viaţa aici... M-am decis insă să-l aştept Socotesc ln gind timpul ca-
j oişti, mineri, constructori şi re, Agenţia din Deva a O.N.T. | pină la încheierea schimbului rc-i va rămlne disponibil pen­
j alţi-oameni, ai. muncii din re- Au trecut 15 ani de la hotă- şi atunci, în sfîrşit, să stau tru mine... Ar fi ceva vreme
1 giunea noastră, pleacă in Carpaţi. a organizat anul a- i rirea lui de atunci; şi din mai pe îndelete de vorbă cu el. pînă la urmă, dar cine poate
| timpul liber in excursii in di- cest a peste 150 de excursii ] moldoveanul de altădată n-a Intre timp, urmărinău-l cu cită şti ce noi preocupări i se vor
j ferite locuri pitoreşti, sau is- cu trenuri, speciale şi auto- j rămas, la drept vorbind decit repeziciune şi precizie lucra mai ivi ? Mai ales că ştiu, din
i torice din ţară. De curînd au vorba moale, cu inflexiuni ce-i la repararea unui concasor, spusele oamenilor, că ii place
carele. Mai mult de 270 de j trădează obirşia.. Muncitorul comandind echipei cu gestu­ mult să se îngrijească de casa
plecat în excursie la Mamaia de ieri este astăzi maistru la rile unui diri'cr rutinat, am sa. că e un bun soţ, un bun
cu autocarul o.N.T. Carpaţi 32 oameni ai muncii din regiu- ] fabrica de aglomerare, şeful vorbit despre el cu inginerul gospodar, un bun tată... Hu
dr siderurgişti, constructori şi celei mai bune echipe de la Koloman Epereş, locţiitorul mai are nici un rost să in­
alţi oameni ai muncii din Hu­ ne au făcut excursii prin ] serviciul mecuni.c-şef, om cu­ mecanicului şef. sist...
nedoara, Alţi hunedoreni au noscut şi respectat, ,.hunedo- Drept care închei reporta­
plecat cu autocarul in O.N.T. Carpaţi. in ţări prie­ rean“ ln toată regula. Dragos­ Inginerul Koloman Epereş jul aici, adăugind numai un
excursie la Bucureşti, pentru tea lui pentru oraşul de la şi-a lego.t numele de o im ­ singur lucru, pe care poate
a lua parte ca spectatori la tene. dintre care 215 au fost poalele ChiziduP’i s-a dovedit portantă realizare în cadrul l-aţi şi ghicit: Ion Nicolae e
Concursul şi festivalul inter­ fabric':: modificarea benzii nr. comu ,ist...
in U.R.S.S. adevărată, statornică, şi in nu­
naţional ,.George Enescu — mele ei a înfăptuit o seamă ÎLIE PURGARU
1961”. Peste 3.500 de salariaţi din 1)) Sudorul Nicolae Bădina, care lucrează la întreprinderea de
întreprinderi şi instituţii au construcţii siderurgice Hunedo ara, este mult apreciat nu nu­
mai pentru faptul că îşi depăşeşte ln fiecare lună planul de
plecat prin O.N.T. Carpaţi. in 1I) producţie, cl şi pentru călită tea lucrărilor predate.
diferite staţiuni de odihnă la 1
In fotografie: Tlnărul Nicolae Bădina, ln plină activitate.
munte şi pe litoral. 1
¦_\11
" V_yW • ¦¦¦wvw - >AV 'vAV N/vv '/¦'w'Vv/N« GaI'1,_