Page 53 - 1961-09
P. 53
c% . P R O L E T A R I DIN TOATE Ţ Ă R I L E , UN IŢI VA)
Pentru succesul campaniei
W{ W A agricole de toamnă!
,rgMgsgieauen
G ata pentru însăm înţări
® încercarea — .Schiţă
ORCANAt SÎDMITETOLUI REGIONALP.M.R. HUNEDOARASI Al SFATUIUI POPULAR«HSIflHAp (pag. 2-a) La G.A.S. din Pe- zuite cele patru semă letinele de analiză apro
treşti se vor însămînţa nători, proprietate a bate de Laboratorul fie
Anul S ili. Nr. 2093 Duminică 17 septembrie 1961 4 pagini 20 bani ® La G.A.C. Cut — După 8 gospodăriei, s-au procu controlul seminţelor dm
luni de activitate (pag. 3-a) în toamna aceasta cu rat îngrăşăminte chimi Alba fulia.
grîu, orz şi secară, 474 ce pentru 200 ha. ce
® Invăţămîntul public şi so hectare. Pentru destâ- vor fi însămînţate cu Toate pregătirile fiind
cietatea sovietică (pag. 3-a) şurarea in bune condi- orz, s-a condiţionat şi făcute, muncitorii c!e
ţiuni a lucrărilor din tratat 9 vagoane de la gospodăria de stat
« Să se înceapă imediat tra campania de toamnă, sămînjă de orz, iar să- din Petreşti vor începe
tative pentru reglementarea paş conducerea acestei uni mtnţa de grîu, oprită luni însămînţările de
nică a problemei germane 1 tăţi, îndrumată de or din producţia proprie,
ganizaţia de partid, a a fost şi ea condiţio toamnă, şi tot în aceeaşi
(pag. 4-a) luat cele mai eficiente nată şi tratată, existînd
• Situaţia din Gongo — Co măsuri. pentru fiecare soi bu zi se va trece la
mentariul zilei (pag- 4-a).
Astfel au fost revi recoltarea porumbului
Planul trebuie îndeplinit ritmic Succese
pentru boabe.
E. M. Barza
şi la t e i indicii ¦*/—> r-'/— D e ce tocm ai luni?
Minerii de la F.M. Barza î Pregătirile în vederea declanşării Consiliul de conducere al gospodă
campaniei de toamnă sînt in curs dc riei colective motivează că această în-
r in prima parte a anului, co s-au făcut simţite în ultima au obţinut însemnate suc desfăşurare şi la G.A.C. din Teiuş. tîrzîere se datoreşte faptului că selec
lectivul de muncă, de la secţia vreme şi lipsuri de altă natu torul, instalat pe un postament de be
H-a furnale a Combinatului si ră. cese in decursul, lunii au i Gu circa o lună in urmă, aici a fost ton, nu s-a putut porni din cauză că
derurgic din Hunedoara şi-a gust şi in prima decadă a 1 întocmit planul de culturi şi s-au luat betonul nu este încă uscat şi că lipseş
cîştigat un bun renume datorită Dacă fiecare ar pune măsuri pentru recunoaşterea seminţei te mecanicul. Tovarăşii de la Teiuş,
rezultatelor obţinute pe linia lunii septembrie a.c. necesară pentru cele 360 ha. care sc spun că vor pune in funcţiune selecto
măririi indicilor de utilizare a um ărul vor însămînţa cu grîu.
furnalelor şi îmbunătăţirii cali Revirul nr. 1 de la sec 1 rul abia luni. De ce tocmai atunci ?
tăţii fontei. In 7 luni, furnaliş- Urmărind felul în care au fost torul minus 120 al minei La Teiuş se stă însă rău cu condi Doar printre colectiviştii din Teiuş c-
tii'a u dat 15.167 tone fontă pes exploatate furnalele, ritmul pro Musariu a contribuit din ¦1 ţionarea seminţelor. Pînă în ziua de
te plan, au îmbunătăţit calita ducţiei şi situaţia calităţii, re plin la obţinerea acestor 1 15 septembrie a.c., din cantitatea dc xistă mecanici pricepuţi, iar betonul era
tea cu peste 30 la sută şi au iese că în perioada la care ne succese. Astfel, echipa con ] 24.000 kg. grîu ce trebuia să fie con
ealizat circa 5.000.000 lei econo referim organizaţia de partid a dusă de Sabin Baltă a de 1 diţionată (restul dc 50.000 kg. se va destul de uscat încă din 15 septembrie
mii peste plan. De cîtva timp în muncit puţin cu oamenii, că co păşit in luna august pla schimba la baza dc recepţie) nu sc
să, rezultatele muncii sînt altele. mitetul sindical de secţie nu s-a nul cu 29 la sută, echipa condiţionase nici măcar uri bob. a.c. Rezultă deci că justificările acestea
In luna august planul de pro ocupat zi de zi de stimularea lui Petru Ivan cu 16 la
ducţie n-a fost realizat şi s-a întrecerii socialiste, de ajutora sută, iar aceea a lui llie nu sînt deloc obiective.
înregistrat o creştere a procen rea celor rămaşi în urmă, de e- Poinar, cu 20,1 la sută.
tului de fontă declasată faţă de vitarea unor greşeli. Minereul extras in aceas O indicaţie n e re sp e cta tă
lunile precedente. Şirul slabelor tă perioadă a fost de
rezultate a continuat şi în pri In luna august, la furnalul nr. Printre fruntaşii secţiei maşini unelte de la U.M. Cugir bună calitate. Rezultatele Majoritatea gospodăriilor colective ieni din raionul Haţeg, Brîznlc şi Oha
ma jumătate a lunii septembrie, 5, s-au înregistrat 120 ore mers obţinute au contribuit la din regiunea noastră au înţeles că mi ba din raionul Iiia, Săsciori şi Dealul
clnd o parte din principalii in redus, iar la furnalul nr. 6, 90 sc numără şi rectificatorul Ioan Ajicnoe. FA, îşi depăşeşte creşterea cîştigurilor per mai folosind sămînţă din soiuri valo Presăcii din raionul Sebeş, Gălanul
dici ai planului n-au fost înde de ore, ceea ce înseamnă că în sonale ale minerilor. De roase, cu o putere germinativă cores Mic, Plopi, Sîncrai, Popeşti etc. din o-
pliniţi. acest timp s-a produs mai pu lunar norma cu 25—30 la sută şi dă lucru de cea mai bună pildă, echipa lui llie Poi punzătoare, bine tratate şi selecţionate, raşelc regionale Hunedoara şi Deva, şi
ţină fontă decît puteau da a nar a realizat un ciştig pot să obţină producţii sporite de grîu. altele, care pînă la 15 septembrie nu
A provizionarea iasă gregatele respective. calitate. mediu pe post de 99,1 lei, De aceea, din timp, eie au luat măsuri trimiseseră încă probe de seminţe, pen
a lui Gheorghe Muntea- pentru condiţionarea seminţelor şi pen tru a se stabili, pe baze ştiinţifice, ce
de d o rii Acest lucru se datoreşte atît Iată-l In fotografie lucrlnd la maşina de rectificat. nu de 72,7 lei pe post etc. tru încercarea puterii lor de germina putere de germinaţie au. Or acest lu
rezistenţei necorespunzătoare a ţie. In acest scop, respectînd indicaţiile cru, pe lingă faptul că esle contrar in
Roadele muncii furnaliştilor cocsului, deselor defecţiuni ale -------.................. -T-r^ raa ^ ..... .. ------ date, ele au trimis probe la Labora dicaţiilor, duce la folosirea unor se
llepind în mare măsură de fe agregatelor, cit şi faptului că torul pentru încercarea seminţelor din minţe necorespunzătoare, şi, implicit, la
lul în care sînt aprovizionaţi cu unii maiştri şi şefi de schimb Cifre noi Minerii din revirul 1 au Aibă Iulia. o recoltă scăzută.
materii prime şl materiale. Ana- n-au urm ărit cu toată răspun pe graficele întrecerii obţinut in luna august şi
lizînd din acest punct de vedere derea desfăşurarea procesului o economie de 3.813 lei la Sînt însă şl gospodării colective care Aşa stînd lucrurile se impune ca or
situaţia, se constată în primul tehnologic. Din neglijenţa ingi Aplicînd iniiiafiva materiale. n-au făcut acest lucru. Pot fi amintite ganizaţiile de partid şi consiliile de con
rînd că minereul autofondant a nerului Ioan Ivaş şi a maistru în această privinţă G.A.G. Ribiţa şi Să- ducere ale G.A.G. amintite, să ia măsuri
avut în ultimele 45 de zile va lui Emil Toma, care n-au supra La începutul anului, iurnaliştii secţiei tă. In luna aceasta, după 15 zile, Iur FLORIN BENEA lişte, raionul Brad, Rîu Bărbat, Dem- pentru trimiterea cît mai urgentă a pro
riaţii mult prea mari din punct vegheat în bune condiţluni fu r l-a furnale a G.S. Hunedoara au îm naliştii au înscris pe graficul produc suş, Uric, Hobiţa, Bretea Strei şi Po belor la laborator.
nalul, numai într-o singură zi brăţişat .iniţiativa: „Să realizăm pla ţiei încă o cifră: 411 tone fontă peste corespondent
de vedere al bazicităţii, ceea ce s-au declasat dimensional 13 to nul fiecărei luni cu o zi mai devreme". plan. Acest lucru înseamnă că şi în lu
a creat greutăţi la dozarea în ne de fontă. Tot din vina lor Pentru a o putea realiza cu succes, na septembrie prevederea iniţiativei va
cărcăturii şi a dus la pertur s-a amestecat minereu autofon ei au aplicat numeroase măsuri tehni- fi înfăptuită. Trebuie subliniat faptid că
bări în funcţionarea furnalelor. dant cu minereu normal, ceea co-organizatorice, au desfăşurat cu tot fonta produsă a fost de bună calitate.
In plus, o bună perioadă de timp ce a dus la perturbări în mersul mai multă însufleţire întrecerea socia
fabrica de aglomerare a mine furnalului. Se constată de ase listă. Acest lucru le-a permis să spo O contribuţie însemnată la obţinerea
reurilor n-a asigurat cantitatea menea că pe lingă rezultatele rească simţitor indicii de utilizare a acestui nou succes au adus-o echipele
necesară de minereu autofon- frumoase pe care le obţin unele furnalelor. de furnalişti şi încărcători conduse df
Idant pentru furnalul nr. 6, ceea echipe, cum ar fi cele conduse llie Alitcă, Toader Manolache, Ioan
ce a făcut să se folosească mi de Nicolae Gheorghe, Pavel Si- După 8 luni de muncă ei aveau date Chiroşca şi respectiv Diouisie Tofân ş
nereu normal, care n-a dat ce mion şi Nafan Iaşcişin, de la în peste pfan mai mult de 9.600 tone fon Vasiie Prodan.
le mai bune rezultate. cărcare, şi aci au existat unele
deficienţe care au dus la obţine Prestigiu binemeritai
Realizările colectivului 'de rea rezultatelor slabe amintite.
muncă de la cele două furnale Datorită rezultatelor bune obţinute lu şi mai mult acest prestigiu. In această
au fost influenţate, de aseme Echipa condusă de Constantin nă de lună, muncitorii, tehnicienii şi perioadă ei au laminat cu 1.406 tone
nea, şi de faptul că rezistenţa Hulparu, bunăoară, n-a respec inginerii de la laminorul de 800 mm.
cocsului n-a corespuns întotdea tat întotdeauna normele stabi şi-au cîştigat tin frumos prestigiu în oţel mai mult decit .aveau planificat
lite pentru descărcarea mate rîndul celorlalle colective din Combi
una cerinţelor procesului tehno rialelor în silozuri. Superficiali natul siderurgic Hunedoara. Succesul s-a datorat folosirii intensive
tatea în muncă şi-a arătat u r a agregatelor, colaborării slrinse între
logic, iar uneori a fost mult sub mările şi cu alte ocazii. Maistrul Roadele muncii lor dm prima jumă echipele de cuplorari şi laminâtori.
Victor Pali şi şeful de schimb tate a lunii curente vin să întărească Toate trei so.h'tnburile merită laude.
nivelul aşteptărilor. Toate aces Ioan Artean s-au complăcut de
multe ori cu un mers redus la Cărbune de califafe
tea arată că serviciul de apro furnal şi cu un procent mare de
siliciu în fontă. Au existat de a- Minerii din Aninoasa au rămas da producţiei. Aplicînd pe scară tot mai
vizionare din cadrul combinatu semenea şi oameni certaţi cu tori patriei în luna august cu o însem largă iniţiativa „Nici un vagonet de
disciplina. Aşa a fost cazul lui nată cantitate de cărbune. Pentru a re cărbune rebutat“, alegînd cu grijă ste
lui şl dispecerii secţiei, trebuie Grigore Dărămuş de la întreţi cupera pierderea ei au depus în zilele rilul vizibil în abataje, ei au reuşit să
nere, care în ziua de 21 august lunii curente eforturi susţinute. Drept reducă cenuşa din cărbunele extras cu
să se ocupe cu mai multă răs a lipsit nemotivat. rezultat, în perioada 1-15 septembrie ati 4,5 la sută sub norma admisă. De ase
¦reuşit să extragă peste plan aproape 400 menea s-au încadrat în normele de gra-
pundere de aprovizionarea fur Multe din aceste lipsuri nu tone cărbune. nulaţie şi umiditate.
_____ _______ GH. PASCU
nalelor cu materii prime în mod Totodată şi-au îndreptat atenţia în Cele mai frumoase rezultate le-au ob
(Gontinuare In pag. 3-a) spre îmbunătăţirea continuă a calităţii ţinut colectivele sectoarelor I si IV
ritmic şi de bună calitate. Defi
cienţele în aprovizionare consti
tuie însă numai o latură a pro
blemei. La secţia Il-a furnale
F ru n ta ş i /7— f# Toamna pe şantier
pe exploatare ML A $8 SS a F * dF\ jrj' ra dimineaţă cină am ea se face simţită la fiece primele comentarii: „Ăştia
A-j plecat spre Peştiş. O
In dorinţa de a-i sprijini în cit mai w yyr dimineaţă obişnuită de toam pas. O desluşeşti pe feţele şi-au pus ceva in gind!“. brtel Gros, Balint 'Arcadte şi
mare măsură pe furnaliştii din Hune nă, cu lumină argintată, şi Francisc Kremer, lucrează In
crudă. Sufla vintul, iar rugi oam.enilor, o desluşeşti lim Gîndul băieţilor lui Clep era. prezent, intr-un ritm din zi
doara, minerii din Ghelar desfăşoară o na primelor frunze moarte în zi tot mai aprins, la cen
colora trist, ca intr-un vechi pede Di vorbele şi faptele lor. de fapt, foarte simplu. Pen trarea plăcilor cajelor 5—8
însufleţită întrecere sub lozinca „Suc album, întregul tablou... şi montarea cajelor de an
Dar ajvngînd la Peştiş — tru montarea reductorului, ei grenaj din zona 3. Sint semne
cesul furnaliştilor începe în abataje". la şantierul marelui laminor că şi aceste obiective vor fi
de 450 mm. — totul s-a espre faptele de vredni îşi făuriseră un termen al atinse înainte de termen...
Aplicînd noi metode de exploatare, ve Mineri m excursie
rificate de practică, ei au reuşit să-şi schimbat într-o clipă. Brusc. cie ale constructorilor lor: nu o săptămină de lu Şi lista noutăţilor în între
Ca prin farmec. Altă lumină, cere este departe de a se in«.
depăşească planul în intervalul 1-15 Ieri, 640 de mineri Împreună tot mai frumos. Seara, excursio alt cer, altfel de aer. Toam noului laminor mi-a povestit cru, ci exact 2 zile! Şi s-au cheta.
septembrie inclusiv cu 107 tone mine cu familiile lor, au vizitat ora niştii, au asistat la spectacolul na rămăsese undeva, departe,
reu de fier. oprită la poarta şantierului, îndelung inginerul luliu Coz- ţinut de cuvint, spre uimirea ir 1
şul Hunedoara. Ei au rămas im ansamblului francez „Parisul pe ca una fără „permis de in
Fruntaşi pe întreprindere s-au situat presionaţi de dezvoltarea noului gheaţă“. trare“. ma, adjunct al şefului de unora care nu contenesc nici K ju poţi părăsi şantierul
i V fără să stat de vorbă
Senzaţia s-a accentuat cu şantier. Sînt multe, foarte azi să-i întrebe: „Cum aţi cu „oamenii înălţimii“, o de
flecare pas pe care l-am numire poetică, dar cit se
minerii de la'm ina vest. oraş, care pe zi ce trece devine Tot ieri, prin intermediul a- făcut in incinta vastei con multe astfel de fapte şi a izbutit ?“. Clep şi montorii poate de exactă ! Este vorba
strucţii. Da ! La Peştiş dom de cei ce lucrează la mari
genţiei O.N.T. Petroşani s-au neşte intr-adevăr un alt ano încerca să alegi dintre ele lui surid. Ei pretind că nu înălţimi, pe cupolele halelor
organizat două excursii la Bucu timp. Un anotimp febril şi sau căţăraţi pe dantelăria
Pentru forestieri torid, un anotimp al tempe nu e uşor. e nici un secret la mijloc, ci giganticelor schele metalice.
raturii înalte, al intensităţii De acolo poţi îmbrăţişa cu
tuturor clipel'or. Nimic din Despre cine să vorbeşti numai dorinţa lor vie de a privirea — ca intr-un calei-
melancoliile toamnei, din cu doscop — tot şantierul, cu
Pentru asigurarea le corespunzătoare. cătării şi camere reşti. Excursioniştii vor vizita lorile ei sumbre şi veştede. mai intîi ? Numai despre bri grăbi înălţarea acestui impor toate priveliştile şi forfota
unor condiţii opti Astfel, in apropie muzeele din Bucureşti şi vor fa Totul respiră tinereţe şi for lui.
special amenajate ce o plimbare cu autocarul ţă. Locul bătrînelor sălcii care gada de montori a lui luliu tant obiectiv industrial al Stăteam pe cupola unei
me de cazare a rea gurilor de ex prin Capitală. privegheau, cindva, curgerea hale, Ungă sudoriţa Elena
muncitorilor fores ploatare. s-au înce pentru uscarea hai de veacuri a Cernei (doar in Clep s-ar putea scrie pagini patriei noastre. Sirbu (venită tocmai de pe
tieri care vor înce put recent lucrările nelor. Dormitoarele De la începutul anului pină ele ar mai fi putut poposi malul Mării, din Dobrogea,
pe în cursul trimes vor fi înzestrate cu plinsul toam nei!), l-au luat întregi. Membrii acestei bri — Dorinţa aceasta — mi-a ca să ajute la împodobirea
trului. IV fasonatul de construcţie a 8 paturi de fier şi în acum, prin această agenţie au altfel de arbori, arbori meta găzi. in frunte ,,. . Hunedoarei cu un nou lami
lemnului, conduce barăci, tip forestier, treg cazarmamentul fost organizate 37 excursii în lici, de dimensiuni fără rival « » , povestit ingine nor !) şi, cotemplînd această
rea întreprinderii, care vor caza fieca necesar. Cele 8 ba in lumea vegetalelor, arbori privelişte plină de mişcare,
forestiere din Orăş- re cite 60 muncitori. răci vor fi date in regiune şi in afara ei, la care ale căror „frunze“ de oţel cu Clep, sînt ~ rul Cozma ii de tinereţe şi forţă, mi-am
Ele sînt prevăzute folosinţă în cursul au participat peste 6.000 de lăsat ochii să lunece dinco
tie a luat măsuri cu săli de mese, bu lunii octombrie. cromut sclipesc puternice, si autorii unui D i t l CCITtlL Î U l înaripează pe lo, printre pilcurile de arbori
mineri împreună cu familiile lor. gure. „Norii“ strălucitori, de la hotarul şantierului. Su
dantelaţi, ai marilor plafoa record care a DE R E P O R T E R numeroşi con fla vintul. !Arborii se indoiau
ne metalice întregesc şi ei stirnit vilvă structori. um- uşor, răspîndind in jur o
senzaţia de alt anotimp, şi ______ ploaie aurie de frunze... Am
tot aşa lumina aerului, mai tresărit. Toamna ! O lăsasem
vie aici din pricina miilor de printre ceilalţi ——— « pună, una după la poarta şantierului, în veş-
fulgere ale aparatelor de su mintele-i veştede, şi, furat
dat. Cit priveşte „tempera constructori. Nu de mult, bri alta filele cărţii de aur a în de strălucirea noului tablou,
tura înaltă“ de care vorbeam, ii uitasem de mult existenţa...
l e Năvodari gada lui Clep a primit sarci trecerii. Brigada lui. Ioan
P. ILIESCU
na să monteze reductorul la Cornea, de pildă, a asamblat
 intrat în funcţiune cajele 3--4 ale liniei de str- şi montat cele cinci filtre m e
a if-a linie pentru mâ ; şi pentru executarea canice repartizate ei cu 25 de
acid sulfuric acestei importante operaţii — zile mai repede. Ioan Cornea
l.a Uzina de acid sulfuric şi super- o operaţie de lucru migălos, e comunist. Şi mai trebuie
fosfaţi de la Năvodari, regiunea Dobro-
gea a intrat în funcţiune, cu 112 zile solicitină o deosebită atenţie adăugat că rezultatul acesta
înainte de termenul planificat a doua
linie pentru producerea acidului sulfu — li s-a dat, ca termen, o se datoreşte multor ore de
ric. In felul acesta capacitatea de pro
ducţie a uzinei s-a triplat. încă în acest săptămină. Băieţii lui Clep veritabilă „creaţie“ în muncă,
au uzina va produce peste plan 30.000
tone acid sulfuric. s-au prins cu pasiune in ore închinate studiului atent
La noua linie de fabricare a acidu muncă. încă din primele ore al celor mai proaspete, mai
lui sulfuric procesul de producţie este
complet automatizat. Prin darea ei în de montai, ritmul cu care ingenioase metode de lucru.
funcţiune se creează premize pentru tri
plarea, intr-un viitor apropiat, şi a ca- „ataca“ brigada, prevestea, Ca şi recordul lui Clep, fapta
pactăjii de producţie a superiosfatulin
pentru agricultură. pentru iniţiaţi, un final ieşit brigăzii lui Cornea a dat noi
din comun. Muncitorii brigă aripi luptei pentru locul dc
In noul cartier muncitoresc Livezeni din Petroşani, a fost zii vecine priveau cu uimire fruntaş al întrecerii. O sea
dată in folosinţă o şcoală de 7 ani, modernă. Noua şcoală
are 16 săli de clasă, două laboratoare, o bibliotecă şi alte în forfota cu totul neobişnuită mă de şefi de brigăzi şi-au
căperi.
(dar cit. de perfect organiza reînnoit angajamentele de
La 15 septembrie, copiii din cartierul Livezeni au început
cursurile in noua şcoală. tă, fără nici o mişcare inu întrecere. Isprăvind înainte
In fotografie: Aspect exterior al noii şcoli de 7 ani. tilă, fără nici o clipă pier de termen montajul mecanic
dută !), care domnea in bri al distribuitorului nr. 2 de ţa-
gada lui Clep. Se şi iviseră gle, brigăzile conduse de Ga-
