Page 54 - 1961-09

jü tsv
Ea Şcoala profesională
fle ucenici constructori
flin Deva, deschiderea
noului an de învăţămînt
a constituit un prilej de
bucurie pentru toţi ele­
vii. Cei 'din anul I, care
in aceste zile se familia­
rizează cu atelierele, la­
boratoarele şl clasele de
studii, urmăresc cu mul­
tă atenţie explicaţiile „ve­
teranilor”, care îi conduc
prin şcoală.
fată în clişeu pe viitorul
electrician Oprişa Petru,
din anul III, demonstrînd
celor din anul I cum se
lucrează Ia o menghină.
in munca
culluraf-educafivă
In gospodăria agricolă colecti­
vă „Iile Plntilie” din comuna
Dala, raionul Sebeş, s-a organi­
zat cu cîtva timp in urmă o bri­
gadă artistică de agitaţie. Pen­
tru ca aceasta să desfăşoare o
activitate rodnică, biroul organi­
zaţiei de bază P.M.R. s-a îngri­
jit să Repartizeze pentru a acti­
va în brigadă şi a o sprijini di­
rect cîţiva membri şi candidaţi
de partid. De asemenea un a ju ­
tor concret acordă organizaţia
de bază P.M.R. Şi desfăşurării
activităţii corului şi echipei de
fluieraşi.
Printre membrii şl candidaţii
de partid care au desfăşurat o
muncă rodnică pe linia activită­
ţii culturale se numără Nicolae
Cibu, Maria Schiau, Maria Cibu,
Ilie Ignat, Nicolae Tămaş, Filip
Visalon, Zoe Bozdog şi alţii.
V. PÎŢAN
corespondent fesionale şi tehni­
— Tovarăşe secretar, staţi şt
cu el de vorbă. Să vedeţi ce vă
spune... Eu...
— A cita oară, măi Mihai ?
Doar, nu-i copil să-l tot dădă­
cesc. Plnd vorbeşti cu el, înţe­
lege bine despre ce-i vorba, pro­
mite că aşa va face, apoi...
* — 'Atunci să-i tragem o spă-
lătură zdravănă la şedinţă, ca
lui Borza; să se înveţe odată
minte. Să ştie şi el că planul
nu-i jucărie, nu se poate înde­
plini numai din vorbe.
— Aşa-î, măi Mihai. Planul
vrea fapte.
Mihai asculta căzut din nou
pe gînduri. Zeci de întrebări
fără răspunsuri îi treceau prin
cap. Se gindea c-ar fi fost mai
bine să primească de la bun în­
ceput întrecerea cu Vasile Bo-
zeşan, chit că-l cunoaşte de
mult şi-s prieteni. De ce oare
Vasile nu poate lucra cum tre­
buie, aşa cum fac cei mal
mulţi ? Nu poate ? ! Asta nu-i
adevărat. Doar e destoinic, tl-
năr, plin de ambiţie.
Beţiv nu-i Vasile; nemottvate
n-a făcut nici odată, de lucrat
lucrează. Oameni, vorba secre­
tarului, are. Atunci ce să fie. cu
brigada lui ?
— Tu-i cunoşti ?
— Ii cam cunosc. Sint şl buni
între ei. Insă vreo doi-trei sînt
cam puşlamale. Poate că aici
e buba...
— Uite ce facem Miliai! Mîi-
ne după şut veniţi amindoi la
mine. II anunţi tu pe el. Tu ai
să iei în primire brigada lui, iar
el pe a ta. Oamenii tăi sint
buni, ştiu ce au de făcut, îs se­
rioşi. Tu-i ştii jnai bine ca m i­
m u m i ) 's o W M fS W tiiv i js ir. Z 0ÎJ3
xgattxmx&iami s
A\ Şuti flamura partidului
IN LIBRARII
ION PAS Povestind co-, De curlnd s-a încheiat con­ dorinţa autorilor de a ciuta cit Vulcan“ (distins cu premiul n
plilor (Aşa a fost oda­ cursul literar „Sub flamura mai frumos viaţa nouă, tot ceea la proză), iar Beatrice Dam ia-
tă — povestire). Ilus­ partidului“, organizat de Casa ce partidul a dat poporului noiu, în reportajul „Oraşul meu
traţii de Tia Peltz. Cu- regională a creaţiei populare, nostru liber şi fericit. —¦Hunedoara“, face un adevă­
vînt înainte de Radu pentru stimularea activităţii ti­ rat elogiu al cetăţii fontei şi
Popescu. („Scriitorii nerilor creatori literari din re­ Pline de înflăcărare, după oţelului. Cu sensibilitate, in­
patriei povestind co­ giunea Hunedoara. Concursul a cum e şl firesc, slnt versurile tr-un stil simplu, sint zugrăvite
piilor” ). dat prilejul In primul rînd închinate partidului. „Tu viito­ de Mircea Tuţă In schiţa „Prie­
136 pag. — 3,60 leL membrilor celor 14 cercuri lite­ rul ni-l clădeşti de auri şi eşti tenie“ (premiul III la proză),
rare să-şi afirme posibilităţile al bucuriei faur...“, spun versu­ sentimentele care-i leagă pe
Ed tineretului de creaţie, precum şi altor înce­ rile tehnicianului siderurgist veci pc doi tovarăşi de arme şi
pători pe tărlmul scrisului: idealuri, un ostaş romîn şi un
VIORICA DINESCU Din muncitori, ţărani muncitori, in­ însemnări pe ostaş sovietic, într-un moment
isprăvile lui Nastratin telectuali, elevi, gospodine etc. de grea cumpănă.
Hogea (Prelucrare din Tema concursului, orientată spre marginea unui
limba turcă). Ilustra­ toate domeniile de activitate, Toate lucrările prezentate în
ţii şi coperta de Geta oferea cîmp larg alegerii su­ concurs liferar concurs oglindesc o justă orien­
Brătcscu. biectelor, în centrul atenţiei tare a autorilor, în special a
32 pag. — 3 lei ; 5,50 fiind situat chipul comunistu­ I .1. Drăgănescu (distins cu pre­ celor încadraţi in cercurile lite­
lei (cartonat) lui, luptător pentru pace şi so­ miul I la poezie). Azi numai rare. Cele mai multe şi mai iz­
Ed. tineretului cialism, pentru fericirea po­ conducătorului iubit — parti­ butite lucrări au fost cele tri­
porului. dului— poate să-I mulţumească mise de membri ai cercurilor
ALBUME i afirmă pe bună dreptate şi literare din I-Iunedoara şi Orăş­
Sute de poezii, zeci de schiţe, muncitorul metalurgist Lucian tie. Spre deosebire de alţi ani,
"A* Litoralul romînesc — nuvele, povestiri şi reportaje au Carp din Cugir (distins cu pre­ exigenţele conducerilor cercu­
album. Peisaje din Ro- sosit pe adresa Casei regionale miul III la poezie), pentru că rilor literare din Valea Jiului,
mînia. Prefaţă de Mi- a creaţiei populare, din toate i-a dat posibilitate ca „privi­ însă, au scăzut faţă de creaţiile
hai Beniuc. Legendele colţurile regiunii, cu menţiunea rea spre soare s-o poată ridica membrilor săi, ceea ce a făcut
ilustraţiilor de M. Ili- „Pentru concursul literar : ..Sub şi visul spre stele să-l vadă ca lucrările trimise de tinerii
eşu şi Gh. Ursu. 120 flamura partidului“. Din toate zburlnd“. şi-n glasul gingaş al începători din Petroşani, Lu-
pag. cu fotografii în aceste lucrări literare, unele elevei LIa Lupea (distinsă cu peni, Petrila sau Uricani, unde
alb, negru şi colorate mai mult, altele mai puţin iz­ menţiune la poezie) întîlnim funcţionează astfel de cercuri, y
— 75 lei (pînzat). butite, răzbătea ca un fir roşu aceleaşi note :
Ed. Meridiane „'Acum cind înfloresc bujorii să nu se ridice la un nivel ar­
Mă simt In pas cu muncitorii
POŞTA REDACJIEl Şi cu ţăranii pe ogoare, tistic adecvat. Un slab Interes
Cu-ntreaga clasă muncitoare;
Feste So@©©afMMt d© elevi N. NADEJDA (Alba lulia). Te­ lecţionării celor mal tipice fap­ Un imn măreţ, un imn de slavă, faţă de îndrumarea creaţiei lite­
te, mai multă grijă faţă de lim­ Ca să-l audă ţara-ntreagă;
La 15 septem­ săli de clasă noi, crelndu-se condi­ mele abordate în poeziile trim i­ bă, de cursivitatea frazei, înlă­ In imnu-acesta eu slăvesc rare pe linia desăvlrşiril artis­
brie s-a deschis în laboratoare şi bi­ ţiile pentru trece­ se redacţiei sînt scrise prea la turaţi elementele de prisos (a d ­ Partidul celor ce muncesc...".
întreaga tară noul blioteci. Anul aces­ rea treptată la în- jectivele prea uzate, interjecţiile, tice se observă şi in cercurile
an de Invăţămint ta slut date în fo­ văţămîntul de 8 modul general. Din noianul de conjuncţiile, prepoziţiile etc). Cu ochiul omului nou, plin de
în şcolile de cul­ losinţă peste 3.700 ani. In anul de idei enunţate nu sînt selecţio­ mîndrie faţă de realizările re­ literare din Alba lulia, Călan,
tură generală, pro­ săli de clasă, con­ invăţămint 1961— N. ŞERBANESCU (Sebeşel). gimului democrat-popular, sint
struite din fonduri 1962 au fost cu­ nate cele mai tipice, care să fie Poezia „Doina” aminteşte prea privite realităţile zilelor noastre Sebeş, Brad, Teiuş etc. de unde
ce. In aceste şcoli de stat. resurse lo­ prinşi în clasa a îmbrăcate într-o haină artistică mult de altele cu acelaşi titlu şi în lucrările de proză din ca­ s-au prezentat !n concurs lu­
cale şi prin con­ V-a aproape toţi potrivită, cu ajutorul unui lim­ ale lui Coşbuc, Alecsandri etc., drul concursului. Fostul munci­
ca şi în cele se­ tribuţia voluntară copiii absolvenţi iar cea intitulată „Pace”, e o tor ghiftar, Mircea Neagu, scrie crări superficiale, scrise în pripă.
rale, în care îşi a populaţiei. ai clasei a IV-a. baj frumos, bogat în imagini. reluare a temei din pateticul po­ un reportaj plin de înflăcărare
completează stu­ ION MARINESCU (Chitid). em al lui Dan Deşliu „In nume­ despre „A doua viaţă a oraşului Faţă de această situaţie, co­
diile muncitori aîh Mii de săli de O dată cu prima le păcii, semnează !”. De la cla­
întreprinderi, fără clasă şi laboratoa­ Dintre versurile pentru cei mici sici sau de la scriitorii cu ex­ misia regională de Îndrumare
re au fost reame- zi. de şcoală, ele­ n-am putut reţine decît poezia perienţă contemporani se cere
a întrerupe activi­ vii din clasele I- „Albiniţa făuriţa”, publicată în în primul rînd să învăţăm greul a cercurilor literare va lua mă­
tatea în producţie, najate şi dotate cu VII au primit meşteşug al scrisului’ dar nu
în va ţă p este nr. 2.075 al ziarului nostru. Aş­ prin copiere, ci printr-o străda­ surile cuvenite, pentru ca ia
3.000.000 de elevi, mobilier nou şi a- g r a t u i t peste teptăm să ne mai trimiteţi şi
număr cu mult 15.000.000 de ma­ nie susţinută de a ne forma fie­ viitoarele concursuri literare să*021
paratură. culegeri de folclor nou. care un stil propriu, căutînd să
mai mare ăecît în nuale. VASILE POP (Hunedoara). se poată prezenta creaţii din ce
anul de invăţă­ Ca urmare a Pentru clasele spunem pe cit putem lucruri noi
mint 1960—1961. Poeziile „Partidului” şi „Cinlec oamenilor, într-o formă cit mai în ce mai izbutite.
dezvoltării bazei VIII-XI au fost e- despre mine” au aceleaşi scă­ originală.
In această zi de laborate ediţii noi pări ca ale altora trimise ante­ PETRU ARDEU
sărbătoare pentru materiale a învă- îmbunătăţite. In I. STKĂUŢ
elevi, cadre*. didac­ total au fost edi­ rior (neclarităţi în construcţia director a! Casei regionale
ţămlntului de toa­ tate 358 de titluri frazelor, rime sărace sau nepo­
tice şi părinţi, au de manuale intr-un trivite, imagini nu îndeajuns de a creaţiei populare — Deva
fost inaugurate la te gradele, sarcina bine alese etc.). Daţi mai mul­
tiraj de multe m i­
oraşe şl sate ne­ generalizării învă- lioane de exem­ tă atenţie adîncirii ideilor şi se­
numărate şcoli şi
ţămlntului de $ăP- plare. 0 Zilele trecute a avut loc In piesă /,Celebrul 702” de''Ai;"Mi-
comuna Burjuc, raionul Ilia, o rodan, în rolul principal cu a-
.tg, .-ani -trasată . de serie de acţiuni culturale între­ preeiatul actor Radu Beligan.
prinse de tinerii din localitate. Spectacolul s-a bucurat de un
cel de-al IlI-lea Cu acest prilej s-a ţin u t la cămi­ frumos succes.
nul cultural conferinţa „Dez­
Congres al P.M.R. voltarea multilaterală a G.A.C.“. ° Duminică dimineaţa va a-
In continuare s-a prezentat un vea Ioc la Orăştie un concurs
se realizează cu un program dc cîntece populare e- „Sanitarii iscusiţi”, organizat de
xecutate de Stratan Ana, Nis- Consiliul raional de Cruce ro­
an mai devreme, tor Cucia, Costica Felîcia şi Nis- şie, în colaborare cu Casa ra ­
tor Mircea, apoi a avut loc o ională de cultură din localitate.
in ş c o a l a n o u ă suită de dansuri locale şi un ° Comitetul orăşenesc A.R.L.U.S.
program al brigăzii artistice de
In comuna Ungurel din raio­ patriotică părinţii şi fraţii mai agitaţie, intitulat „Din toată Hunedoara prezintă la data de OURIND, I.A G.A.S. APOLDUL DE SUS, VA IN6EPE OULESUL VIILOR.
nul Sebeş, noul an şcolar s-a mari ai elevilor, care i-au păşit inima”. 20 septembrie, Ia laminorul de
inaugurat odată cu darea în fo­ pragul la 15 septembrie, in frun­ G50 mm. al C.S.IL, o expunere
losinţă a unui nou local de şcoa­ te cu tov. Ludoşan Ioan, Bănici 0 Teatrul de comedie din
lă pentru fiii ţăranilor munci­ Pavel, I. Vinersan, M. Rusu, A. Bucureşti a prezentat vineri sea­ însoţită de planşe ilustrate pe
tori. La construcţia acestei şcoli Paştiu, R. Tileagă şi alţii. ra, în faţa publicului devean, tema: „Baikalul — o importantă
şi-au adus aportul prin muncă
I. TOMUŢA regiune industrială a U.R.S.S.”.
corespondent Prezintă ing. Ion Ilea.
ne. Ce zici ? 'Am vorbit şi cu liai îl cunoşteau ei bine, dacă de mină. 'Altcumva... Ehe... V-o pentru armare. Da’ cu toată tar. Bun A răspunse umil dintre tarul plecă din abataj, mulţu­
şeful de sector şi e de acord. cl era vorba. Om bun ca ortac, spun eu că-s mai bătrîn. forţa, că iacă şutu-i ca şi trecut. ei, pe care Mihai nu-l ghici mirea citindu-i-se clar pe faţa
dar şi sever cind te vede că poţi insă in întuneric, dar ii recu­ luminată de un zlmbeţ abia
— Deh, tovarăşe secretar. De dar tragi chiulul. Mihai nu mai asculta; vorbeau — Tu Petre şi cu Mirza pu­ noscu vocea, că fusese printre ghicit.
oamenii mei nu mi-i teamă că doar de el. Invîrti încă odată, neţi mina pe lopsţi şi... la căr­ cei care-l criticaseră înainte.
se vor lăsa pe tînjală, am o A doua zi Mihai intirziase pu­ puţin nervos din brichetă, mai bune. Nu vedeţi cum plînge cra­ Jos, de la vagonetari, află că
brigadă cum scrie la carte. Am ţin, reţinut de inginerul şef, pe scutură puţin lampa şi aceasta, terul de foame ? ! Am anun­ -— Aşa, feciori, daţi-i bătaie, din abatajul lui Mihai ieşise
avut de lucru cu ei la început, ia pontaj, şi coborî în mină ascultătoare, se aprinse. ţai vagonetarii să aibă rizne, că că Hunedoara cere cărbunele cărbune in ziua aceea de două
dar acum treaba merge ca cea­ după ce ortacii ajunseseră deja azi Ic dăm de lucru, nu glumă. nostru cocsificabil... ori mai mult ca de obicei. Fie­
sul. in abataj. La orizont sări iute Cind văzură ortacii că urcă Ce ziceţi ? Bine-i «(!a, ortaci, care era mulţumit. Deci, nu se
din colivie şi cu paşi repezi ce cineva ps şuilor, puseră mina ori nu ? Spuneţi-mi, că dacă — Nu ne-om face de rls. N-a- înşelase In privinţa încercării
— Spune-mi clar Mihai, pri­ răsunau pe galerie, o luă spre care pe ce găsiră. Lucrau dc le nu-i bine ceva din ce fac şi zic, veţi nici-o team ă! îl asigură sale...
meşti deci să iei în primire bri­ abataj. sjirîiau călcîicle. nu mă supăr. Unde-i nevoie de bătrînul Inochente.
gada lui ? ajutor, chemaţi.-mă, că oi. pune RADU SEEE.IAN,
Ajuns la suitor, se opri o cli­ — Noroc bun I le zise Miliai, şi eu mina. Ia dă piclchamerul şi. după ce mai schimbă vreo
— S-o iau eu ? Dar dacă el pă, aruncă o privire de-a lungul zîmbind; ăla, Ioane ! două vorbe şi cu Mihai, secre­ inginer miner — Săcărimb
galeriei, să vadă dacă-s toate
% c m ti ir \ in regulă, şi-apoi începu să urce 1 se răspunse de unii cu ju ­ Fiecare, fără să spună o vor­
scările, cu aceeaşi grabă cu care mătate de gură, de alţii din bă, începu să lucreze după cum
n-o să vrea7 Dacă are să se venise de ta puţ. Doar nu era toată inima, aşa minereşte, tare, fusese îndrumat. Doar din cind
supere ? vreme de pierdut. Şi-apoi nu cu­ să se audă : ..Noroc Imn !". în cină işi mai căutau privi­
noştea nici abatajul prea bine, rile întrebătoare.
— Lasă astea, Miliai. Astea-s nu ştia ce-i de făcut in el. — ce faceţi ? li mai întrebă
fleacuri. Am să stau eu de vorbă Cărbunele începuse să curgă
cu el, cu amindoi. Şi-apoi, vă Ajuns la gura de sus a suito­ Mihai. şuvoi în craţereul care-l purta
luaţi la întrecere. Batem pal­ rului, datorită grabei cu care — Iaca lucrăm şi noi ce pu­ hohotind bucuros spre rostogol.
ma ? urca, lampa lovită de un lemn
i se stinse. Invîrti bricheta lăm­ tem ! zise Ion, un vlăjgan gră­ Vagonetarii nu mai biruiau
— O batem, tovarăşe secretar. pii de cîteva ori, dar se împo­ bit să ridice un bulgăre dc şist. jos cu căratul în rizne.
Mîine sintem aici amindoi. trivea să se aprindă. Cind să din cărbune şi să-l aşeze lingă
mai încerce odată, undeva perete. Pe nesimţite, un rind de ar­
? aproape parcă îşi auzi rostit mătură a fost aşezat la locul
doua zi fiecare urma să-şt numele. Ca la vreo 10 metri, — Şi puteţi lucra ? zise Mi­ lui. Frontul înainta, presiunea,
ia în primire noua briga­ noii ortaci şedeau pe cite un hai, clipind şiret din ochi către care fusese „motiv" de rămînere
dă. Oamenii din cele două bri­ lemn şi vorbeau care mai do­ bătrînul Inochetlte, pe co.re-l în urmă pină mai ieri, fiind
găzi auziseră despre ceva schim­ mol, care cu voce tare. ştia om dintr-o bucată. învinsă.
bări, însă precis nu ştiau ce şl
cum... — Cum o fi noul şef Ioane ? ! De răspuns, nu-i răspunse ni­ Mihai era cind cu mina pe
Se temeau „unii" din brigada — Cu ăsta nu ne mai merge... meni la întrebare. secure, ajutind la armare, cind
lui Vasile că se vor vedea îm­ era văzut că lopăta cărbune,
prăştiaţi pe la alte brigăzi unde Fără depăşire nu pleacă Fiecare Işl căuta acum clte cind cu pilcul, viuşcînd din strat
ceva de lucru in lungul craţe- lacom. 'Abatajul vuia de lucru.
— cum ziceau ei — se lucra din abataj... rulut, pe la armături, in faţa Ortacii începuseră să mai schim­
cu „tărie". Şi mult n-ar fi vrut — Nu suferă nici nemotivate... frontului. be clte o vorbă de d u h ; lucrul
cîţiva dintre ei să plece. Erau — Zice că-i place numai lu­
cei care se obişnuiseră bine cu Mihai, după ce studie flecare mergea strună.
e t Ceilalţi, in schimb, aşteptau crul fain, făcut cu cap... stîlp din abataj, se îndreptă
fără teamă, să vadă ce-o f i — Să nu te vadă că ttagl agale spre fîşia de cărbune, care — Noroc bun ! Ce faceţi ?.
Doar n-o fi foc dacă se schim­ ii zîmbea parcă învelită In scli­
bă şe fu l; numai să fie unul chiulul că te-ai ars... pirea lămpii. Merge, merge ?
bun, miner priceput. Şi pe Mi­ — Şi ce 'dacă ? Vi-i frică ?
— Cărbunele-i bun ! zise Mi­ Toţi îndreptară privirile spre
V-aţi învăţat să trageţi lucrul hai după o vreme. Şist nu prea
după voi, să Viaţi banii de po­ e în el. !Şi care l-aţi scos îmi omul care le vorbea. Nici nu bă-
mană. Prea v-a lăsat Vasile din pare că nu l-aţi ales plnă acum.
gaseră de seamă cum ajunsese
Nici de astă dată nu-i răspun­
se nimeni. in abataj.
— No, acum. să ne apucăm — După cum vedeţi, tovarăşe
de lucru aşa cum trebuie. De
cunoscut ne cunoaştem. secretar. Parcă s-ar zice că mer­
— Tu Ioane pune mina pe ge, zise bătrînul Inochente.
pilc şi treci la tăiat cărbune. Iţi
dă ajutor Inocliente. — Ce ziceţi de şeful vostru ?
j — Vjoi doi pregătiţi lemnul
— Bun ortac, tovarăşe secre­