Page 58 - 1961-09
P. 58
VZP V DRUMUI) SOCIALISMULUI Nr. 2092
Animalele gospodar —în seam a B rig ă z i ş iiin ice EliLIM ă Fabrica de conserve „Valea Rosie'
fa s a le
celor care-şi iubesc m eseria La casa raională de cultură din |(şim m BmZ ’. w . ___. . . . . . . . . . ... r ~ iii. * U' - ! ...Vi
Brad funcţionează 3 brigăzi ştiinţifice -M'S•ş'v.W : ţixi Xrjşrm: É||Í!P ' - i¦ p
atît. Do munca comuniştilor din (două pentru sate şi una pentru între M&m
Oricine ar vizita sectorul zoo-* contract, acesta a fost cu 80— acest sector a fost repartizat să prinderi). N 'i l Xxí mm
tehnic al gospodăriei agricole 100 kg. mai mare decît cel rea răspundă un membru de partid i i i i1
colective „Steagul Roşu“ din destoinic, priceput crescător de Duminică 10 septembrie, ambele bri : -1 | mm ! É P '4 ' !
Miercurea nu poate să nu rămî- lizat în anul 1960. animale, respectiv brigadierul găzi pentru sate au ieşit pe teren. O
nă plăcut impresionat. Hărni Ton Ogneriu. Acesta nu pierde brigadă s-a deplasat în satul Tomeşti, > • i -:;-/vi;
cia şi priceperea cu care se lu Ale cui sînt m eritele ? nici un prilej de a arăta fiecă iar alta în comuna Blăjeni-Criş. Aceas g : í,,A ţ:
crează, ordinea şi curăţenia din ruia cum trebuie îngrijite ani ta din urmă a fost însoţită şi de ca J fll '<M•>:«::.’-:i':.:¦: ¦•v‘rif
grajduri şi de la crescătoria de 'Meritele aparţin In cea mal malele, cum trebuie ele hrănite ravana sanitară a Sanepidului raional Mm i'?' ¦ m ;:v'•.•.•
porci, animalele bine îngrijite mare măsură colectiviştilor care raţional (ţinîndu-se seama de din Brad. -t
şi raţional hrănite sînt dovezi lucrează in sectorul zootehnic. producţia şi greutatea lor), pen
care vorbesc de la sine despre Faţă de anii precedenţi, aceş tru a obţine de la fiecare o pro Cei peste 200 de cetăţeni ce se adu
im portanţa ce i se acordă aces tia manifestă o preocupare mult ducţie cit mai mare. naseră Ia Sfatul popular din Blăjeni,
tei ramuri de producţie din ca sporită în direcţia hrănirii şi în au pus o seamă de întrebări legate
drul colectivei. grijirii animalelor. de situaţia internaţională, cu privire
la desfăşurarea învăţămîntului superior,
La Înfiinţarea gospodăriei, Din rîndul acelora cai'e deser din activitatea gospodăriilor colective
sectorul zootehnic era aproape vesc sectorul zootehnic al gos şi altele legate de viaţa culturală a
podăriei colective din Miercu satelor. Tuturor întrebărilor li s-au dat
inexistent ; în prezent Insă, el rea, fac parte numai oameni P e r.iru rid ic a re a nivelului răspunsuri competente din partea celor
cuprinde 114 vaci de lapte, 29 pricepuţi în ale zootehniei, co
juninci, 83 viţele, 42 capete ti munişti sau colectivişti fără de p ro fe s io n a l 11 tovarăşi ce compun brigada ştiinţi
neret bovin mascul, 39 boi pen partid. Aproape toţi însă, da
tru muncă, 641 capete ovine, torită rezultatelor bune obţinu In pregătirea lor profesiona fică. După ce au fost lămurite toate
28 scroafe şi 163 grăsuni (83 te In muncă, se numără printre lă îngrijitorii mulgători sînt a-
sint contractaţi şl vor fi livraţi fruntaşi. Bunăoară, îngrijitorul jutaţi de către organizaţia de problemele, caravana sanitară, deser
statului în acest an, iar restul mulgător Keisser Mihai. El este partid şi consiliu1*01*I de conducere
în primăvara anului viitor). cunoscut în cadrul gospodăriei al G.A.C. şi pe alte căi. In afara vită de medici de specialitate, a dat
ca unul din tovarăşii care obţin faptului că acestea se ocupă
Colectiviştii din Miercurea cea mai mare producţie de lap permanent de mobilizarea lor consultaţii.
s-au convins din proprie expe te de la vacile ce le are în p ri
rienţă că dezvoltind continuu TEODOR PAG
corespondent
Un nou
căm in cultural
sectorul zootehnic, dezvoltă gos mire. Colectivistul Kaisser Mi de a participa şi a-şi însuşi cele Ţăranii muncitori din Tirna-
podăria colectivă, cresc venitu hai îşi iubeşte mult meseria, îi predate la învăţămîntul zooteh v t . comuna
rile lor personale. In anul care place ca vacile să fie bine în sint pre
a trecut, sectorul zootehnic le-a grijite, şi de aceea respectă cu
adus un venit de 36Î.526 lei. multă grijă programul de în nic, periodic la indicaţia orga ocupaţi de înfrumuseţarea satu
Anul acesta însă ei şi-au pro grijire şi hrănire a lor.
pus să obţină din această ra nizaţiei de bază, în faţa îngriji- lui lor. Prin contribuţie volun IBB
mură de producţie venituri în Dar Kaisser Mihai nu este torilor-mulgători se fac expu
valoare de aproape 500.000 lei. singurul îngrijitor a cărui mun neri pe teme ca : „Respectarea tară şi acţiuni patriotice, de cu- $o La Fabrica de conserve L ÎN ORÂSUL DEVA
Şi, fără îndoială că ceea ce şi-au că este apreciată de întregul co programului de grajd — măsu rînd ei au ridicat aici un fru „VALEA ROŞIE“ raionul ^
propus vor realiza. O dovedesc lectiv care deserveşte sectorul ră eficace în sporirea produc mos cămin cultural. La ridica Se lucrează, la o 111
faptele. In numai 8 luni din zootehnic. La fel ca el mai sînt tivităţii animalelor“, „Cum tre rea acestuia, ţăranii din sat au g Olteniţa, activitatea este In g
acest an, gospodăria a livrat şi Ioan Şoaita, Ioan Damian, buie hrănite şi îngrijite anima prestat peste 2.000 ore de mun conductă de apă
statului, din sectorul zootehnic, Falk Ioan şl mulţi alţii. lele“ etc. De asemenea, in ca că patriotică, în primele rînduri 8 toL
lapte, brînză de oaie, lină, miei drul unor consfătuiri de pro fiind comuniştii Matei Miron, 8 IN FOTO : 'Aspect de la
şi alte animale în greutate vie Bogată in fapte este şi acti ducţie ce se organizează lunar, Ungur Rudolf, Ungur Nicodim o banda de spălare şi sorta-
în valoare de 304.188 lei. vitatea tînărului candidat de se analizează felul cum şi-a des
partid Ioan Avram. El este în şi alţii. IANĂŞ SABIN îlo re a roşiilor. Oraşul Beva a cunoscut in m., atit cit va fi conducta, să
Merită, de asemenea, subli grijitor la ferma de tineret bo
niat şi faptul că, spre deose vin. In această muncă preten învăţător oOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOO ultimii ani o mare dezvoltare. fie efectuată de către cetăţeni
ţioasă, el îşi face pe deplin da
bire de anul trecut, în acest an toria, obţinînd o creştere medie făşurat activitatea fiecare în- Aici s-au construit zeci de prin muncă patriotică. Astfel i
in greutate a viţeilor între 70 şi
s-a obţinut o producţie de lapte 100 kg. faţă de sporul planificat. grijitor-mulgător geueralizîndu- Să pregătii din timp deschiderea blocuri cu apartamente fru lucrarea va fi terminată in cel
se cu acest prilej experienţa
mai mare pe cap de vacă fura Succesele pe care mai ales moase şi confortabile. Bar, o- mai scurt timp iar oamenii vor
comuniştii care muncesc în sec
jată, crescînd în acelaşi timp şi torul zootehnic le obţin sint bună dobîndită de fruntaşi în dată cu construcţia noilor avea apă suficientă.
strîns legate şi de ativitatea pe îngrijirea şi hrănirea animale
sporul în greutate faţă de cit care o desfăşoară organizaţia universităţilor publice şi muncitoreşti ! blocuri, a crescut şi numărul Propunerea organelor locale
de partid în rîndul acestora. populaţiei precum şi cerinţele de partid şi de stat a fost pri
fusese prevăzut pentru anima Astfel, aproape toţi acei colec lor. de apă. S-a constatat astfel că mită cu un deosebit interes de
tivişti care lucrează în sectorul Cele relatate sînt cîteva as Printre formele active de răs- se va deschide la 1 octombrie, in ultimul timp debitul de apă către oamenii muncii. Şi ca
lele puse la îngrăşat. De pildă, zootehnic au fost recomandaţi pindire a ştiinţei şi culturii în se preconizează să se cuprindă
consiliului de conducere al gos pecte, care confirmă insă că, rîndurile maselor largi de oa un număr sporit de cursanţi, în intrat în oraş nu satisface ce răspuns, in ziua de 14 septem
în perioada 1 ianuarie — 1 sep podăriei colective de către orga rinţele. Aşa stînd lucrurile. Co brie a.c., pe porţiunea unde se
nizaţia de partid. Dar nu numai ajutaţi de organizaţia de bază meni ai muncii, universităţile cadrul a 14 universităţi munci mitetul orăşenesc de partid sapă şanţul au apărut sute de
tembrie s-a obţinut In medie de muncitoreşti şi publice ocupă toreşti, 3 universităţi publice şi
din gospodărie, colectiviştii care un loc important. Organizate de Beva a îndrumat Sfatul popu cetăţeni cu lopeţi, tirnăcoape
la fiecare vacă furajată o can deservesc această importantă 3 secţii şcoală. Paralel cu aces lar al oraşului să ia măsurile etc. Alături de tovarăşii de la ,
ram ură de producţie, fac faţă către S.R.S.C. sub îndrumarea tea vor funcţiona 9 lectorate de corespunzătoare. Astfel, s-a în comitetul orăşenesc dc partid
titate de 1.756 litri lapte, faţă de organizaţiilor de partid, cu spri cultură generală în principalele
1.600 cit este planificat. Rezul cu cinste meseriei de crescător jinul sindicatelor şi al U.T.M., centre muncitoreşti şi agricole ceput, la izvor, săparea a incă Beva, sfaturile populare regio
ale regiunii, şi 16 lectorate cu
tatele obţinute în acest inter şi îngrijitor de animale, că se acestea au reuşit ca în ultimii părinţii, pe lingă centrele şcola 10 puţuri de apă. Primele trei nal şi orăşenesc au venit la
străduiesc în permanenţă ca puţuri au fost deja forate. Pe muncă patriotică muncitori,
val de timp depăşesc cu mult prin aplicarea celor mai bune ani să cuprindă peste 3.500 de re mai importante. dealul „Paiului” a început con tehnicieni, ingineri, şi funcţio
metode de lucru să obţină rea cursanţi din întreaga regiune, Pentru buna pregătire a aces strucţia a două rezervoare cu nari de la exploatarea minie
pe cele obţinute în aceeaşi pe o capacitate de 1.000 m.c. fie ră, uzina electrică. I.l.L. „I
muncitori de diferite profesii. tor forme de învăţămînt de
rioadă a anului trecut. Cit pri Cu rezultate bune s-au desfă
lizări tot mai frumoase. In fe şurat cursurile universităţilor masă se cere ca toate subfilia
veşte sporul de greutate la vi lele S.R.S.C. din regiune să ia care. Toate aceste lucrări vor Mai“, I.G.O., U.R.C.M.. procu
lul acesta ei contribuie activ la publice din Petroşani, Alba lu- măsuri din timp. Se va acorda fi terminate în scurt timp. Ne ratură, I.R.T.A., A.B.A.S., Trus
ţeii livraţi statului pe bază de dezvoltarea sectorului zootehnic lia. Sebeş, cele ale secţiilor şcoa voia de apă însă nu poate fi tul Gostat, etc. Privindu-i cum '¦
al gospodăriei, la ridicarea pro în special atenţie asigurării ca
lă din cadrul C.S.H. şi ale uni lităţii şi eficacităţii programelor rezolvată repede dacă se va muncesc iţi puteai da seama, <
versităţilor muncitoreşti din Lu-
ductivităţii animalelor, şi pe peni, Petriîa, Cugir, Simeria, de lecţii şi conferinţe ce se vor
a6eăsf/ă cale, la creşterea veni Gurabarza etc. La aceste cursuri organiza, în cadrul a 3-4 disci întirzia cu săparea şanţului că au venit aici, pe micul şan- '
pentru conductă de la rezer tier, din toată inima şi că sint ,
turilor colectivei, Ia ridicarea au predat 219 lectori, dintre pline fixate de comun acord cu voare şi pină la căminul Trus hotăriţi ca in cel mai scurt
nivelului de viaţă al colectiviş organele locale, potrivit cu spe tului minier, unde va fi o sta timp conducta să. fie montată [
tilor. care 31 activişti de partid. 61 cificul local, în lumina sarcini ţie de pompare care va îm iar in oraş să fie apă din bel
profesori, 92 ingineri, medici, lor actuale ale construirii socia pinge apa pînă la mină. Cum şug.
economişti, jurişti etc.
V. PÎŢAN
In noul an de învătămînt care lismului. Pentru asigurarea ba poate fi săpat şanţul in timpul !
cel mai scurt ? Această între
XrfSS zei materiale necesare bunei bare şi-au pus-o zeci de oa Rezultatele muncii din prima
J desfăşurări a cursurilor. încă meni. Bupă ce au analizat a- zi au fost cit se poate de bu- \
ceastă situaţie, şi s-au consul ne. Aproape 1.000 oameni ai
ÎN LIBRAR de pe acum se va lua legătură tat cu numeroşi cetăţeni, Co muncii au săpat aproximativ ;
cu organele sindicale, iar în 620 m.c. de pămînt. In zilele
ceea ce priveşte recrutarea de
V. AI.ECSANDRI: Poezii. Cnvîiit STEND1IAL : Aliiiăsfirea din Parma lectori se va cere concursul ca
înainte G. G. Nieolescu. Colecţia „Cel-: — reeditare. In romîneşte de Anda binetelor tehnice din întreprin mitetul orăşenesc de partid următoare, rezultatele vor fi
Kolclur. („clasicii literaturii univer deri, secţiilor de învăţămînt şi
mai frumoase poezii“. Beva şi Sfatul popular orăşe şi mai bune, iar în curlnd con
208 pag. — 4 lei; (î Iei (cartonai). sa le “ ). cultură, secţiilor agricole, sani nesc, au propus ca săparea ducta va fi montată.
CEZAR BOLLIAC : Pagini alese 560 pag. — 13 lei. tare etc., ale sfaturilor popu
lare raionale şi orăşeneşti. Lec şanţului pe o lungime de 3.820 V. ALBU
Ediţie îngrijită de Andrei Rusii. Pre N'I NO PALUMBO : Drama lui Tra- torii odată recrutaţi vor trebui Organizaţiile de partid
faţă şi note de Viorica Hubcr. („Bi nifilo. In romîneşte de Constanţa Tri- să participe apoi la cursurile dc
blioteca şcolarului“ nr. 10). fu şi Lidia Sava. Prefaţă de Georgeta instruire metodică organizate
312 pag - -1.25 lei.
FRANC ISO MU NI EANU : Lenţa - Horodincă. pînă la 25 septembrie în toate şi problemele de trai
280 pag. — 6,35 lei. localităţile de către Filiala re
nuvele şi povestiri. Prefaţă de Dumi gională S.R.S.C., în scopul asi ale oamenilor muncii
ASZrAl.OS ISTVAN : Povestind co gurării unui nivel de predare
tru Solomon („Biblioteca pentru toţi piilor. Traducere de 1. Urcau. Ilustra a lecţiilor din ce în ce mai ri (Urmare din pag. I-a) cialitate. Astfel de cursuri se vor des
nr. 88“ ). ţii dc Abodi Nagy Bila. Ouvînt înainte dicat. chide şi în oraşele Deva şi Sebeş.
334 pag. — 5 Iei.
TOAAiNA, ÍN PARCUL DENDr q l OGIC DIN SI MLR IA. ŞERBAN NEDEl.GU : Drum deschis de !Mihai Gafiţa. („Scriitorii patriei N. ŞERBAN ţiile de muncă ce li se creează, anga- In majoritatea raioanelor s-a trecut
— roman. Ediţia a I!-a revăzută. jindu-se să răspundă acestei griji prin la organizarea întrecerii socialiste pe
456 pag. — 11,10 lei. povestind copiilor“). secretar al Filialei regionale muncă susţinută, depunînd tot efortul profesii : „Pentru pîinea de cea mai
104 pag. — 2,75 lei. în scopul îmbunătăţirii calităţii pro bună calitate", iar la o seric de uni
S.R.S.C. — Deva duselor de panificaţie. tăţi au fost introduse grafice de cali
tate pentru urmărirea zilnică a rezul
Despre modestie şi „senzaţional In acelaşi timp s-au semnalat şi u- tatelor întrecerii.
ncle deficienţe existente în procesul de
A deseori, o singură impre- cel puţin zece ore, pentru ca gumentele care îi dictaseră a- dădea cu voce răspicată ti cu satisfacţia datoriei împli fabricaţie care fac ca uneori calitatea Peste tot au fost luate măsuri de
-G* jur are din viaţa unui om intervenţia echipei lui Hagea ceastă decizie. Argumente sim nărul meşter. Şi după alte ci- produselor de panificaţie să fie neeo- instruire a personalului de recepţie.
e de ajuns ca să ţi-l contureze să se desfăşoare in cele mai ple dar de o importanţă co- teva momente, îndrăzneaţă bă nite. Ajunşi jos, au aruncat o respunzătoare. S-a intensificat controlul tehnic de ca
bune condiţii... Era singurul lu virşitoare: cele 10 ore de în tălie era în t o i !... litate pentru a se evita darea în con
limpede, viu, cu toate giridu- cru ce mai rămînea de făcut, cremenire a furnalelor însem ultimă privire spre furnalele In lumina discuţiilor purtate, colec sum a unor produse necorespunzâ-
rile, frămintările şi aspiraţiile singurul leac, singurul final ce nau, pentru Hunedoara şi pen 1greu să poţi transmite tivele din întreprinderile de pauiiicaţie, toare.
lui. Sint împrejurări care-l ex se cunoştea pentru asemenea tru patrie, o pierdere de sute pri7i cuvinte intensitatea care vibrau amplu sub cerul îndrumate de organele şi organizaţiile
plică pe om tot atit de bine episoade dramatice... de tone de fontă ! orelor care-au urmat. încercaţi de partid, şi-au întocmit planuri de Planurile de măsuri tehnico-organi-
să vă închipuiţi măcar o cli Hunedoarei, întocmai unei măsuri concrete, menite să ducă la a- zatorice întocmite mai prevăd sarcini
ca şi nişte fişe biografice a- ...Bar de ce Hagea stătea — Şi atunci... ? — a ingăi- pă din bătălia asta fără pre sigurarea unor condiţii mai bune de cu privire la introducerea unor noi re
mănunţite. Ba, uneori, chiar mut, nemişcat, in faţa spâiTu- mat, uimit, cineva. cedent, dusă prin norii de ga respiraţii dc uriaşi... învinse producţie, ia ridicarea calificării pro ţete de fabricaţie, îmbunătăţirea pro
mai b in e! rii prin care gazele ţişneau ca ze care tăiau respiraţia, prin seră ! fesionale a lucrătorilor din panifica ceselor tehnologice la brutării şi moii,
nişte şerpi albi-gălbui, şuie- — Vom executa reparaţia fă- urletul vîrtejurilor albe şi gal ţie, la o mai bună deservire a popu sarcini privind transportul şi desface
Ca să schiţez portretul mai rind cu furie prin mii de bene, prin primejdia de fiece a cum, cind îmi. povesteşte laţiei. rea pîinii, măsuri pentru îmbunătăţi
strului Teodor Hagea, condu lim bi? Be ce întirzia să co D in ca rn etu l moment a exploziilor; dăr toate acestea, Teodor Ha rea şi dezvoltarea reţelei de desfacere
cătorul echipei de întreţinere mande începerea lucrului?! A- fantezia nu va izbuti nicioda Astfel, la Sebeş, se va construi un a pîinii, întărirea secţiilor comerciale
de la secţia l-a a furnalelor dunaţi imprejuru-i, tinerii din DE REPORTER tă să reconstituie o astfel de gea are un zimbet modest, sin laborator, se vor introduce noi ca raionale şi orăşeneşti cu personal co
hunedorene, nu va fi nevoie să echipa lui îl priveau intrigaţi. scenă. Tinerii trebuiau să ac cer modest. îmi relatează în- zane pentru frămîntat, se vor instala respunzător, formarea de echipe de
apelez nici la intîmplări din Bar Hagea parcă nici n u -4 ră să oprim nici o clipă furna ţioneze cu multă repeziciune. tîmplarea cu o voce liniştită, noi maşini pentru fabricarea cornurl- control obştesc din cei mai exigenţi
trecutul său („trecut“ e un fel vedea. Părea absorbit de o di lele. Şi asta cit mai repede cu Tabla conductei se uzase, pu egală, ca pe o oarecare faptă lor, se vor mări spaţiile de depozitare consumatori şi brutari etc.
lemă lăuntrică ; faţa i se um putinţă, fiindcă spărtura se tea ceda dintr-o clipă într-al- de muncă, fără nimic „senza a produselor finite şi altele.
de a spune. Teodor Hagea fiind brise, iar ochii, aţintiţi spre poate lărgi ! ta sub presiunea tot mai vije ţional” în ea. îmi repetă de In scopul ridicării nivelului politic
de fapt foarte tinăr...) şi nici spărtura în cere boloroseau tot lioasă a gazului, şi aerul, nă cîteva ori, apăsind: nu, n-a In raionul Haţeg au fost întocmite şi cultural al muncitorilor din unită
să expun opiniile sale despre mai aprige gazele, părea să Acestea fiind zise, Teodor vălind prin spărtură, ar fi is fost nimic senzaţional!... documentaţiile necesare pentru repa ţile de panificaţie, organizaţiile de par
viaţă. Aş fi făcut-o, poate, da caute acolo un răspuns grav, şi-a scos repede haina şi i-u cat explozii la prima flacără rarea cuptoarelor. In raionul Brad au tid vor desfăşura o susţinută muncă
că n-ar fi existat acea împre important... privit pe toţi, înfrigurat, drept a aparatului de sudat, Apă- — A fost o simplă faptă de fost dotate sediile cu diferite utilaje. politică în rîndul acestora. Se vor lua
jurare, care luminează com în ochi : rindu-şi feţele cu măşti de ga muncă, atita t o t; e drept, mat măsuri de îmbunătăţire a agitaţiei vi
S-a întors intr-un tlrziu ze, Hagea şi ceilalţi au luptat grea decît altele, dar şi scopul Au fost luate măsuri pentru meca zuale, a activităţii gazetelor de perete,
plet personalitatea eroului nos spre grupul care aştepta şi, — Ei?.., astfel, căţăraţi pe conductă, acestei munci a fost de un fel nizarea frămîntării pîiuii la Simeria, iar prin panourile de onoare vor ti
tru. Acea împrejurare în care umezindu-şi buzele uscate, a — Be acord ! vreme de cîteva ore. Cu pre deosebit: doar era vorba de au fost executate reparaţii şi s-au luat popularizaţi fruntaşii în producţie şi
se adună şi se răsfrîng, ca in rostit cu o voce înăbuşită, dar Cine răspunsese din grup?.., ţul unor eforturi supraome salvarea cîtorva sute de tone măsuri pentru mărirea spaţiilor dc metodele lor de muncă.
tr-o oglindă magică, toate tră fermă, cuvintele care aveau să Safta, Bodolan, Hurmuz, Pre- neşti, au izbutit să izoleze per lucru în unităţile din raioanele Alba,
săturile sufleteşti ale omului. stîrnească o şi mat mare ui dulescu ?... Cert e că după ci- foraţia. cu plăci de azbest, pri de fontă, atit de preţioase pen II ia. O serie de organizaţii de bază au
mire printre băieţi: teva clipe toţi îşi dezbrăcase- menind astfel aerul şi înlălu- prevăzut în planurile lor de muncă
S -a tntîmplat Intr-o zi, Ta ră hainele şi ascultau, stăpî- tru industria patriei noastre ! Pentru o mai bună aprovizionare a analiza trimestrială a activităţii desfă
furnale... Perforarea con — Furnalele nu trebuie opri nindu-şi anevoie bătăile fier rind primejdia exploziei: au populaţiei, în oraşul Hunedoara se vor şurate în această privinţă, făcînd în
ductei colectoare a gazului te ! binţi ale inimii, instrucţiunile Asta a fost totul — încheie deschide noi centre de deservire cu acelaşi timp o justă repartizare a mem
brut de la primele trei furna precise şi scurte, severe ca niş sudat apoi. „petecul“ (o cutie Hagea. Şi zimbeşte iar, cu pîine. La Brad au fost renovate 2 ma brilor de partid pe sectoare de muncă
le din secţie l-a adzis la faţa Şi fiindcă ceilalţi il priveau te ordine de front, pe co.re le gazine şi au fost confecţionate mai şi echipe.
locului, printre cei dinţii şi pe fără să înţeleagă, le-a dezvă de tablă căptuşită cu şamotă) zimbetul lui modest şi des multe chioşcuri.
tinărul maistru, ca unul care luit îndată, repede şi clar, ar- chis... îndrumate îndeaproape de organele
avea să 'dirijeze operaţia re şi au coborit de pe conductă Pentru ridicarea nivelului de cunoş şi organizaţiile de partid, colectivele de
parării Trebuiau oprite de în Şi mie îmi place să-l aud tinţe profesionale ale muncitorilor, au muncitori, ingineri şi tehnicieni din
dată furnalele... O oprire de fost deschise cursuri de calificare în secţiile de panificaţie şi morărit din
vorbind astfel, fiindcă asta îmi oraşele Petroşani, Hunedoara, Aibă şi regiunea noastră sînt chemate să nu
Haţeg, predările fiind asigurate de că precupeţească nici un efort pentru îm
confirmă ideile pe care mi le- bunătăţirea calităţii produselor, pentru
a asigura o deservire exemplară a
cim făcut despre el.
II.IL PURCĂRI)
A . nT ' n. tre ingineri şi cadre tehnice de spe- populaţiei. * -“
