Page 50 - 1961-09
P. 50
pnumm R r. 20S1
c o n s tr a c fiilor zootehnice
g o s p o d ă re ş ti trebuie intensificat! Cu sprijinul deputaţilor
(Urmare din pag. Ia)< (pînă Ia 18 septembrie 1981), 1.100 să militez« cu mai multă răspundere Cetăţenii din oraşul Orăştie De curînd deputaţii din
m.c. lemn răşinoase, 8 vagoane fler- pentru impulsionarea ritmului acestor sînt preocupaţi în permanenţă circumscripţiile oraşului Orăş
fru stropitul viilor şi s-a prelungit con beton, 170 tone ciment, 350.000 bucăţi lucrări. ca oraşul lor să devină tot mai tie au organizat adunări
ducta de apă cu 170 ta. asigurîndu-se ţigle ctc. irumos. Pentru aceasta ei vin de dări de seamă. Cetăţenii au
necesarul de apă In toate adăposturile. Justificări, nejustificate la statul popular cu o serie de ridicat noi probleme care tre
Tot prin grija sfatului popular raio propuneri spre a ii rezolvate. buie rezolvate.
Succesele înregistrate aici se dato- nal »-au procurat zilele trecute din pă Colectiviştii din Dobîrca au prevăzut Datorită atenţiei acordate de
resc faptului că în adunările de partid, durea de la Ganciu 1.200 m.c. lemn râ- să construiască anul acesta o magazie către comitetul executiv al sfa După ţinerea adunărilor, de
în şedinţele consiliului de conducere, de cereale cu o capacitate de 50 va tului popular orăşeneso rezol putaţii au prezentat comitetului
ori în adunările generale aie colecti şinoase. goane şi un aalvan pentru 1.000 de oi. vării propunerilor oamenilor executiv problemele ridicate de
viştilor, s-a analizat periodic stadiul Pînă In ziua de 13 septembrie a.c. la muncii, s-a reuşit ca în acest către cetăţeni, pentru a ii stu
lucrărilor la construcţii, iar greutăţile Rămaşi în urmă magazie se iurnase numai planşeul de an să se obţină rezultate bu diate. Astfel, deputatul Elisabe-
ivite au fost la timp înlăturate. beton, cu toate că lucrările de construc ne pe linia înfrumuseţării ora ta Csiser din circumscripţia e-
Se poate spune că In generat sta ţie au fost începute cu circa 4 luni în şului. Demn de amintit este fap lectorală nr. 9 a cerut aproba
La fel de bine au muncit şl colecti diul lucrărilor de construcţie în gospo urmă. Din informaţiile primite de la tul că în perioada 1 Mai — 23 rea pentru a se executa trotu
viştii din Miercurea care au terminat dăriile colective din raionul Sebeş este secretarul organizaţiei de bază P.M.R., August au fost efectuate, prin ar pe una din străzi şi a se
construcţia unui grajd început anul tre satisfăcător. Sînt însă gospodării agri tov. Ion Oltean, ar mai fi necesare circa muncă patriotică, o serie de lu aproba o maşină pentru tran
cut, iar magazia de cereale cu o ca cole colective unde ritmul de lucru nu 15.000 kg. ciment şi 4 m.c. ;herestea crări importante. Astfel, s-a in sportul pămîntului de pe stra
pacitate de 80 vagoane va fi dată în este satisfăcător. pentru ca magazia să fie gaia. trodus pe strada Roza Luxem dă ; deputatul Maria Zvîncă
folosinţă zilele acestea. burg apa potabilă pe o lungi 'din circumscripţia nr. 24 a
La G.A.O. din Vingard, de ptldă, „Nu avem lemn pentru cofraie, ne me de 275 m. realizîndu-se e- propus să se efectueze prin
Rezultate bune au mal obţinut în unde anul acesta trebuia dat în folo lipsesc meşterii... etc.“, sînt justificări conomii din săpături şi umplu muncă patriotică împietruirea
activitatea lor şi colectiviştii din Ră- sinţă un grajd pentru bovine, lucrările pe care le aduc unii tovarăşi din con turi în valoare de peste 11.000
hău, Pianul de Sus, Ap.oldul de Jos, de construcţie sînt rămase în urmă. Bi siliul de conducere al G.A.G. lei. străzii Cloşca. Asemenea pro
Ungarei, Doştat, @ut şi Păuca, unde roul organizaţiei de bază şi consiliul
lucrările la construcţiile zootehnice şi de conducere al gospodăriei colective Nu acestea sînt însă motivele prin La Orăştie se practică un o- puneri au făcut toţi deputaţii
gospodăreşti se apropie de sfîrşit. din Vingard nu s-au preocupat cu toa cipale pentru care sînt tărăgănate lu bicei destul de bun. Cetăţenii din oraş.
tă răspunderea de bunul mers al lu crările de construcţii la G.A.G. din Do- care au de rezolvat anumite
O bună aprovizionare crărilor, n-au găsit cele mai eficace bîrca. Dacă s-ar fi cerut sprijinul co probleme de interes obştesc se Comitetul executiv al sfatu
mijloace pentru antrenarea colectiviş mitetului comunal de partid, ori al gos adresează deputatului din cir
cu m ateriale tilor la ridicarea grajdului. podăriilor colective din Apoldul de Sus cumscripţia respectivă. Deputa lui popular orăşenesc Orăştie,
şl Miercurea, materialul lemnos pentru tul analizează cerinţele şi le
Dacă la data do 13 septembrie a'.d O rămînere în urmă se constată şl cofraje s-ar fl putut procura. Gît despre prezintă sfatului popular pentru va acorda şi pe viitor toată a-
la G.A.®. din Sîngătin, unde orga meşteri, la Dobîrca sînt mult mai mulţi
toate obiectivele planificate a se con nele locale de partid şi de stat au scă decîf sînt necesari, pentru realizarea rezolvare. tenţia propunerilor făcute de
strui în gospodăriile colective din ra pat din mînă problema terminării graj construcţiilor planificate.
ionul Sebeş erau atacate, proporţia de dului. cetăţeni în scopul înfrumuseţă
realizare fiind de circa 60 ia sută* acea Este necesar ca biroul organizaţiei de
sta se datoreşte în bună măsură şi Este necesar ca în aceste unităţi ca bază să analizeze stadiul lucrărilor şi rii oraşului.
aprovizionării la timp cu materialele şi la Săcăşcl ori în alte gospodărit co împreună cu consiliul de conducere să
de construcţie necesare. lective din raion unde lucrările sînt ră ia măsuri care să asigure terminarea V. ALBU
mase în urmă, sprijinul organelor lo construcţiilor în cel mai scurt timp. ----- -
Comitetul raional de partid a ana cale ale puterii de stat să se facă mai
lizat în repetate rînduri stadiul în care mult simţit, iar organizaţiile de partid
se află gospodăriile colective cu con oooooooooo * ? ooooooooooo Spor la muncă In M l an şcolar! 'Mecanicul Vasile Rusu de la S.M.T. din 'Alba lulia este
strucţiile, a indicat unităţilor socialiste autorul a 10 inovaţii. Ultima sa inovaţie constă ăintr-un meca
sursele de unde acestea îşi puteau pro X Din constatările de pe teren rezultă că acolo unde organizaţiile de partid< nism de executare a gropilor Pentru plantarea pomilor. Aceas
cura materialele necesare, a înlesnit tă inovaţie aduce anual S.M.T.- ului economii în valoare de
obţinerea lor. Aceeaşi preocupare a avu Oau privit cu simţ de răspundere mersul lucrărilor de construcţii, treburile/ (Urmară din pag. l-a) conştiinţă socialistă dezvoltată, 19-200 lei.
t-o şi comitetul executiv al sfatului educaţi în spiritul dragostei fa
popular raional, care a adus în discu $inerg bine, fiind create condiţii ca obiectivele planificate să fie terminate.v rodnică.. In sprijinul muncii lor IN FOTO: Vasile Rusu, conţroltnd starea de funcţionare a
ţia deputaţilor problema aprovizionă vin organizaţiile de partid, U.T.M. ţă de patrie şi de partid, în spi mecanismului.
rii cu materiale de construcţie. <> Procurarea materialelor s-a făcut în cea mai mare parte în bune condi-< şi de pionieri care se preocupă ritul patriotismului socialist şi
ca tineretul nostru să primească internaţionalismului proletar, es
Aşa se face că unităţile socialiste Oţluni, iar resursele locale au fost folosite din plin. Aceasta o demonstrează şi j o educaţie temeinică, sănătoasă. te o sarcină de mare răspundere
din raion au primit pe bază de repar Formarea viitorilor cetăţeni al a cadrelor didactice. Ca să în
tiţie 1.261 m.c. bile manele, 174 m.c. ^faptul că numai în ultimele luni s-au confecţionat peste 1.000.000 bucăţi că-< patriei noastre socialiste, cu o deplinească această sarcină, pro
seîndură, 165 m.c. şîpcî şl 359 tone ci fesorii şi învăţătorii slnt che
ment. Pe plan local s-au procurat >rămidă. maţi să facă zi de zi cunoscute
Este necesară însă ca organele de partid şl de stat, consiliile de con- < Schimb de experienţă
Aducere din gospodăriile agricole colec tive să îndrume pe mai departe activi
ta te a colectiviştilor, pentru ca toate obiectivele planificate a se construi <
>în acest an, să fie terminate la timp. < La caniom il T ărtărău lu crea grajd. La pepiniera T ărtărău ,
•o o o o o o o o o o o O o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
ză cea m ai în d ep ărtată brigadă unde s-au folosit p en tru prim a
elevilor marile realizări obţinute
a O colului silvic B istra al I. F. d a tă în g răşăm in te chim ice azo-
de poporul nostru sub condu
D e Ia s o b r e d a c iia v®Itiiitai9ă a ziarul cerea partidului în anii regimu Sebeş, condusă de brigadierul toase, s-a obţinut o p ro d u ctiv i
lui democrat-popular, să popu
D ănil M oga. S ilele tre c tite aici ta te de p e ste 2.700.000 p u ie ţi la
larizeze sarcinile şi perspective a fo s t o r g a n iz a t u n sc h im b (le h e c ta r .
le grandioase deschise economiei
n o s tr u d in CăSasa experienţă Ia care au p articip at A fost de asem enea rem arcat
noastre naţionale de Congresul
p ă d u ra ri, b rig a d ie ri şi teh n ici - p ro c e n tu l m a re de p rin d e re , 90
eni din m ai m ulte brigăzi ale la su tă, o b ţin u t la cele circa
deservesc cubilourlle şi-au adus torll cu fontă lichidă de bună al IlI-lea al P.M.R. Prin lecţiile ocolului. 3.000 h a . p la n ta ţii d in u ltim ii
şl el o contribuţie preţioasă la şi activităţile din şcoală, din
dobîndirea acestor succese, apro- calitate. casele de pionieri, prin toate Cu această ocazie, p a rtic ip a n ani.
vizionînd în permanenţă turnă- IOAN MODOROG celelalte activităţi trebuie scos
S u cees@ I@ in evidenţă ajutorul frăţesc al ţii la schim bul de experienţă au R ealizările brigăzii conduse
maistru U.R.S.S. acordat ţării noastre,
La furnalul nr. 2 al Uzinei lectlvu! nostru a reuşit să rea tăria şi forţa lagărului socia făcut cu n o ştin ţă cu m etodele de D ănil M oga, se dato rează în
„Victoria“ din Căian, întrecerea lizeze pînă la 7 septembrie a.c. list la baza căruia stau princi
socialistă se desfăşoară cu mult sarcinile de producţie în pro piile păcii între popoare. b u n e de m u n c ă fo lo site (le b r i m a re m ă s u r ă f a p t u l u i c ă el,
succes. întregul colectiv de aici, porţie de 105,20 la sută şl să
se preocupă îndeaproape de reducă declasatele cu 4 la sută S po re sc in-dicli de u t i l i z a r e a m a ş i n i l o r Noul an şcolar în care am pă g ad a condusă de D ănil M oga în deşi la o d ista n ţă m are de c e n
creşterea productivităţii muncii faţă de procentul admis. şit astăzi, trebuie să fie un an
şi îmbunătăţirea continuă a ca de noi şi însemnate succese. p rivinţa ridicării indicilor de trele populate, studiază cărţi de
lităţii fontei. In acest scop fur- Rezultate din cele mal bune
au obţinut furnallştii Ionaşcu Calitatea, lucrărilor executate montelor la unele maşini, s-au Să luptăm în continuare pen p ro d u ctiv itate în pepiniere. sp ecialitate, b ro şu ri, reviste şi
naliştil au Intensificat controlul Munteanu, Ion Suciu, Zaharia de către muncitorii de la Uzi
Ştefănescu, precum şi lăcătuşul na „Victoria“ Căian, precum şi făcut anumite modificări. La tru lărgirea bazei materiale ne Astfel la p ep in iera Fode, la o a l ziare, îm b o g ăţin d u -şi n eco n te
asupra instalaţiilor de răcire, a Aurel Păsculescu. preţul de cost al. acestora, de secţia montaj, de pildă, maşini cesare învăţămîntulul, prin con
pind în bună măsură şi de fe lor de frezat I şi II li s-a mărit struirea de noi săli de clasă, îm titu d in e de 1.500 m ,, b rig a d a a n it n iv elu l de c u n o ş tin ţe p r o f e
dispozitivului de încărcare, a MARCEL' SEMCIUC turaţia, ceea ce a dus la creş bogăţirea şcolilor cu material
maistru furnalist lul cum sînt folosite utilajele. terea randamentului cu 30 la didactic şi mobilier, organiza o b ţinut o p ro d u ctiv itate de sionale cu cele m ai noi cuceriri
gurilor de vînt şl asupra orifi sută. Pentru îmbunătăţirea sis
Pentru a obţine rezultate bune temului de probă colectivă la 3.000.000 p u ie ţi la h a . A c e a sta , —a le - te h n ic ii f o r e s tie r e .
ciilor de evacuare a fontei şl a în această direcţie, conducerea bateriile de radiatoare monta
uzinei a luat o seamă de măsuri te, s-a instalat o nouă masă de p rin alegerea b u n ă a solului şi C. BODEA
zgurei. Datorită acestui fapt co- tehnico - organizatorice. Astfel, probă care spre deosebire de în g răşarea Iui cu gunoi de corespondent
în acest an s-a făcut o planifi cea veche, poate proba în ace
care mai riguroasă a reparaţi m ~— -------
Grifă, pentru hrana. a n im a lelo r
insemnafe economii» ilor şi reviziilor care trebuie laşi interval de timp cu 17 ba rea tot mai calitativă a proce Gospodăria agricolă colectivă ren agricol, a ajuns astfel la 42
executate la maşini şi utilaje. In sului instructiv-educativ, a le „Timpuri Noi“ din satul Săcă- de capete. Pentru a asigura o
Colectivul de muncitori, teh colectivul de muncă al secţiei, a terii mai mult. gării tot mai mult a învăţă- maş, raionul Ilia, a luat fiinţă furajare cit mai bună a anima
nicieni şi ingineri, din secţia realizat pînă acum valoroase vederea micşorării timpilor de Măsurile tehnico-organizato- la începutul acestui an. Chiar lelor pe timp de iarnă, colecti
turnătorie nr. I, de la Uzina economii. Cele mai frumoase re imobilizare s-a reorganizat mun mintuiui de viaţă. de la constituire, colectiviştii viştii din Săcămaş au început
„Victoria“ Căian, sub îndrum a zultate In acest sens le-au obţi ca în secţia mecanică, formîn- rice luate cit şi atenţia sporită Elevilor, cadrelor didactice ie şi-au propus ca paralel cu dez să însilozeze porumbul care s-a
rea şl cu sprijinul efectiv al or nut muncitorii de la sorti du-se o echipă de întreţinere a oamenilor faţă de utilaje, a voltarea altor ramuri de pro constatat că nu va ajunge la
ganizaţiei de partid, obţine noi mentele cilindri de laminor, complexă care controlează in făcut ca în ultimele luni indi dorim noi succese in munca lor ducţie rentabile, să dezvolte şl maturitate.
succese în îndeplinirea şl depă (231.000 lei) vane băi (82.000 mod regulat starea maşinilor şi cii de folosire a maşinilor şi uti creatoare. Să pornim cu toate sectorul zootehnic. In acest scop,
a utilajelor făcînd remedierile lajelor să crească cu 7 la sută forţele, elanul şi capacitatea ei au cumpărat din creditele In prima zi de lucru, membrii
lei), cazane încălzire centrală in comparaţie cu aceeaşi peri noastră în marea bătălie de cu acordate de stat şi din fonduri acestei gospodării au însilozat
necesare. oadă a anului trecut. cerire a ştiinţei şi culturii noi aproape 10.000 kg. porumb. Ei
In scopul creşterii productivi proprii, 8 vaci de lapte, 10 vi au hotărît de asemenea, să mai
IOSIF CEAŞCA sape încă o groapă în care să în
ţele de prăsilă şl 47 de oi. Nu silozeze frunzele de sfeclă fu ra
şirea sarcinilor de plan şi în (67.000 lei) şi piese mecanice tăţii muncii şi a sporirii randa- lăcăktş-şei de echipă socialiste. jeră amestecate cu pleavă do
borceag.
mod deosebit în realizarea de (77.000 lei). Perafru îm bunătăţirea c a tită jii Spor la muncă in noul an şco mărul bovinelor, proprietate
economii. La obţinerea acestor succese Ito g o tie re lo r lar. dragi elevi şi cadre didac
obştească, la suta de hectare te-
Printr-o mai bună organizare o contribuţie de seamă şi-au tice I
a locurilor de muncă., o mai ju- adus-o comuniştii DionisieMun-
r : = iiiiiiiiiiiiii - o - =
dicioasă repartizare a forţelor teanu, Iulian Sirbu, Ioan Ciro- La turnătoria ele lingotiere blemelor tehnice s-a întocmit
de producţie, precum şi printr-o nei, Sabin Dan şi Adolf Stem- obiectivul principal al întrecerii
aprovizionare ritmică cu mate pel. Trebuie menţionat de ase este îmbunătăţirea continuă a un plan de lucru pentru corpul
rii prime de calitate superioară, menea faptul că muncitorii care calităţii producţiei. La realiza
tehnico-ingineresc. Şi pe acea
rea acestui obiectiv a fost an stă cale s-au obţinut rezultate B iblioteca din P efrila la Interesante acţiuni educative. Valea Jiului, precum şi din lupta
bune in sensul că s-au adus îşi atrage noi prieteni Exprimate in cifre, aceste din ilegalitate a comuniştilor.
trenat întregul colectiv. unele îmbunătăţiri la construc Nivelul tehnic la care sint pre
Conducerea secţiei noastre ţia cubilourilor de 1.300, a vop fapte se concretizează In 1.753 zentate lucrările, dovedesc cu
selei refractare, a maselataju- cititori activi înscrişi pe fişele prisosinţă creşterea măiestriei
şi-a întocmit un plan de măsuri 1ui aplicat la lingotiere şi al de evidenţă de la începutul an u artistice a artiştilor plastici
cu sarcini concrete care să ducă tele. lui şi piuă în prezent, cu 23.950 amatori, precum şi a fotoama-
la îmbunătăţirea calităţii pro de cărţi citite. In sectoarele mi toriior.
Toate aceste măsuri vor con • nei, au fost înfiinţate 10 biblio
duselor şi la realizarea de cit tribui Ia îmbunătăţirea calită Oamenii muncii din Petrila teci mobile. Atrag atenţia lucrările de
ţii iingotierelor turnate. In p re au îndrăgit biblioteca şi o frec pictură : „înfiinţarea P.C.K.“ de
mai multe economii la preţul de zent, se studiază posibilitatea ventează cu regularitate. Aci, ei Pentru atragerea unui număr Enache Mihai, „Greviştii
cost. Ca primă măsură a fost măririi durabilităţii lingotiere- cit mal mare de cititori, la bi 1929“ de Hegeduş Lazăr, „Afişe
aceea, de a reorganiza echipele lor. pot să citească reviste şi ziare bliotecă, au fost organizate pî in ilegalitate“ Crişan Maria,
în aşa fel, ca eie să fie mai omo nă în prezent peste 130 de ac „Solidaritate“ de Andruşa Ghi-
gene, mărindu-se in acelaşi timp AUREL M1TROFAN proaspete, să împrumute o car ţiuni cu cartea. Dintre acestea, zela, „Pace“ de Ionavetz Rudoif,
responsabilitatea şefilor de de un succes deosebit s-au bu cit şi fotografiile: „Uzina“ şi
te dintre ultimele apărute în curat recenziile cărţilor „Nopţi „Va îi un parc" de Poponoiu
înfrigurate“ de A. Mihale, „Iu Marian, „Laborator“, „Vechi şi
echipe. In scopul rezolvării p ro inginer vitrinile librăriilor, sau să asiste beşte ziua de mîine“ de P. Săl- nou“ şi „La expoziţie“ de Iosiî
cudeanu et,c., prezentarea „Căr Tellmann, „Bloc cu 10 etaje“
Op e rativitate ţii minerului“ şi altele. de I-Ianaczee Iosiî şi altele.
Operatorul Anania Herbei de lucra de zor la compunerea descărcare — în iacul lor pu La afluxul m ărit de cititori EUGEN D. FOPA
contribuie şi faptul că ultimele corespondent
la R.C.-2 Simeria era tare ne trenurilor ce urmau să fie ex ţind fi primite fără nici o in- noutăţi din librării au fost Ia
timp achiziţionate. Astfel, de la Un nou cemln culiural
căjit in dimineaţa zilei de 8 pediate cit mai urgent ? tîrziere alte 2 trenuri. începutul anului şi pînă în pre
zent au fost cumpărate 2.302 vo Cu citeva zile in urmă, Iocu'h
septembrie a.c. La. primirea Făcînău-şi minuţios socoteli Lucrînd in strinsă colabora lume, în valoare de peste t.orii satului Bălata au avut sa->
15.000 lei. tisfacţia să asiste la primul pro
serviciului, staţia Peştiş era le, comunistul Anania Herbei, re cu cei de la „mişcare“, m e gram artistic prezentat în sala
B. RUSA!.IN noului lor cămin culturai.
blocată. In cursul nopţii o care are multă experienţă in canicii de locomotivă Ştefan
corespondent Prestînd numeroase ore de
mulţime de trenuri grele au muncă, a găsit soluţia. Vesa şi Vasile Gbrbe II, comu muncă patriotică, locuitorii
O inie resaniă expos fie acestui sat au asigurat atit c ă
intrat in staţia Peştiş — „poar A început prin a da indi nişti încercaţi, au început să rămizile, cit şi piatra şi nisipul
ta combinatului“ ; pc 5 linii caţii impiegatului de mişcare remorcheze trenurile cu supra- Prezentată în holurile clubu necesare construcţiei. De aseme
era numai bruto, care urma sd din staţia Peştiş, utemistul tonaj. lui „Minerul“ din oraşul Lu- nea, în afară de lucrările unde
fie expediat pentru triere la Ion Tatomir — să manevreze Exemplul lor a fost urmat şi peni, expoziţia de foto şi arte
staţia Sivieria-triaj, iar cele de către mecanicul Haţegan, plastice a artiştilor amatori se cerea calificare, construirea
lalte două linii erau ocupate vagoanele pe capete de linii. din depoul Simeria, care s-a descinsă recent a fost vizitată noului local s-a făcut prin m un
cu vagoane încărcate cu di Cu toate că în acea zi era sin prezentat voluntar pentru a cu viu interes de numeroşi o a
ferite materiale pentru Com gur în tură, neavind impiegat remorca un tren la Peştiş şl meni ai muncii de diferite pro că patriotică, economisindu-se
binatul siderurgic Hunedoara. exterior, el a executat întoc altul înapoi la Simeria-triaj. fesii. Fiecare din ei a scris in aproximativ 30.000 lei.
mai dispoziţiile operatorului. cartea de impresii, tot ceea ce
De pe reţea, impiegaţii de Astfel a împărţit trei trenuri Astfel, numai in 3 ore, aceşti i-a plăcut mai mult. NICOLAE FOTESCU
mişcare raportau prin telefon pe capete de lirtîi, creind deci mecanici au remorcat trenuri corespondent
ora plecării sau trecerii trenu 3 linii libere. Aşa a reuşit să cu un supratonaj de 1.226 Majoritatea celor ce expun
rilor prin staţii, trenuri care a- gareze şi să expedieze 6 tre tone. sînt tineri care îndrăgesc mult
veau aceeaşi destinaţie: sta nuri in numai 80 de minute. Pe la ora 11 erau Unii libe aceste două arte. Exponatele
re suficiente atît in staţia sini. inspirate din viaţa de zi
ţia Peştiş. Ce era de făcut ? Şi feroviarii uzinali au dat Peştiş. cit şi in staţia Simeria- cu zi a oamenilor muncii din
Descompunerea trenurilor in o mină de ajutor¦Văzînd greu călători. In ziua aceea n-a <?-
staţia Simeria-călători putea tăţile de la Simeria şi Peş xistat nici un tren intîrziat.
tiş, ei au tras la timp cele 2
duce la blocarea acesteia. Şi - p i l L C.RF.ŢU
apoi, ce face cu staţia Sime-
ria-triaj, care, la rînăul său, trenuri in combinat pentru impiegat de mişcare
CU BAR0A PE MUREŞ
