Page 51 - 1961-09

n?. m i
Din activitatea
__________________________________________
organizaţiilor de partid
Pentru buna desfăşurare a adunărilor de dări
de seamă şi alegeri
Recent a avut loc, la sediul
'comitetului orăşenesc P.M.R.-
Haţeg o şedinţă la care au luat
parte membri ai birourilor or­
ganizaţiilor de bază P.M.R. din
oraş. Cu acest prilej, tov. La-
dislau Contesi, secretar al co­
mitetului orăşenesc P.M.R., a
vorbit despre importanţa pe ca­
re o prezintă adunările de dare
Măsuri pentru viitor
Organizaţia <3epartid din gos­
podăria colectivă „Drumul Iul
Lenin“ din comuna lila a luat
în discuţie realizările obţinute
cit şi măsurile ce trebuie a-
plicate In lumina plenarei C.C.
al P.M.R. din 30 iunie — 1 iu­
lie a.c.
Pe baza dezbaterilor s-a h'o-
tărlt folosirea unor soiuri de se­ se vor întocmi raţii furajere pe
minţe de Înaltă productivitate
i scopul sporirii producţiei a-
gricole, folosirea pe scară lar­
gă a îngrăşămintelor naturale
şl chimice, extinderea grădinii
de legume şl zarzavaturi etc.
O grijă deosebită s-a acor­
dat creşterii numărului de ani­
male proprietate obştească. In
planul de măsuri elaborat se
prevede ca în anul 1965 numă­
rul de bovine, In comparaţie cu
cel existent, să sporească de la
135 capete, la 394, al porcine­
lor de la 155, la 247, al ovine­
lor de la 338 la 812. S-a pre­
văzut de asemenea Înfiinţarea
Pregătiri pentru deschiderea
noului an în învăţămîntul de partid
LA FABRICA „SEBEŞUL"
De flecare ’dată, ne scrie tov.
'Angela Jttlanu, secretara orga­
nizaţiei de bază P.M.R. de la fa ­ dierea Statutului P.M.R., biroul
brica „Sebeşul“, biroul organi­
zaţiei de bază a fost preocupat
pentru a asigura cele mai bune
condiţii desfăşurării Invăţămih-
tului de partid. In acest an, încă
din lung iulie am început pre­
gătirile pentru deschiderea nou­
lui an de tnvăţămlnt. Cu multa
atenţie şi răspundere s-a ocu­
pat biroul organizaţiei de bază
de selecţionarea propagandişti­
lor. Deoarece In cadrul organi­
zaţiei noastre creşte de la an
la an numărul cursanţilor şl a
cercurilor de studiu, in faţa
noastră s-a pus problema pro­
movării de noi propagandişti.
Acest lucru am reuşit să-l fa­
cem recrutlnd noi propagandişti
din rlndul cursanţilor care s-au
dovedit bine pregătiţi din punct
de vedere politic şi ideologic,
capabili să asigure înţelegerea
profundă a ideologiei marxist-
leniniste.
Ne-am ocupat de asemenea
de încadrarea cursanţilor in for­
mele cele mai corespunzătoare
preocupărilor şl nivelului lor de
pregătire.
In cercurile şl cursurile de in-
văţămint ce vor funcţiona In a-
nul şcolar 1961-1962 au fost în­
cadraţi un număr de 267
P e m a lu r i! e impetuosului Yafi
Printre stînci de o culoare ce­ apă. Cind se topesc zăpezile în
nuşie, mohorîtă, la o adlncime
de aproape 500 m. îşi poartă
impetuos apele sale tulburi rîul
Vahş. Sălbatic turbat — acea­
sta înseamnă Vahş în traducere.
Totuşi oamenii au hotărit să-l
lmblînzească, să construiască
aici, în mijlocul acestui haos de
piatră o hidrocentrală, să-l si­
lească pe vijeliosul Vahş să se
reverse şi să formeze o mare li­
niştită.
Căutătorii — geologi şi hi­
drotehnicieni, hidrologi şi to-
pografi — au venit aici, in de­
fileul Poll-Sanghinskoe in 1958.
Ei doreau să afle totul despre
rîul Vahş şi valea lui nepopu­
lată. In primul rînd ei şi-au
propus să stabilească dacă nu
există crăpături pe fundul rîu-
lui — o asemenea presupunere
o formulaseră unii cercetători
anteriori — şi numai prin fo­
rări şi studierea geologică de­
tailată a locului se putea obţine
un răspuns precis. Ei doreau să
arie, de asemenea, dacă există
prin apropiere zăcăminte de
materiale de construcţie, ce fel
'de roci conţin malurile rîului şi
lanţul muntos Karateghin, în-
tr-un cuvînt dacă aici pe Vahş,
în apropiere de aşezarea Nurek
se poate construi una din cele
mai mari hidrocentrale din ţară.
Hidrogeologii au stabilit că
Vahş este unul din cele inai im­
petuoase rîuri, foarte bogat în
B8^<aag!BMTO^sragiHBBamss«CTiregaa^^
de seamă şi alegeri şi a 'dat în­
drumări asupra telului cum se
vor desfăşura aceste adunări. In
cadrul şedinţei s-a prelucrat
planul elaborat de către comite­
tul orăşeneso P.M.R. în aceas­
tă privinţă.
NICU SBUCHEA
corespondent
unei crescătorii de păsări şl în
special de raţe, In aşa fel ca
la începutul anului 1962 gos­
podăria să deţină 500 păsări
Iar In 1965 să se ajungă la cel
puţin 2.000-2.500 păsări. S-a
prevăzut o creştere simţitoare a
producţiei de lapte pe fiecare
vacă furajată. In acest scop se
va Începe selecţionarea anima­
lelor, Inlocuindu-se acelea care
nu slnt apte pentru producţie,
specii de animale şi categorii de
vlrste. Se vor lua măsuri de
mărire a suprafeţelor cultivate
cu porumb siloz şi leguminoase,
se vor construi noi adăposturi
pentru animale etc.
Organizaţia de partid a pre­
văzut de asemenea luarea unor
măsuri In vederea îmbunătăţirii
activităţii membrilor şi candi­
daţilor de partid, a organizaţiilor
de masă etc.
L1V1U MUNTEANU
corespondent
cursanţi. Dintre aceştia 32 to­
varăşi fac parte din activul fă­
ră de partid.
Pe lingă cercurile de econo­
mie politică, economie concretă,
Istoria P.M.R., curs seral şl stu­
organizaţiei de bază a iniţiat
şi organizarea unui ciclu de
conferinţe-
In prezent noi ne ocupăm de
stabilirea tematicilor pentru
cercuri cit şl de pregătirea pro­
pagandiştilor.
LA G .A.C. BAIA
Tov. V. Plţan, secretarul or­
ganizaţiei de bază P.M.R. din
gospodăria agricolă colectivă
„Ilie Pintilte“ din comuna Da­
la, raionul Sebeş, ne-a infor­
mat că aici au fost terminate
pregătirile in vederea începerii
noului an şcolar in Invăţămin-
tui de partid. Au fost selecţio­
naţi şi confirmaţi de către adu­
narea generală a organizaţiei
de bază P.M.R. trei propagan­
dişti. S-a făcut de asemenea se­
lecţionarea cursanţilor ţinlndu-
se seama de pregătirea şl do­
rinţa fiecăruia. La această gos­
podărie colectivă, aşa cum ne
relatează tov. V. Plţan, In acest
an de Invăţămlnt vor funcţiona
un curs de studiere a Istoriei
P.M.R. anul II, un curs seral
anul II şl un curs de studiere
a Statutului P.M.R.
munţii de unde izvorăşte el, prin
rîu trec 3.000 m.c. de apă pe se­
cundă. Această imensă cantitate
de energie este suficientă nu
numai pentru hidrocentrala de
la Nurek. De aceea s-a hotărit
ca pe Vahş să se construiască
o cascadă alcătuită din 8-9 hi­
drocentrale. Patru dintre aces­
tea se şi află în curs de con­
strucţie.
Cercetătorii au găsit un loc
cit se poate de adecvat pentru
linia de vizare a viitorului ba­
raj. Acolo Vahşul are lăţimea
de citeva sute de metri, iar ro­
cile de mal sînt cum nu se poa­
te mai bune pentru a se spri­
jini pe ele barajul. Ei au găsit
şi alte roci, tot I:cale, care con­
stituie un admirabil material de
construcţie.
Faptul că Vahş este atît de
inaccesibil a făcut ca malurile
sale să fie aproape nelocuite.
Acest lucru ieftineşte mult con­
strucţia barajului. Investiţiile
vor putea fi recuperate chiar în
al doilea an de funcţionare a
hidrocentralei.
Construcţia corpului baraju­
lui va începe prin săparea a
două tuneluri pe malul sting al
rîului. Foarte late — de aproape
12 m. şi în lungime de aproape
500 m. — fiecare din ele va ab­
sorbi apa Vahşului, o va abate
de la locui de construcţie a ba­
rajului pentru a o arunca apoi
Colectivul secţiei „laminorul de 650 mm.“ de la C. S. Hunedoara, obţine pe zi ce trece
noi succese in producţie.
In fotografie: Clţiva dintre cei mai harnici lamlnatorl care lucrează în cadrul acestei
secţii.
¦-------------------'||||l|||||||rr = - ' - - - .................................................... ...................=====------ -------------- muncii prin respectarea cu stric­
Mihai Ştefan —miner fruntaş
Era în toamna anului 1948. bliotecă de unde împrumuta
Şedinţa organizaţiei U.T.M. cărţi legate de frumoasa me­
luase sfîrşit. Printre tinerii din serie de miner.
comuna Ghtftălăw, raionul încetul cu încetul, Mihai
Sfintul Gheorghe, era mare ştefan a început să cunoas­
zarvă. In mintea fiecăruia mai că tot mai multe lucruri din
stăruia îndemnul făcut de de­
legatul de la Judeţeană U.T.M.
care venise să recruteze tineri
pentru a merge in Valea Jiu­
lui să se facă mineri.
— Să mă duc ?. Să nu mă
duc ?...
Erau întrebările care începu­
seră să-l frămlnte şi pe ti-
nărul Mihai ştefan. După o
noapte de frăvilntări hotărl- Z I L E L O R N O A S T R E
rea fusese luată: „Voi merge
în Valea Jiului să mă fac mi­
ner“. Trebuia luată o aseme­
nea hotărtre. In cei 12 ani cit
muncise pe la chiaburii sa­
tului, nu se alesese cu nimic.
Astfel, printre tinerii veniţi
la S.F.U. din Petrila se afla
şi Mihai Ştefan, un tlnăr ro­
bust, cu ochii albaştri şi părul
castaniu. Meseria de minier a
invăţat-o de la Haidu Iuliu.
In orele libere mergea de ase­
menea cu regularitate la bi­
Utevlistul Gheorghe Marin eseu lucrează la maşina de
tăiat de la întreprinderea „Marmora“ Bircea Mied. El işi de­
păşeşte norma de producţie lunară cu 13—15 la sută şi dă neri de nădejde.
lucrări de bună calitate
in FOTO: Utemistul Gheorghe Marinescu lucrlnd la ma­
şina de tăiat. t*
din nou în albia rîului, acolo
unde acest lucru vă fi necesar
constructorilor. Iar după ce ace­
ste tuneluri işi vor fi îndeplinit Nurek va funcţiona cu întrea­
misiunea, ele vor fi închise şi
se vor construi alte tuneluri, de
astădată pe malul drept al rîu­
lui. Prin ele, apa Vahşului va
curge spre hidrocentrală şi tu r­
binele ei. Clădirea hidrocentra­
lei va îi construită mai jos de
baraj.
La nodul hidraulic din Nurek
se va realiza cca mai înaltă pre­
siune a apel clin lume. Barajul
de pe Vahş va atinge înălţimea
de 300 m. — aproape egală cu
a unei clădiri cu 100 etaje. Hi­
drocentrala de pe Vahş va fi
una din cele mai puternice clin
U.R.S.S. — 2.700.000 kW. Va de­
păşi puterea hidrocentralelor de
Ia Stalingrad şi Kuibîşev şi va
rămîne doar în urma hidrocen­
tralelor de la Krasnoiarsk şi
Bratsk.
Ea va fi şl cea mai ieftină sur­ hidrocentrale de pe Vahş, ter­
să de energie electrică din lume.
Costul unui kilowat va fi aici
de 0,026 copeici.
Cercetătorii au scormonit va­
lea de-a lungul şi de-a latul ei,
au venit apoi buldozerele care
au nivelat locul, iar acum con­
structorii pregătesc terenul.
In apropiere de Nurek creşte
o nouă aşezare. Aici va lua fi­
inţă un mare oraş — Ordjoni-
kidzeabad, pe unde va trece to ­
rentul nesfîrşit de încărcături
m v m m xoutxlismulvi
saaregroraroaaiagEWBtWEitB^^
domeniul mineritului. Datori­
tă acestui fapt In anul 1951
comitetul de partid şi condu­
cerea sectorului I de la mina
Petrila, l-au încredinţat con­
ducerea unei brigăzi de tine­
ret. Bucuria t-a fost fără mar-
OAM EN! Al
gini. In primele zile s-a izbit
de o serie de greutăţi. Unii
tineri lipseau nemotivat de la
şut, altă dată n-avea goale,
etc. Mihai ştefan nu era in­
să omul care să se dea în lă­
turi in faţa greutăţilor. A ce­
rut sprijinul organizaţiei de
partid şi a conducerii secto-
rului. Astfel, brigada sa a în­
ceput să fie mereu fruntaşă.
In anii care au trecut de a-
tunci, în viaţa minerului Mi­
hai ştefan mi avut loc o serie
pentru şantierul de la Nurek.
In cele din urmă şi aşezarea
Nurek se va transforma in oraş.
In 1965, hidrocentrala de la
ga capacitate. Două linii de
înaltă tensiune vor transporta
curentul furnizat de ea în toate
republicile din Asia Centrală. O
linie — vestică — va duce spre
Samarkand, a doua — mai la
nord — spre Taşkent şi Valea
Fergana. A doua linie, deşi mai
scurtă, va fi mai complicată. Ea
va întilni în drum lanţul de
munţi Ghissar şi Zeravşan şi
pilonii ei vor urca pînă la alti­
tudinea de 3.500 m.
Hidrocentrala Nurek va fi in­
clusă în sistemul energetic al
Asiei Centrale. La acest sistem
vor fi conectate şi cascada de
mocentralele din Turkmenia,
hidrocentrala Kurgan de pe
rîul Narîn din Kirghizia, hidro­
centrala funcţionlnd pe baza
gazelor din Buh ara din oraşul
uzbec Navoi, hidrocentrala
„Prietenia popoarelor“ din Tad­
jikistan. Hidrocentrala Nurek
’;a fi principala verigă a acestui re hidrocentrala înainte de ter­
sistem energetic.
Curentul electric produs la
Nurek va transforma Asia Cen­
trală' într-o regiune a chimiei
şi metalurgiei neferoase.
Să ne închipuim că ne aflăm
în anul 1970. Aici se va construi
un combinat chimic la Karatau,
va fi pusă în valoare o nouă re­
giune petroliferă in Uzbekistan;
o nouă rafinărie de petrol va
de evenimente importante. ^
‘Aşa, de pildă, în anul 1953 a,
fost trimis la Bucureşti, la<
Festivalul Tineretului şi Stu­
denţilor- Tot in acest an a fost{
trimis intr-un schimb de ex- ,
perlenţă in U.R.S.S., unde tim p ,
de două luni a vizitat mai
multe fabrici şi uzine din o- ;
raşele Moscova, Leningrad, 1
Minslc, Bacu şi Soci. In anul
1954 a fost trimis la Confe­
rinţa internaţională a mineri­
lor care a avut loc la Praga.
In anul 1955 a fost la Festiva­
lul Tineretului şi Studenţilor<
de la Varşovia. In anul 1952 <
s-a căsătorit cu Mogoş Auri­
ca, fiică de miner. Viaţa nouă<
pe care o trăieşte, e oglindi­
tă şi de faptul că are o lo- <
cuinţă confortabilă, în centrul,
oraşului Petrila, compusă din i
2 camere, bucătărie şi baie.
Dintre toate evenimentele*
cel mai de seamă este insă,
cel petrecut In anul 1955 clriaţ
tovarăşii săi de muncă l-au,
primit in rlndul membrilor de<
partid.
In prezent brigada condusă<
de tovarăşul Mihai Ştefan lu­
crează in contul anului 1968n.
Numai anul acestaJbrigada' sa )¦
a dat peste 1.700 tone de căr- *
bune peste plan.
Ca răsplată pentru succese- *
le dobindite în muncă, tava- /
răşul Mihai Ştefan a fost de- ţ
coral cu Ordinul Muncii cla­
sa IlI-a, Medalia Muncii, şi cu
,.A cincea aniversare a R.P.R." ,
In fiecare lună realizează un
cîştig mediu de 2.500-3.000 lei¦
Lucruri frumoase se pot spu­
ne despre tovarăşul Mihai Şte­
fan şi în ceea ce priveşte ca­
lificarea de noi cadre de mi­
neri. In cel 10 ani care s-au]
scurs de cină este şef de bri­
gadă, a calificat peste 30 de'
tineri in meseria de miner, li­
nii din ei, ca Glod Ion. Nagy]
Adalbert şi Ambruşi Ludovic'
sînt şefi de schîm.b in briga­
da sa, şi mulţi alţii sînt m i­
neri harnici şi pricepuţi, mi­
R. BALŞAN
corespondent
începe să funcţioneze la Clm-
kent, in sudul Kazahstanului;
extracţia de gaze va atinge ase­
menea proporţii incit ele vor pu­
tea fi furnizate şi părţii euro­
pene a U.R.S.S.
Lacul ele acumulare de la Nu­
rek va alimenta cu apă două
mari văi din Tadjikistan — Ia-
van şi Dangarin. Dar cum vor
putea fi irigate pămînturile din
sudul Tadjikistanului şi din
sud-vestul Uzbekistanului ? Şi
de data aceasta va veni în aju ­
tor curentul electric ieftin pro­
dus de hidrocentrala Nurek. El
va sili pompele electrice să ri­
dice nivelul apelor din Amu-
daria şi să alimenteze cu apă
stepa Karşinsk, cîmpurile din
regiunile Buhara şi Surhan-Da-
ria.
Hidrocentrala Nurek va trezi
la viaţă 1.300.000 ha. de pămîn-
turi secetoase — mai mult de-
cît barajul dc la Asuan. Recol­
tele de bumbac de pe aceste pă­
mânturi fertile vor atinge cifre
de basm. Numai Tadjikistanul
va recolta de trei ori mai mult
bumbac decit strînge în pre­
zent.
De la tribuna consfătuirii
unionale a tinerilor construc­
tori, comsomoliştii de pe şantie­
rul de la Nurek şi-au luat an­
gajamentul să dea în exploata­
menul stabilit.
Vahş, care şi-a croit drum
printre stînci, se va supune oa­
menilor care au pornit ofensiva
pentru îmblinzirea lui.
(După „Vokriig Svela")
wmroot paf. S
gWWtWMWBWWiMm^
Să respectăm regulile
de circulaţie!
'Avlntul mereu crescind al Alţi cetăţeni vrlnd parcă să
activităţii de construcţie socia­ se ia la întrecere cu autove­
listă In patria noastră impune o hiculele, traversează străzile în
sporire permanentă a parcului fugă, punînd in pericol atlt
auto. Transporturile rutiere Sint viaţa lor cit şl a şoferilor. Aşa
chemate să-şi aducă contribu­ s-au petrecut lucrurile cu ti­
ţia la Înfăptuirea cu succes a nerele Constantin Aurelia şi
sarcinilor măreţe trasate de Bau Jeica care, traversînd în
partid, prin efectuarea transpor­ fugă străzile, au căzut victime
turilor de mărfuri şi călători accidentelor de circulaţie.
cit mai rapid şi în condiţii d e ­ Un capitol distinct îl formea­
pline de siguranţă.
ză neglijenţa pe care o mani­
Tot mai mare este numărul
lucrătorilor clin transporturi ca- festă unii părinţi faţă de su­
' re se dovedesc demni de sarci­ pravegherea copiilor lor. Unele
nile ce le-au fost încredinţate, mame nu se interesează de mo­
dul cum şi unde se joacă co­
exprimîndu-şi acest lucru prin piii, din care cauză aceştia ies
dragostea, priceperea şi conştiin­ pe străzi aglomerate şi adesea
ciozitatea cu; care muncesc. cad victime unor grave acciden­
Dar pentru ca transporturile de te. Aşa s-au petrecut lucrurile
mărfuri şi călători să se desfă­ cu Ghiuri Iosif in virstă de 3
şoare in bune condiţiuni, nu
sînt suficiente numai eforturile ani, care vroia să traverseze
depuse de către muncitorii din strada-
transporturi, ci, după cum este
şi firesc, la această activitate Pentru a preveni eventualele
plină de răspundere trebuie să- accidente ce s-ar putea comite
şi aducă aportul toţi oamenii In viitor din cauza pietonilor,
regulile de circulaţie trebuie
teţe a regulilor de circulaţie. respectate Întocmai. Traversa­
Ca urmare a acestui fapt cetă­ rea străzilor trebuie să se fa­
ţenii respectă cu mult simţ de că perpendicular şi nu pieziş.
răspundere normele privind Recomandabil este ca întotdeau­
modul de a circula pe şosele şi na dacă observăm că dintr-o
chiar acordă sprijin efectiv or­ parte sau alta a sensurilor, cir­
ganelor de miliţie însărcinate cu culă autovehicule, să acordăm!
reglementarea circulaţiei pe prioritate acestora.
drumurile publice.
Obligaţia fiecărui cetăţean
Numeroasele scrisori ce se este să circule numai pe tro­
primesc la organele de miliţie, tuare, sau potecile amenajate
propunerile preţioase pe care pentru pietoni şi numai In lip­
oamenii muncii le fac cu ocazia sa acestora să se circule pe
diferitelor consfătuiri, dovedesc partea stingă a părţii carosabile.
interesul mereu crescind pe ca­ Cu toate acestea mulţi cetă­
re aceştia îl manifestă faţă de ţeni nu au reuşit să înţeleagă
reglementarea cit mai bună a necesitatea respectării unor a-
circulaţiei pe drumurile publi­ semenea norme, menite să le
ce. asigure securitate integrităţii
corporale şi să contribuie la des­
Din păcate trebuie să spunem făşurarea în bune condiţiuni a
că mai există şi unii cetăţeni circulaţiei pe drumurile publi­
care manifestă o totală negli­ ce. Numai aşa se poate expli­
jenţă faţă de buna desfăşurare ca faptul că in majoritatea ora­
şelor din regiunea noastră, deşi
a circulaţiei. există trotuare, acestea nu sînt
'Accidentele petrecute demon­ folosite de toţi cetăţenii. In li­
nele oraşe ca ; Deva, Orăştie,
strează cu prisosinţă cit de Petrila, Alba Iulia, Sebeş, Lu-
dăunătoare este nesocotirea nor­ peni neînţelegerea unor pietoni
melor de circulaţie. Adeseori în­ merge pînă acolo incit nici nu
călcarea unora din cele mai e- vor să se ferească la semnalele
lementare reguli de circulaţie se sonore ale autovehiculelor. Din
soldează cu victime, distrugeri această cauză s-au produs ac­
de vehicule şi alte valori ma­ cidente de circulaţie.
teriale, Întârzieri în transporturi,
In ceea ce priveşte circula­
timp Irosit etc. ţia, deprinderile formate au un
Ca urmare a nesocotirii re­ rol deosebit pentru fiecare din­
tre noi. Din această cauză, tre ­
gulilor de circulaţie Nicolae buie acordată toată atentia e-
Ioan a fost victima unui acci­ ducării copiilor în spiritul res­
dent de circulaţie, iar tînărul pectării cu stricteţe a regulilor
Trifi Gheorghe, circiilînd cu bi­ de circulaţie. Aci răspunderea
cicleta în timp ce se afla în cea mare revine părinţilor, pro­
stare de ebrietate, a fost de a- fesorilor şi educatorilor. Ei sînt
semenea accidentat. datori să insufle copiilor o con­
duită bună, nu bazată pe Ideea
Unii cetăţeni tratează cu In­ de spaimă, care poate duce la
diferenţă disciplina necesară li­ efecte potrivnice scopului urmă­
nei bune desfăşurări a circula­ rit, ci pe ideea de disciplină,
ţiei pe drumurile publice. Nu de stăpinire de sine şi de înda­
rare sînt cazurile cind pe tro­ torirea cetăţenească.
tuare. grupuri de cetăţeni adu­
naţi discută nepăsători, uitînd Respectînd cu stricteţe regu­
că prin aceasta deranjează pe lile de circulaţie, ne ferim de
ceilalţi trecători, obligîndu-i să accidente şi contribuim la bu­
coboare pe partea carosabilă a na desfăşurare a transporturi­
drumului, unde pot provoca sau lor pe drumurile publice, ne în­
\ cădea victime accidentelor de deplinim o înaltă îndatorire ce­
circulaţie; In asemenea situaţii,
şoferii voind să evite lovirea pie­ tăţenească.
tonilor. care apar pe neaştepta­
te în faţa lor, frînează brusc
CORCIU TOMA
Şeful secţiei inspecţie autocimilaţte
sau virează in partea opusă, din D.M.R. Hunedoara-Deva
punindu-şl in pericol propria lor
viaţă sau a altora.
Dili PROGRAMUL DE
1G SEPTEMBRIE 1901
PROGRAMUL 1 : 6,10 Melodii popu­ porter: S-au deschis şcolile; 18,30 Din
lare romi Merii; 7,30 Sfatul medicului; creaţia compozitorului Elly Rom an;
S.CO Din presa dc astăzi; 10,08 Concert 19,30 Pe terne internaţionale; 20,26
distractiv interpretat dc fanfară; 11,03 Noapie bună, copii: „Treptele“ de N.
înregistrări dc Ia etapa a Il-a a Con­ Nosov; 20,30 Muzică dc dans; 21,45
cursului Internaţional „Gcorge Etics- Album artistic; 23,15 Muzică de dans.
cu“ — 1961; 13,05 Concert dc muzică
uşoară; 15,10 Muzică simfonică româ­ m M ifm m rs x m o L â tik
nească ; 16,15 Vorbeşte Moscova l; 17,50
Ştiinţa în slujba păcii; 18,30 Din cele PENTRU 24 ORE
mai cunoscute melodii populare romi-
neşti; 19,05 Scrisori din ţară; 19,15 Vreme frumoasă cu cerul variabil
Muzică dc dans', 20,00 Festival in­ mai mult noros ziua. Temperatura
staţionară : ziua între 25 şi 30 grade
ternaţional „Gcorge Encscu“ — 1961. iar noaptea între 6 şi 12 grade. Vînt
potrivii cu intensificări din sectorul
Transmisiune din sala Teatrului de sud-vest şi vest.
Cperă şi Balet al R.P.R. a operei —000—
„Otheilo" dc Vcrdi.
PROGRAMUL II: 12.15 Gînfcce dc
luptă pentru pace; PI,03 Muzică uşoa­
ră; 16,15 Gîntece; 17,30 Gârneţ de re-
j CONFECŢII, j
j TRICOTAJE,
1> GALANTERIE
ş
<găsiţi la toate j
I MAGAZINELE 0. 0. L. j
| INDUSTRIALdinDEVA, j
ij SIMERIA şi CUSIR. j