Page 56 - 1961-09

pag. 4 DRUMUC SOCIALISMULUI N r, 2091

iăJiXm&ls ş&ni • iiilimAie şjtlpJL • xUţim&Xe şjtlrJL • .ultimele şilnL* Din Uniunea Sovietică

S ă se în c e a jm Im ediaţi: ? r e la tiv e D e le g a ţia U.R.S.S. la se siu n e a
(). N. U . a p le c a t sp r e t\ew Y ork
p en tru reglem entarea paşnică
a problem ei germ ane! MOSCOVA 16 (Agerpres). — I6-a sesiune a Adunării Gene­
TASS tran sm ite: Delegaţia rale a O.N.U.
Tratative imediate!- Cuvîntarea lui Adenauer U.R.S.S. condusă, de Andrei
ia mitingul electoral Au plecat de asemenea la
cere ftzicta rul am erican L. Pauling Gromlko, ministrul Afacerilor New York delegaţiile Ucrainei

Externe al U.R.S.S., a părăsit şi Blelorusiei In frunte cu mi­
niştrii Afacerilor Externe ai a-
Moscova plecînd la New York cestor republici Luka Palamar-
ciuk şi Kuzma Kiseliov.
unde va participa la cea de-a

ESS ==

BERLIN 16 (Agerpres). — occidentală să devină o ţavă de închidere a! U.G.D. Scrisoarea adresată de Kennedy
După cum transmite agenţia demilitarizată, nu o ţară înar­
ADN, cunoscutul fizician ame­ mată cu arme nucleare, a de­ BONN 16 (Agerpres). — La mitingul preşedinţilor Sukarno şi Keita
rican L. Pauling, laureat al clarat Pauling. El a condamnat electoral de închidere al U.G.D. a luat
Premiului Nofeel, a luat cuvîn- cuvîutul cancelarul R.F.G. Adenauer. WASHINGTON 16 (Agerpres). In scrisoare, Kennedy repetă
tul la o adunare din Essen şi a măsurile pentru instruirea sol­ Iii a repetat declaraţia că Occidentul TASS transmite : că prezenţa lui A. A. Gromîko,
făcut apel să se înceapă ime­ daţilor vest-germani în vede­ este gata să ducă tratative cu Uniunea ministrul Afacerilor Externe, la
rea folosirii armei nucleare. Sovietică, dar ca şi înainte, a chemat La Washington a fost dat pu­ sesiunea Adunării Generale a
diat tratative asupra încheierii Pauling s-a pronunţat pentru la ducerea acestor tratative de pe po­ blicităţii textul scrisorii adresa­ O. N. U. „va crea posibilitatea
Tratatului fie pace cu Germa­ crearea unei zone demilitariza­ ziţii de forţă, ccrînd intensificarea pu­ te de Kennedy lui Sukarno, pre­
te în Europa centrală. terii militare a N.A.T.O. şedintele Republicii Indonezia unor tratative serioase cu pri­
nia. Este necesar ca Germania şi lui Keita, preşedintele Repu­ vire la Germania şi la alte pro­
blicii Mali, care le-a fost remi­ bleme“ şi işi exprimă părerea
După cum a declarat Adenauer, să la Casa Aibă la 13 septem­ că „se poate găsi o soluţie care
brie 1961. Preşedintele S. U. A. ar satisface interesele vitale ale
J o h n G__o_l_l_an_ Poporul eraglez nu trebuie scopul adevăratelor tratative trebuie să arată în scrisoare că a studiat celor două părţi afectate de ac­
a t r a s ratr-um război ctin cauza Berlinului constea in realizarea dezarmării con­ cu atenţie mesajul ce l-a fost tuala criză“. Totuşi, din afir­
trolate. după aceea va urina destinde­ transmis din partea conferinţei maţiile ulterioare ale preşedin­
rea încordării şi va deveni posibilă şefilor guvernelor statelor nean­ telui S.U.A. reiese că guvernul
gajate şi l-a luat în considerare american îşi menţine vechile
LONDRA 16 (Agerpres). — Este extrem de important ca „unificarea Germanici“. Cancelarul a cu toată seriozitatea. idei nerealiste in problema ger­ Oamenii sovietici obţin succese însemnate în întrecerea
TASS transmite : Berlinul să înceteze a mai fi confirmat din nou că prin noţiunea de mană In ansamblu şi Îndeosebi pornită in cinstea celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S.
un focar de nou război mondial, reuniiicare el are in vedere îngloba­ Referindu-se la propunerea în problema Berlinului occiden­
Secretarul general al Partidu­ ca propaganda vest-germanâ cu rea Republicii Democrate Germane. cuprinsă In mesaj ca preşedin­ tal. La cel de-al treilea sector al minei de cărbuni 12-12 bis
lui Comunist din Marea Brita- privire la revizuirea frontiere­ Nouă ni se va da înapoi „partea Ger­ tele S.U.A. să ducă tratative di­ al trustului Krasnolucingol din regiunea Lugan, datorită meca­
nie, John Gollan, a adresat lor să ia sfirşit şi ca forţele ar­ maniei luată", a declarat el direct. recte cu N. S. Hruşciov, şeful nizării complexe a minei au fost obţinute peste plan în luna
primului ministru al Angliei, guvernului sovietic, Kennedy august 2.500 tone de cărbune.
Macmillan, o scrisoare în care mate germane să nu obţină în Adenauer a subliniat in cuvîntarea declară că „S.U.A. sînt dispuse
cere cqnvocarea imediată a par­ nici o Împrejurare arma nu­ sa că încordarea în lume este în pre­ să folosească canalele existente In clişeu: Un grup de mineri împreună cu şeful secto­
lamentului în vederea discutării zent mare şi a încercat să acuze ţările pentru a se găsi o ieşire din im­
situaţiei grave provocate de po­ cleară. socialiste de situaţia încordată care s-a pasul care s-a creat“. Sublini­ rului Gleb Kaştanov.
litica puterilor occidentale în creat, reterindu-sc, printre altele la ind că ar fi de dorit „să fie exa­
problema încheierii tratatului In condiţiile clnd în faţa ţării măsurile de securitate în Berlin ale minate toate căile posibile în SITUAŢIA DIN CONGO
de pace german. şi a poporului stau probleme guvernului R.D.G. vederea obţinerii unei rezolvări
atît de serioase, parlamentul reciproc acceptabile a proble­ înlăturarea regimului lui sesiune a Adunării Generale de sa sînt nemulţumiţi de noul gu­
Gollan declară: „In momen­ trebuie să discute această pro­ melor internaţionale curente, in­ Chombe din Katanga restabi­ un mare număr de membri ai vern şi de politica sa. Mobutu
tul de faţă, cînd este în joc leşte unitatea Republicii Congo O.N.U. Tocmai de aceea, după îşi transferă soldaţii credincioşi
soarta păcii în întreaga lume, blemă,1*. clusiv tratative la nivel înalt“, pentru care au luptat cei rriai cum scrie ziarul „New York lui în diferite regiuni ale ţării
e cu totul nejustificat faptul că el consideră că ar fi necesar ca buni iii ai poporului congolez. Times“, Hammarskjoeld, „în­ sub tel de iei de pretexte, iu
parlamentul nu urmează să se „Tribune“ critică politica nereal istă „tratativele pe care le propune Acţiunea de miercuri constituie, cearcă să obţină reglementarea cercurile parlamentare congo­
întrunească pînă la 24 octom­ a puterilor occidentale conferinţa de la Belgrad nu nu­ pe de altă parte, dovada că definitivă a problemei Katangăi
în problema germană mai să fie pregătite cu toată s-ar li putut de mult pune în înainte de începerea celei de-a leze, scrie ziarul, sc declară in
brie. grija dar să aibă şi suficiente aplicare fără diiicultăţi prea 16-a sesiuni a Adunării Gene­ legătură cu aceasta că Mobutu
Cerem Insistent convocarea şanse de succes“. mari hotărîrile Adunării Gene­ rale“. intenţionează să-şi folosească
rale O.N.U. şi ale Consiliului soldaţii pentru provocarea unor
imediată a parlamentului pen­ Un grup de p a r tic ip a n ţi de Securitate cu privire la eva­ Restabilirea unităţii Republi­ noi dezordini în ţară. „Evening
tru discutarea poziţiei Angliei cuarea mercenarilor străini şi cii Congo constituie o răsună­ News“ subliniază că aceste ma­
la marşul p ă cii restabilirea unităţii Congouiui, toare înfrîngere a colonialiştilor. nevre ale clicii lui Mobutu sînt
în această criză. LONDRA 16 (Agerpres). — Intr-o nia diriguitoare a răspunsurilor la evitîndu-se astfel prelungirea Faptele dovedesc. însă, că im­ aprobate de diplomaţii occiden­
propunerile Uniunii Sovietice, iar vo­ a sosit la Brest unei’ situaţii căre a avut 'reper­ perialiştii nu au capitulat. Exis­ tali, printre care sc află .şi di­
Poporul englez nu trebuie serie de articole săptăminalul englez cea sa nu a fost altceva decît o întru­ cusiuni atît de dureroase pen­ tă în rîndul anumitor cercuri plomaţii americani. Un orii po?
chipare a războiului rece, un Îndemn BREST 16 (Agerpres). — TASS tru poporul congolez. imperialiste dorinţa de a nu ac­ liiic american, scrie ziarul, şi-a
atras într-un război din cauza „Tribune“ critică cu asprime politica la militarizare şi la revanşă. transmite : cepta ca definitivă înlăturarea exprimat nu de mult, in cursul
Adevărul bine cunoscut este, regimului lui Chombe. In acest unei convorbiri cu Kasavubu
Berlinului. SInt necesare tra ta ­ ncrealistă dusă în problema germană Ziarul subliniază că pretenţiile re­ La 15 septembrie a sosit la însă, că cei care au uneltit îm­ sens este semnificativ faptul că
vanşarde ale guvernanţilor de la Bonn Brest un grup de participanţi potriva independenţei Congou­ neliniştea în legătură cu adop-.
tive în vederea rezolvării paş­ de puterile occidentale care prin pro­ silit cunoscute nu numai în Anglia dar la marşul păcii, care au pornit iui, avîndu-1 în solda lor pe r a fS tarea unei politici dc neutrali­
şi în Franţa şi S.U.A. In reclame de din oraşul San Francisco Hammarskjoeld, au fost. intere­ tate pozitivă de către Congo.
nice a crizei. punerile lor nu iac altceva decît să presă, pe hărţi de turism şi la întru­ (S.U.A.) în decembrie anul tre­ saţi în prelungirea confuziei şi lââssr
- 0- încurajeze şi mai mult militarismul şi niri de masă, arată „Tribune“ guver­ cut. La frontiera polono-sovie- anarhiei din Congo. Şi dacă Pe de altă parte, presa occi­
revanşismul vest-german. nul Adenauer şi-a formulat neînce­ tică ei au fost întîmpinaţi de acum autorităţile O.N.U. s-au principalii criminali şi duşmani
tat revendicări teritoriale pentru largi reprezentanţi ai vieţii publice hotărît să nu se mai împotri­ ai unităţii Congouiui au reuşit dentală scrie în ultima vrem»
Săptâinînalul britanic relevă că a fâşii din Polonia şi chiar clin Uniunea din oraş. vească eforturilor de ramificare să scape „in împrejurări necu­ foarte mult despre ajutorul de
Sovietică, pentru a nu mai vorbi tic a Congouiui, aceasta reflectă, noscute“ de sub supravegherea care ar avea nevoie Congoul
Berlinul occidental sosit timpul ca „Occidentul să formu­ R. D. Germană. Nici Anglia şi nici In prima zi. participanţii la tără îndoială, amploarea -luptei terţelor O.N.U. Chombe nu nu­ pentru însănătoşirea economiei
S.U.A. însă nu au respins niciodată marşul păcii au vizitat ruinele forţelor patriotice congoleze care mai că a reuşit să sc sustra­ sale. „Pentru reanimarea .eco­
să fie tra n s fo rm a t leze o politică de pace realistă, o po­ aceste pretenţii, pe care Adenauer le-a cetăţii .Brest. unde în timpul au zădărnicit comploturile co­ gă acestei supravegheri, dar a nomiei (Congouiui — N.R.),-
litică care pînă în prezent i-a lipsit cu însoţit întotdeauna cu cereri ca armele celui de-al doilea război mon­ lonialiştilor. primit azil la consulatul brita­ scrie fără ocol ziarul american
nucleare să fie puse la dispoziţia Bun- dial, oamenii sovietici au apă­ nic, pentru ca în cele din urmă „Wall Street Journal“, sînt ne­
în tr-u n o rasa l i b e r ! desăvîrşire". „Tribune“ aminteşte că deswehrului vest-german. Cine mai rat libertatea şi independenţa Pentru a nu pierde şi ultima să se reinstaleze în palatul său cesare milioane de dolari ca
BERLIN 16 (Agerpres). — „de fiecare dată cînd au apărut posi­ poate pretinde astăzi că toate acestea patriei lor. fărîmă de prestigiu, reprezen­ „prezidenţial“. In ce priveşte ajutor din partea unchiului
bilităţi de reglementare a problemei sîiit lucruri la care Uniunea Sovietică tanţii O.N.U. au trebuit să re­ criminalul numărul doi, Munon- Sam“. Este evident, că imperia­
poate răspunde cu simple zâmbete ? In seara aceleiaşi zile a avut nunţe la sprijinirea bandelor dc go, el aflase, după cum relatea­ liştii americani, care au spriji­
După cum anunţă corespon­ germane în general şi a problemei loc o întîlnire între participan­ mercenari ale lui Chombe. Ham­ ză corespondentul agenţiei As­ nit în permanenţă pe colonia­
A sosit timpul, subliniază „Tribune“, ţii la marşul păcii şi reprezen­ marskjoeld încearcă să evite sociated Press, încă cu un ceas liştii belgieni, caută acum să
dentul din Berlinul occidental Berlinului în special, Occidentul a ca Occidentul să ia în serios avertis­ tanţi ai vieţii publice din Brest. criticile severe care sc aşteap­ înainte că urma să fie arestat, pună mîna pe poziţiile acesloia
mentul Uniunii Sovietice. Continuarea tă să-i fie aduse la apropiata aşa că a avut tot timpul să fugă din urmă. „Nu este încă lim­
al agenţiei ADN, secretarul zădărnicit tratativele tocmai pentru că politicii occidentale orientată după po­ pede, scrie tot „Wall Street
litica lui Adenauer nu poate să ducă Journal“, ce sumă va primi
conducerii districtului Berlinu­ i-a lipsit dorinţa de a merge în în- Occidentul decît la uu nou război dis­ Congoul dar S.U.A., s-au arătat
trugător de pe urma căruia cei care ar
lui occidental al P.S.U.G., Ger­ tîmpînarea propunerilor Uniunii So­ avea cel mai mult de suferit ar fi toc­
hard Danelius, a cerut preşe­ vietice“. „Tribune“ aminteşte istoria mai c»i care la timpul său au nesoco­
dintelui adunării orăşeneşti a propunerilor sovietice cu privire la re­ tit primejdia!
deputaţilor din Berlinul occi­ glementarea problemei germane şi
dental, Henneberg, să ioloseas- problemei dezarmării şi subliniază că
că timpul care a mai rămas „puterile ocidentnle nu au dat nici un
pînă la încheierea Tratatului de răspuns acestor propuneri“.
pace, pentru a pregăti tratative
între senatul din Berlinul occi­ Griticînd poziţia puterilor ociden-
dental şi guvernul R.D. Ger­ tale în problema germană „Tribune"
mane cu privire la transforma­ menţionează că „Occidentul s-a situat
întotdeauna la remorca politicii lui A-
denauer şi a guvernului său“. Gă aşa

rea Berlinului occidental într-un stau lucrurile, scrie „Tribune“, o dove­

oraş liber, demilitarizat şi neu­ deşte faptul că în ultimii zece ani A-

tru. | denauer a fost singurul care a dat li­

în Rhodesia de nord. Mercena­ nu de mult de acord să ofere

rilor străini li s-a permis să se noi subsidii în valoare de 12.n

înarmarea materială a mititariştilor Revanşarzii vest-germani nuri în răsărit) sc enumeră pretenţii­ regrupeze, ceea ce pune în pri­ milioane dolari pe care toii le
vest-germani merge mină în mînă cu le unui număr dc concerne şi mari în­ mejdie restabilirea unităţii Con­ consideră aici numai un înce­
înarmarea lor ideologică. Instrucţia treprinderi din „răsărit“ : 786 între­ gouiui. Desfăşurarea evenimen­ put“. Unele monopoluri amer -

militară menită să ducă la folosirea prinderi îri R.D.G.. 172 in R.P. Polonă, telor în ultimele zile arată că cane au şi pătruns într-o im­

eficientă a tancurilor şi rachetelor es-' reeditează teoriile hitleriste 8 in R. S. Cehoslovacă. 28 de foste colonialiştii nu numai că nu portantă măsură în economia
te dublată — după expresia unui pu­ întreprinderi ale concern dor aflate pe au depus armele, dar nu se dau congoleză. 'Nu este un secret

blicist german — cu „un diabolic ma­ de Prof. univ. MARCEL BREAZU teritoriul U.R.S.S. Fiecare întreprinde­ în lături de la nici un mijloc că o atracţie deosebită o exer­
saj psihic". re este desemnată cu „Capitalul ei
iniţial încă netransformat", cu fostele pentru a recuceri poziţiile pier­ cită. asupra monopolurilor ame­
in ciuda oroarei pe care meoio- ei participate cu componentele şi in­
pla cercetare a realităţii ia orice te­ imperialiştii germani şi astăzi elibe­ de cultură, îmi vine să scot revolve­ stalaţiile enumerate in parte, terenul dute. Provoacă dc asemenea o ricane bogăţiile minerale ale
gia fascistă o trezeşte oricărui om cin­ mei unor asemenea teze. Aşa cum ara­ rate. sînt denumite sau „teritoriu ger­ rul şi să Irag 1“.
stit, imperialismul nu se slieşte să tă date statistice verificate, încă în man temporar ocupat" sau „regiuni expropriat etc. O asemenea enumera­ profundă nelinişte manevrele Katangăi care aduc profituri
încurajeze reeditarea celor mai com­ 1957 populaţia unor oraşe din regiu­ Dar acestea nil sînt singurele în­ re ne aduce aminte ele eroul umoriş-
promise teze hitleriste. Aşa cum pen­ nile revendicate, ca Liberec, Usti-nad- de răsărit ale Reichului german, în cercări dc „fundamentare teoretică" a ştilor Uf şi Petrov, pe nume Korobei­ cercurilor colonialiste engleze uriaşe monopolurilor belgicir.
tru împăratul roman Vespasian banul Luben, Karlovy-Vary, Toplice etc., es­ prezent sub administraţie străină“. Es­ aţiţărilor la război. Intr-o lucrare nikov. care după Marea Revoluţie So­
nu avea miros, pentru monopoliştii te astăzi mult mai numeroasă decît te deosebit de semnificativă tu această intitulată Philosophie des Verbrechens cialistă din Octombrie întocmise o ar­ şi agitaţia rasiştilor albi din Ţoale acestea dovedesc r.1
contemporani duhoarea pestilenţială a înainte de strămutarea aţîţătorilor şo­ privinţă şi declaraţia cinică a criniin/,- (Filozofia crimei) a unor cercetători hivă cu evidenţa tuturor mobilelor ex­
ideilor naziste nu există. Se ştie, de vini. In aceste regiuni nu a crescut tutui de război Oberländer, care nu ştim jitiei din Kepubiica Democrata propriate de revoluţie, pentru eventua­ Rhodesia de nord. lupta pentru independenţa de­
pildă, că Ilitler a încercat să dea o numai numărul populaţiei ci şi poten­ s-a sfiit să dedare, in calitatea iui litatea „întoarcerii vremurilor" şi re­
..bază teoretică“ politicii lui de cotro­ ţialul economic. Este deajuns să amin­ de persoană oficială în ’ 1954 : „Marea Germană, apărută la Berlin in 1959, găsirea lor dc către vechii proprietari. Manevrele imperialiştilor îm­ plină a Congouiui nu s-a sfir­
pire şi a încurajat răspîndirea tuturor tim că producţia ramurilor industria­ noastră sarcină este astăzi Răsăritul. sînt demascate numeroase asemenea
doctrinelor geopolitice menite să jus­ le deosebit de dezvoltate în regiunile Este vorba de a rezolva sarcina de a „teorii" care încearcă să aducă in spri­ Aşa cum arată E. Menţlevski în- potriva independenţei Congou­ şit. După cum subliniază pos­
tifice acapararea de „spaţiu vital". dc frontieră ale Gehoslovaciei, a cres­ duce din nou Apusul spre Răsărit. Es­ jinul lor cele mai variate argumente tr-uii studiu apărut în „Mejdunarod-
Oricît ar părea de necrezut, asemenea cut din 1948 pînă în 1958 de peste te vorba de a educa oameni care po­ de la „legile biologice" pînă la „cu- naia jizn" nr. 4 din 1961: ,,ldeea iui nu au încetat nici pe plan tul de radio Cairo într-un co-
doctrine sînt reînviate astăzi pentru trei ori. Acelaşi adevăr este valabil şi sedă aptitudini colonizatoare". vîiitul lui dumnezeu". Drang nach Osten a coincis, totdeau­
a susţine politica revanşardă a lui A- pentiu regiunile din Polonia ?reven<li- na cu interesele concrete ale cercurilor militar. Ziarul ghanez „Evening mentar consacrat problemei
denauer, politica menţinerii tensiunii euic de militariştii vest-germani, în De nuiite ori caracterul nazist al te­ Unii încearcă să reînvie demult de­ guvernante din Germania. Intîrznnd
internaţionale, a persistenţei războiu­ numele ..teoriei vidului“. zelor propagate nici nu-şi mai cau­ monetizatele teze malthusiene referi­ Ia împărţirea lumii, imperialismul ger­ News“, referindu-sc la surse bi­ congoleze, „Congoul trebuie să
lui rece, în vederea declanşării unui tă un vestim nt de camuflaj. Aşa de toare la primejdia „suprapopulaţiei“, în man a început să promoveze cu atît
al treilea război mondial. Una dintre Răspîndirea ideilor revanşarde este pildă unui dintre generalii Btmrles- vreme ce alţii au început din nou sâ ne infornfaTe, relatează despre devină liber de orice influenţă
aceste doctrine este aşa-zisa „teorie a încurajată de guvernul de ta Bonn pe wehrului, fost hitlenst, a declarat răs­ vorbească despre caracterul de „eiitâ" mai categoric politica expansionistă
vidului". După ideologii lui Adenauer toate căile. In rîndurile copiilor sînt picat soldaţilor săi : „Statul acesta al rasei germanice. Iar anumiţi pre­ spre răsărit. Aceasta constituie o pregătirea de către clica lui străină, ceea ce înseamnă că nu
ar exista, chip şi seamă, în regiunile răspîndite diferite jocuri războinice ca (R.F.G. —• n.u.) este statut nostru ; laţi catolici nu ezită să susţină, ca
de frontieră ale unor ţări din Europa de pildă acela ce oferă un premiu „ce­ pentru ideile lui de astăzi am luptat de pildă cardinalul Frings, că : „Am orientare spre pământurile poloneze şi Mohutu a unor provocări împo­ este suficient de a-1 elibera.nu­
centrală, ca Polonia sau Cehoslovacia lui ce izbuteşte să-i închidă pe polo­ odinioară, noi cei din S.S. !". Şi odată venit pe lume... ca să îndeplinim voin­
mi „vid“ de populaţie, rezultat de pe nezi într-un coridor". Plenara confe­ porniţi pe panta isteriei militariste-fas­ ţa domnului". Iar prelatul Asmussen era îndreptată atît împotriva Rusiei triva noului guvern congolez. mai de imperialismul belgian“.
urma strămutării, pe baza acordului rinţei miniştrilor culturii ai landerelor ciste aceşti „teoreticieni" reiau vechi­ de la Kiei ne lămureşte în ce constă
dc la Potsdam, a coloniştilor ger­ le atacuri furibunde ale lui Hitler. această voinţă: „Bomba atomică este cit ş i : împotriva ţărilor balcanice". Ziarul arată că Mobutu şi clica N. RATES
vest-germane a adoptat încă din de­ Aşa de exemplu, inv&teratul apologet o nuia în mina Domnului“... Pentru asemenea interese pledează
mani din aceste regiuni, colonişti care cembrie 1956. la Ifamburg, o hotărire al războiului, scriitorul William m — . '== s ------ -----
Schlamm a declarat într-un discurs Iată prin urmare ce mentalitate *e astăzi ideologii militarismului vest-
întreţineau permanent acolo focare dc care prevedea: „Răsăritul german ţinut la clubul Rhein-Ruhr din Dus­ încearcă sâ se creeze în şcolile din german. Pentru asemenea interese se if iW S I f
trebuie să fie cunoscut şi familiar ger­ R.F.G. tineretului german. Un aseme­
agitaţie războinică. Acest vid ar „soar­ manilor, îndeosebi tineretului. Reven­ seldorf : „Numai pacifiştii naivi trăn­ nea tineret este astăzi îndemnat să se străduiesc să declanşeze un al treilea • CONAKRY. - ba Cona- panii in cadrul căreia să se
dicarea lui trebuie ancorată în con­ cănesc că şcolile Sînt mai importante sacrifice în războiul atomic pentru a război mondial. kry s-a deschis într-un cadru ceară dezarmarea generală. In
be“ spre regiunile vizate de revan­ decît crucişătoarele blindate. Astăzi salvgarda, sub lozinca „marii misiuni a solemn cel de-al doilea Congres declaraţie, sînt sprijinite propu­
ştiinţa germană". Iar ceea ce se înţe­ trebuie să ne ridicăm împotriva aces­ poporului german", lansată in anul Avertismentul pe care l-a dat însă al organizaţiei de tineret din nerile sovietice dc dezarmare.
şarzi pe cei aflaţi în „regiunile popu­ tor intelectuali nerozi“. Ce distanţă trecut de Adenauer, interesele mon:.- Guineea. Seku Ture, preşedin­
lege prin „răsăritul german“, se poate mai desparte oare pe arest Schlamm, polişlilor Aşa de. exemplu în Deutsche Uniunea Sovietică este de natură sâ-1 tele Republicii Guineea, a ros­ © WASHINGTON. — Preşe­
late" din Germania vestică. Prin ur­ vedea pe hărţile şcolare din R.F.G. Aktiengeselisdialtcn mit Ostvermogen dintele S.U.A., J. Kennedy, a
trezească la realitate. Uriaşele forţe tit în faţa delegaţilor la congres anunţat la 15 septembrie că
mare, intenţia de cotropire ar fi rezul­ S.U.A. au efectuat o explozie
ale păcii sînt capabile să bareze dru­ o cuvîntare de salut. " subterană la poligonul experi­
mental din statul Nevada.
® CANBERRA. — Comite­
Această explozie, a declarat
lui execufiv al partizanilor pă­ J. Kennedy, a fost efectuată sub
pămînt şi este prima din seria
cii din statul Victoria a> publi­

cat o declaraţie în oare cheamă

tatul unei situaţii obiective. Or, sini- unde teritoriile cotropite altădată de de Goering care striga : „fiind aud"' (Societăţi germane pe acţiuni cu bu- mul alîtătorilor la război 1 la desfăşurarea unei vaste cam­ exploziilor proiectate.

Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr. 9, felelou: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar eoniorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.t.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea Poligrafică „1 M a i“ — Deva