Page 52 - 1961-09
P. 52
DUUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2091
nsanszt
adresat de I S. Hrusoiov uttwwlB şUsi • xdlim&le şJtuii. • juXÜmeie siiriju liim ele ştiri
©
conferinţei Uniunii interparlamentare
de la Bruxelles
MOSCOVA 14 (Agerpres). — curităţii sale, pentru a bara ca Un m a io r ira n ia n Declarativ comandamentului suprem Guvernul central congolez
TASS transmite :
lea forţelor revanşarde şi a a ce ru t azil p o litic al forfelor armate şi-a extins autoritatea
Şeful guvernului sovietic, Ni- ocrotitorilor lor care împing lu
kita Hrusciov, a adresat un mc- mea în prăpastia unui război guvernului sovietic ale guvernului regal laoţian asupra provinciei Katanga
saj celei de-a 50-a conferinţe a termonuclear.
Uniunii Interparlamentare care MOSCOVA 14 (Agerpres). - TASS XlăNG KUANG 14 (Ager- spirit patriotic şi de sacrificiu,
are Ioc Ia Bruxelles. N. S. Hruş- In mesajul său, şeful guver transmite : vor zdrobi orice acţiuni ale re
ciov subliniază în mesaj că gu nului sovietic constată cu satis preş). — Jţ LEOPOLDVllLLE 14 (Ager tei din Elisabethville, incidentul
vernul sovietic este gata în orice facţie că Uniunea Interparla Djelal Mortazavi, maior în armata belilor. cel mai grav a avut loc în mo
moment să ia loc Ia masa tra ta mentară a adoptat in ultimii iraniană, a adresat guvernului sovietic Postul de radio Vocea Lao- In declaraţie sînt citate nu pres). — mentul în care soldaţii katan-
tivelor în problema reglementă ani o serie de rezoluţii eare cererea de a i se acorda azil politic. După cum s-a anunţat, la 13 ghezi au dat foc unor garaje
rii paşnice cu Germania, „scon contribuie la cauza nobilă a con • sului a transmis la 13 septem meroase acţiuni de sabotaj de ale O.N.U. Soldaţii din forţele
tând că tratativele nu vor fi fo soli dării păcii. In declaraţia sa — publicată integrai brie o declaraţie a comanda liberat a tratativelor de la Na septembrie, în urm a unor lupte O.N.U., care au vrut să stingă
losite pentru tergiversarea în în paginile presei sovietice — subliniază Mon, a ordinului de încetare a sîngeroase cu trupele katanghe- incendiul, au fost întîmpinaţi
cheierii Tratatului de pace cu Istoria cunoaşte nenumărate că cererea sa privind acordarea de azil mentului suprem al forţelor ar focului etc., ale grupului din ze, regimul marionetă din Ka- cu focuri de arme de către in
G e rm a n ia “. exemple, se spune în mesaj, cînd poiit'c „nu are de fel un caracter strict mate ale guvernului regal lao Savannaket. In ţară au fost in divizi de naţionalitate necunos
parlamentarii, călăuziţi de in personal, ci este o acţiune politică în troduse noi batalioane de tru tanga a fost răsturnat şi gu cută, care s-au ascuns apoi la
Uniunea Sovietică, arată N. S. teresele popoarelor lor, s-au si interesele poporului iranian care a avut ţian. In această declaraţie co pe taiiandeze, filipineze, sud- vernul central congolez şl-a ex consulatul belgian.
Hruşciov, a fost şi rămîne adep tuat cu fermitate de partea for atît de mult de suferit“. vietnameze şi ciankaişisto afla
ta sinceră a rezolvării paşnice ţelor care s-au pronunţat îm mandamentul suprem avertizea te sub comanda unor ofiţeri tins autoritatea asupra acestei De altfel, din surse oficiale
a tuturor problemelor interna potriva războiului. Cu atît mai Maiorul Mortazavi declară că hotă- provincii. ale forţelor O.N.U. s-a dezvă
ţionale. Ea nu a precupeţit şi mult în zilele noastre ei trebuie rîrea sa a fost influenţată în mare mă ză grupul rebel din Savannaket americani. luit că primele focuri în luptele
nu precupeţeşte eforturile pen să fie pătrunşi de sentimentul sură de studierea documentelor secrete Comlţînd o provocare după Autorităţile O.N.U. au anun de la Elisabethville au fost tra
tru ca şi problema reglementă <le mare răspundere pentru ale O.E.N.T.O., date publicităţii de că împotriva urmărilor grave care ţat oficial că după luptele sîn se de mitraliere instalate la
rii paşnice cu Germania să fie soarta popoarelor lor. alta, se spune în declaraţie, geroase care au av*ut loc în consulatul belgian situat îîi^r
soluţionată de comun acord, ţi- tre guvernul sovietic. Potrivii acestor pot decurge din dezlănţuirea grupul rebel din Savannaket noaptea dc 12 spre 13 septem apropierea poştei.
nîndu-se seama de interesele le Salutînd pe participanţii la continuă să atace poziţiile de brie. precum şi în cursul zilei
gitime ale tuturor părţilor. conferinţa Uniunii Interparla documente, scrie el, trebuiau să fie ni unui război fratricid de către ţinute de forţele guvernamen de 13 septembrie, în capitala In ceea ce priveşte soarta lui
mentare, N. S. Hruşciov le urea Chombe, ştiri neconfirmate încă,
N. S. Hruşciov scrie că în in ză activitate rodnică şi încunu micite importante centre locuite din acest grup. katangheză, Elisabethville, a vorbesc despre faptul că s-ar fi
teresul consolidării păcii şi se nată de succes în interesul men Iran şi din ţările vecine. fost restabilit calmul. refugiat pe teritoriul Rhodesiei
curităţii europene, Uniunea So Comandamentul suprem de- de nord împreună cu mai mulţi
vietică a propus încheierea T ra ţinerii şi consolidării păcii in clară că este convins că ofiţerii In cursul luptelor ambele militari katanghezi şi străini.
tatului de pace cu Germania şi lumea întreagă. Ei şi-au instalat chiar un post
normalizarea pe baza acestuia şi soldaţii din forţele guverna părţi au suferit pierderi. Pier de emisie, „Katanga liberă“,
a situaţiei din Berlinul occiden derile trupelor O.N.U. sînt eva captat de poliţia din Mufulira,
tal. Propunerile Uniunii Sovie mentale, pătrunşi de un înalt luate la doi morţi şi 6 răniţi. oraş situat în imediata apropie
tice în vederea reglementării re de frontiera cu Katanga.
paşnice cu Germania nu ştirbesc Moî r e a l i z ă r i a le o a m e n ilo r m u n c ii ©abasa! tale şi să introducă unităţi di Din surse O.N.U. s-a aflat că Prin acest post sînt transmise
interesele şi drepturile nimănui. în laitfrecerea p e n tru în d e p lin ire a versioniste în regiunile elibera în afară de Elisabethville, tru în permanenţă mesaje provoca
te, în scopuri de hărţuire şi sa pele O.N.U. au ocupai im portan
Dar, subliniază N. S. Hruş şl d e p ă şire a p la n u rilo r econom iei m te puncte strategice în întregul toare împotriva unităţii Congo-
ciov, In Ioc să examineze cu se botaj. teritoriu kaianghcz. Aeroportul ului.
riozitate propunerile Uniunii HAVANA 14 (Agerpres). — întreprinderi. La 11 septembrie pesie opt milioane pesos. La
Sovietice privind Tratatul de In Cuba se desfăşoară tot mai în oraşul Santiago de Cuba a toate aceste întreprinderi au In declaraţie se subliniază că de la Elisabethville este, de ase Chombe a reuşit să fugă din
pace cu .Germania, cercurile mi larg întrecerea pentru îndepli fost dată în exploatare o fabrică avut loc consfătuiri de produc după încetarea focului, grupul menea, închis pentru orice tra
litariste rdin Occident s-au de nirea şi depăşirea planurilor de stat pentru prelucrarea tu ţie la care au fost constituite din Savannaket a lansat 29 de fic. Elisabethville, deşi se ştie că se
dat la ameninţări şi provocări economiei naţionale, elaborate tunului. In aceeaşi zi în clădi comitete de stimulare a între operaţii „de curăţire“. In cursul
la adresa ,Uniunii Sovietice şi a de guvernul revoluţionar. rea fostei închisori din regiu cerii. Suma pe care lucrătorii acestor operaţii, trupele rebele Autorităţile O.N.U. au anun afla sub supravegherea autori
celorlalte ţăzi socialiste. In Presa cubană relatează des nea Pinar del Rio a intrat în de la aceste întreprinderi şi-au au torturat şi arestat sute de ţat că incidentele care au înce
acest© condiţii Uniunea Sovieti pre noile realizări ale oameni funcţiune o altă fabrică de tu propus s-o economisească va li persoane, au şters de pe faţa put în noaptea de 12 spre 13 tăţilor O.N.U. şi chiar în zorii
că a fost nevoită să ia o serie lor muncii din industria tutu tun. v r - ¦ -.?r:UT realizată prin creşterea produc pămîntului 27 de sate, au bom septembrie în capitala katan
de măsuri în scopul întăririi se nului. Desfăşurînd întrecerea. tivităţii muncii, economii de ma bardat alte 19 sate. Totodată gheză, au fost provocate de Mu- zilei de 13 septembrie repre
Întreprinderile industriei tutu Entuziasmul întregului popor trupele rebele au bombardat în nongo, Kimbe şi Kibwe, „miniş
„Complotul primejdios nului sporesc necontenit produc cuban a iost trezit de hotârîrea teriale şi combustibil, prir.tr-o repetate rînduri poziţiile forţe tri“ în guvern, precum şi de zentanţi ai forţelor O.N.U. an
tivitatea muncii, obţin o con lor guvernamentale şi au lan străini infiltraţi în siguranţa
al ţărilor membre tinuă creştere a producţiei. In lucrătorilor de la cele 187 în folosire mai raţională a utila sat împotriva lor 27 de atacuri. din Katanga, puşi în fruntea avut o întrevedere cu el pentru
ultimele zile, industria tutunu a trata o încetare a fonului.
ale CE NT0“ lui din ţară s-ă completat cu noi treprinderi ale industriei elec jului, prin reducerea cheltuie In încheierea declaraţiei se unor unităţi de şoc însărcinate
face apel la grupul din Savan cu provocarea de tulburări.
DELHI 14 (Agerpres). — trotehnice din ţară de a eco lilor, folosirea cu grijă a ma naket să renunţe de a mai fi un
instrument în mîinile agresori Pe lîugă ciocnirea serioasă
Săptămînaiul „Nafa Jug“, care apa nomisi pînă în decembrie 1961 terialelor etc. lor străini şi să colaboreze cu cave a avut loc la clădirea Poş
guvernul legal pentru instau
re la Delhi, a publicat un articol in 5GSr
titulat „Complotul primejdios al ţări rarea păcii în Laos, pentru Gaulle refuză din nou poporului
crearea unui guvern de coaliţie
lor membre ale blocului G.E.N.T.O.*.
în irunte cu prinţul Suvanna aigerian autodeterminarea
Publicînd. documentele secrete ale blo
Fumma, penfru promovarea
cului C.E.N.T.O. şi demascînd prin
unei politici de neutralitate şi D e c la ra ţia g ru p u rilo r p a rla m e n ta re ale P. C. Francez:
aceasta complotul primejdios al aces
conciliere naţională. PARIS 14 (Agerpres). — spionaj şi instigare la război.
tui bloc, se spune în articol, Uniu - 0- Ziarul „l’Humanité“ publică In declaraţie se arată de ase
nea Sovietică „a făcut un mare ser In Cuba se acordă o mare Importanţă traducerii in viaţă a programului de dezvoltare L.a P©rfo Rico declaraţia celor două grupuri menea că tratativele duse la
industrială a ţării. Totodată, şi e semnificativ acest fapt, o sută de mii de oameni se ocupa parlamentare ale Partidului Co Evian şi la Lugrin, ‘cu repre
viciu popoarelor iubitoare de pace din cu lichidarea analfabetismului. In acest scop a avut loc şi o adunare generală a muncitori se profesîească munist Francez care au discu zentanţii guvernului' provizoriu
tat în cadrul linei şedinţe comu al Republicii Algeria au io t
întreaga lume“. lor cubanl. îm potriva dominaţiei ne prezidată de secretarul gene sabotate în mod conştient cie
IN CLIŞEU: Fidel Cast ro vorbind la adunarea generală a muncitorilor cubani. consa ral al Partidului, Maurice Tho- delegaţii guvernului francez.
„Nu este nimic nou în planurile coloniale americane
crată luptei pentru lichidarea analfabetismului. rez, raportul informativ în le De fapt de Gaulle refuză din
conducătorilor Pakistanului, Iranului SAN JUAN 14 (Agerpres). — gătură cu situaţia politică, pre nou poporului aigerian autode
După cum relatează agenţia Prensa zentat de preşedintele grupului terminarea intenţionînd să am
şi Turciei de a acorda Americii şi Latina, în Porto Rico au loc mari de parlamentar comunist Waldeck plaseze pe teritoriul Algeriei
monstraţii şi adunări în care poporul baze militare imperialiste, poli
altor puteri nucleare baze pentru a protestează cu vehemenţă împotriva do Rochet. goane pentru experienţe nuclea
minaţiei coloniale a S.U.A. asupra ţă re şi să facă în aşa fel incit
se întreprinde un atac nuclear asupra rii, cerînd în acelaşi timp eliberarea din „Interesele Franţei, ale po subsolul aigerian să fie explo
închisoare a lui Albizu Gampos, frun porului ci şi ale întregii ome rat exclusiv în interesul trustu
Rusiei; dar întreaga lume este îngro taşul luptei pentru eliberarea Porto Ri- niri, se spune în declaraţie, re rilor capitaliste.
co-ului. clamă încheierea Tratatului de
zită de faptul că ei sînt gata să con Aibizo Campos a fost arestat de că- In declaraţie se arată cit rb
Ire autorităţile coloniale americane în pace cu cele două state germa ’dăunătoare este intensificarea
damne la pieire populaţia unei părţi anul 1954. in prezent ei se află inter ne, care ar definitiva frontierele puterii personale şi limitarea
nai în spitalul din San Juan avînd să actuale şi ar lichida moştenirea drepturilor parlamentului.
însemnate a propriilor lor teritorii. l:i nătatea zdruncinată de pe urma tortu
rilor bestiale şi a lungii deţineri în în războiului. Esle necesară în Arâtînd că autorităţile dau
intenţionează de asemenea să atace chisoare. Agenţia anunţă că la 13 sep deosebi normalizarea situaţiei ’dovadă de blîndeţe suspectă si
tembrie. un mare număr de portoricani din Berlinul occidental. Aceas de pasivitate indolentă faţă de
şi ţări neangajate. G.E.N.T.O. şi-a purtînd drapele naţionale s-au strîns în tă enclavă aflată pe teritoriul complotişti, adică faţă de ultra-
faţa spitalului din Sau Juan cerînd ime R.D.O. trebuie să înceteze de a colonialişti, grupurile parlamen
dezvăluit acum scopurile, tot atît de diata eliberare a lui Albizu Campos. tare ale P.C. Francez declară :
mai fi un centru de provocări, împuternicirile dictatoriale de
respingătoare ca şi cele ale blocurilor m it şi fia iiialt vează de sute de ori mai m u lt: apropierea acestor două state şl care dispupe preş’edinlele repu
lumea este astăzi cu totul alta, la rezolvarea sarcinii sociale de fac auzite tot mal des voci: blicii prevalîndu-se de articolul
N.A.T.O. şi S.E.A.T.O.", scrie ziarul. P.C.U.S. şi a Consiliului de Mi dentul se cramponează atit de reunificare a Germaniei, pe ba ajunge domnilor reveniţi-vă In 16 al constituţiei, sînt H osile
niştri al U.R.S.S. referitoare la mult de speranţele iluzorii de a iar acest lucru ei nu vor să-l ze paşnice şi democratice. Cine lire. împotriva parlamentului şi îm
„Popoarele, subliniază săptâmînaîiil. aminarea temporară a trecerii păstra măcar echilibrul de for înţeleagă. Cindva imperialiştii renunţă la aceasta acela se de potriva maselor populare, care
în rezervă a soldaţilor, matrozi ţă de a se menţine pe ve n-au recunoscut Uniunea Sovie mască ca duşman al intereselor Subliniind că Berlinul occi luptă pentru revendicările lor,
trebuie să înţeleagă că în cazul unui lor, sergenţilor şi plutonierilor chile poziţii şi de a nu tică, au considerat-o o „noţiu naţionale ale poporului german dental si-a pierdut pentru Oc împotriva ziarelor şi organiza
al căror termen de serviciu ex permite schimbarea situaţiei in şi nu mai puţin ca duşman al cident însemnătatea de factor ţiilor democratice şi nu împo-
război, ţările care au permis puterilor piră In anul 1961 şi Declaraţia ternaţionale. Diplomaţia bur ne geografică“. Viaţa şi-a bă păcii în Europa. politic activ, săptămînaiul en Iriva rebelilor.
guvernului sovietic in care se gheză mobilizează toate forţele tut amarnic joc de ei. In pre glez „The Economist“ scrie :
occidentale să construiască baze pe vorbeşte despre reluarea explo ei pentru a apăra prin toate zent ei nu pot să nu recu Folosind forţele militariste şi „Vrind, novrînd, Occidentul nu Situaţie în co rd a tă
ziilor experimentale cu arma mijloacele status-quo-ul perimat noască mă.reţul sistem mondial revanşarde din Germania occi poate să evite relaţiile cu Ger
teritoriile lor pentru îndeplinirea unor nucleară. din Europa, încingând pină la dentală, puterile occidentale mania răsăriteană. Boicotul din în R ep u b lica
incandescenţă încordarea situa socialist, dar continuă să igno transformă tot mai mult R.F.G. cursul ultimilor 12 ani a fost
planuri murdare vor fi primele obiec Fiecare om fără păreri pre ţiei internaţionale, mergind pină reze o parte a lui. Republica intr-o forţă de şoc împotriva una din formele de relaţii, for D om inicană
concepute înţelege că guvernul la ameninţarea cu declanşarea ţărilor socialismului. Pregătirea mă care nu dă rezultate r.ici pe
tive ale bombardamentelor nucleare”. sovietic a fost obligat să ia ase unui război. Democrată Germană. R.F.G. pentru război a devenit plan politic, nici pe plan diplo SAN JUAN, PORTO RICO
menea măsuri. In acelaşi timp pentru cercurile monopoliste matic“. 14 (Agerpres). —
3 ntft Orientarea politicii externe a Mulţi, chiar foarte mulţi din din S.U.A. şi din alte ţări o
C om entariu Occidentului exprimă năzuinţa Occident, încep să înţeleagă că parte integrantă a propriilor Iată încă o părere lucidă ex Situaţia din Republica Domi
Ku trecut doar citeva săptă - ca ziua de ieri să devină ziua politica mioapă, antinaţională a lor scopuri. Politicienii de la prim ată de zâarul „New York nicană a atins un grad de ex
mini de clnd guvernul Repu e x te rn de mîine. conducătorilor lor aliaţi cu re Bonn vorbesc despre „interesele Times" : „Se poate oare admite tremă tensiune, a declarat lide
blicii Democrate Germane a in vanşarzii vest-germani duce pî patriei", „Libertatea poporului ca Germania, care în cursul unei rul partidului revoluţionar do
trodus controlul la. graniţele cu Uniunea Sovietică este gata să Dacă după cel de-al doilea nă acolo incit ţările lor riscă să german“, dar au în vedere toc jum ătăţi de veac a declanşat minican, Ramón Castillo, care
Berlinul occidental, dar se poa semneze în orice moment acor război mondial puterile occiden intre într-un impas periculos. mai aceste scopuri ale monopo două războaie mondiale să de s-a refugiat la San Juan în
te spune cu certitudine că a- dul cu privire la dezarmarea ge tale ar fi păşit pe calea lichi lurilor. Văzând în propunerile vină din nou cauza unei catas urma sîngeroaselor incidente de
ceastă acţiune a depăşit cadrul nerală şi totală care ar pune dării militarismului şi fascismu In prezent, se aude din ce în ce de pace a'e ţărilor socialiste un trofe care ar zgudui întreaga la Ciudad Trujillo în cursul că
Intern al R.D. Germane şi a capăt şi experienţelor cu arma lui din toate sferele vieţii poli mai des In Occident că ar tre pericol de moarte pentru pro lume şi ar pricinui de data acea rora poliţia guvernului Bala-
început să exercite o importan termonucleară. tice, economice şi sociale ale bui încheiat Tratatul de pace cu priile lor planuri militare ei sta distrugeri inimaginabile?“ guer a ucis patru şi a rănit 40
tă1Influenţă asupra situaţiei in Germaniei, dacă ele n-ar fi în Germania şi că trebuie să se de persoane. Şi alte persoane
ternaţionale. Politicienii burghezi mai lu treprins acţiuni separate care termine odată cu politica revan agravează situaţia şi zăngănesc încheierea Tratatului de pace sosite din Ciudad Trujillo rela
cizi nu pot însă să nu vadă că au dezbinat Germania, atunci şardă pentru „ a nu fi sclavii lui cu Germania a devenit o chesti tează agenţia France Presse,
Criza Internaţională creată de sistemul mondial socialist deţi tratatul de pace ar fi fost de Adenauer“. Exprimînd o aseme armele. une urgentă. Aminarea încheie confirmă că o agitaţie extraor
puterile occidentale in legătură ne o superioritate evidentă pe mult încheiat, Germania s-ar rii lui ar încuraja forţele agre dinară domneşte în capitala do
cu propunerile Uniunii Sovie planul politicii externe. Siste fi transformat într-un stat de nea părere, ziarul englez „Ga- Politicienii de la Bonn năzu sive şi ar însemna o cedare în minicană şi că „exasperarea
tice, R.D. Germane şi celorlalte mul mondiaf socialist constituie mocrat unic şi iubitor de pace. zette and Daily“ scrie: „Există iesc să „distrugă“ Republica faţa presiunii lor. „O asemenea populaţiei poate duce la noi
ţări membre ale Tratatului de o puternică forţă de atracţie întregul popor german, şl-ar fi multe temeri să se creadă că Democrată Germană,, s-o ane situaţie, a spus tovarăşul N. S. incidente între populaţie şi gu
la Varşovia cu privire la în pentru masele largi de oameni ocupat locul demn în rîndurile germanii (se are în vedere po xeze ia R.F. Germană, să înlă Hruşciov, ar încuraja şi mai vern“. Poliţia a interzis servi
cheierea Tratatului de pace cu ai muncii şi influenţează in popoarelor lumii. Dar urmaşii liticienii de la Bonn — S. T.) ture orînduirea socialistă. Ei ar mult N.A.T.O. şi guvernul de la ciile funebre pentru victimele
Germania, oglindeşte falimentul mod hotăritor asupra întregii de azi ai lui Chamberlain şi sînt egoişti şi procedează aşa dori să înhame Întregul popor Bonn in formarea în Germania incidentelor, împrăştiind mulţi
politicii externe a imperialis evoluţii a relaţiilor internaţio Daladier vor să creeze sub con cum cred ei de cuviinţă, ca şi german la atelajul revanşard şi occidentală a noi şi noi divizii, mea care se adunase în convo
mului care urmăreşte să rezol trolul lor o puternică maşină cum nu mai ei sînt suficient de să-l arunce’ în viitoarea unui în înzestrarea lor cu arma ato iul spre cimitir. Cu toate aces
ve greutăţile prin care trece nale. Prin forţa acestor factori de război vest-germană, să o puternici. Este bine să ne dăm mică şi termonucleară şi în tea mii de persoane, sfidîncl or
prin mijloace învechite, cu aju obiectivi politica occidentală conducă şi să o îndrepte spre seama de aceasta înainte ca po război. In aceste scopuri ei fo transformarea întregii Germa dinele poliţiei, au străbătut
torul forţei. Dar actualul raport implică eşecuri si erori de cal răsărit, împotriva ţărilor socia străzile principale ale .capitalei
de forţe pe arena internaţiona cul inevitabile. De aceea Occi liste. Incercind să îndrepte liticienii germani să ne prindă losesc şi alte ţări membre ale nii în principala forţă de declan îndreptîndu-se spre cimitir. Gre
lă se dezvoltă nu în favoarea în plasă“. va totală de protest a populaţiei
puterilor occidentale, care au ..greşeala“ lai Iiitler, ei o agra blocului nord-atlantie. Luînd şare a unui nou război mondial". împotriva regimului dictatorial
încetat de fapt să aibă rolul Tratatul de pace corespunde fascist continuă.
dominant In relaţiile interna recent cuvîntul in Bundestag, Acest lucru nu poate fi admis.
ţionale, ci în favoarea statelor intereselor întregului popor ger
socialiste care îşi bazează poli Adenauer a chemat „la întări Iată de ce guvernul sovietic a
tica lor externă pe principiile man. El ar Înlătura terenul pen
păcii, egalităţii in drepturi, rea puterii militare“ a N.A.T.O. declarat că intenţionează să în
dreptului popoarelor la autode tru planurile criminale ale r e
terminare, i respectării indepen şi a ameninţat ţările socialiste cheie încă în anul 1961 Trata
denţei şi suveranităţii fiecărei vanşei si războiului fraticid din
ţări. cu o lovitură atomică. „Orien tul de pace cu Germania.
tre cele două state germane, ar
Dacă maniacii imperialişti vor tarea rigidă,“ a Bonnului nu este S. TAUOV, colaborator
declanşa o aventură militară, consritui h:r--a pentru dezvolta al agenţiei „Novosti“.
Uniunea Sovietică, întregul la insă sprijinită pe deplin nici în
găr socialist va tempera pe rea lor in condiţiile întrecerii
agresori. Opinia publică mon Germania occidentală, unde se
dială. înţelege hotărîrea C.C. al economice paşnice, ar duce la
Redacţia şi adm ..o lia ţia z Martie nr. 9, telefon: 138; 189; 75 Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949, - T ip a ru l: Întreprinderea Poligrafică „1 M a i“ - Deva
