Page 59 - 1961-09

Nr. 2092 m uM iir m c m im u L u i riSi? S

Kiiammamammam

RITMUL DE MUNCA om PMsmmJtde

TREBUIE IMPULSIONAT 17 SEPTEMBRIE 1961

Cel mal buni recepţioneri al za“, restaurantul „Cetatea“ şl Programul 1 : 6,00 Ginlcce şi jocuri lare romîncşti; 17,15 Muzică uşoară;
la multe alte lucrări. Masînd la populare romîncşti; 7,00 Şcoala şi
lucrărilor executate de con­ aceste obiective toate forţele, ce­ viaţa; 9,30 Teatru Ia niuTofotr pen­ 18,00 M uzică; 19,30 Festival Interna­
tru copii: „Prichindel şi Mărunţică“,
structorii de locuinţe, sînt fără lelalte lucrări au rămas în urmă. operetă de Mircea Ştdăncr.cu şi Elly ţional „Gcorge Enescu" — 1961. Trans­
doar şi poate noii locatari, oa- Aşa s-a întimplat cu blocul din Roman; 11,30 Vorbeşle M oscova!;
str. Karl Marx planificat a Ti 13,10 De toate pentru toţi; 14,50 Din misiune din sala Teatrului de Operă şi
m( ii muncii care se mu­ dat în folosinţă la 30 septem­ cele mai bune programe muzicale al­
tă in blocuri. Şi locata­ brie, cu blocul C din cvartalul cătuite de ascultători; 15,20 La şeză­ Balet al R.P.R. a operei „Fidelio" de
toare ; 16,00 Ginteze şi jocuri popu-
rii -au In ultimul timp tot 23 August şi cu altele. Becthoven; 23,10 Muzică de dans.
mai multe cuvinte de laudă Faptul că echipele de zugravi, “tiîL-— ..
la adresa calităţii lucrărilor Programul II : 7,00 Muzică popu­
executate de constructorii şan­ vopsitori, parchetari, mozaicari S & e e te ta a /e ,
tierului nr. 1 Deva al T.R.C.H. Laminorul de lară rorriînească şi a minorităţilor na­
In mod deosebit blocurile E 1 şi altele sînt mereu schimbate 650 mm. al C.S. / 1 E E E 1 *1 E¦aasxBBaanrarasraiwKaaiQBisraix&sa ţionale ; 8,30 Clubul voioşiei; 9,00
si E 2 au fost finisate bine. Şi de la un loc de muncă la altul, Hunedoara. La
acum, la lucrările din noile fac ca acestea să aibă timpi fierăstraie se 17 SEPTEMBRIE 1961 Melodii populare sovietice: 10,00 Suc­
blocuri din cvartalul ,,23 Au­ morţi şi deci o productivitate taie profile la­ DEVA: Acţiunea Cobra; Stra­ cese peste hotare ale cîntăreţilor noş­
minate. da Preriilor; PETROŞANI: Oa­
gust“ din Deva, se acordă ace­ scăzută. meni pe pod ; Fii bun pină la tri : Teodora Lucaciu; 10,30 Revista
moarte ; SIMBRIA : Cerasela ; presei străine; 13,15 Melodii popu­
BRAD : Adio copilărie ; LONEA:
eaşi atenţie lucrărilor de fini­ Vorbind de organizarea mun­ Mama India; TEIUŞ : 'Am fost lare romîncşti; 14,15 Muzică instru­
saj'. Mai ales faţadele blocuri­ cii nu trebuie trecut cu vede­ satelitul soarelui; ZLATNA :
lor C şi B sint bine executate. rea nici faptul că multor echi­ Scrisoarea Elvirei; HAŢEG : mentală; 16,00 Oameni şi fapte; 17,00
Toată lumea ciută, rîde şi dan­
Din păcate însă ritmul de pe de pe şantier nu li se des- sează ; ALBA IULIA: Cerasel- Muzică din operete; 17,25 Jurnalul
muncă pe şan­ ’ chid foi de a- la ; ORĂŞTIE : Corabia zbură­
tier, este încă de­ toare ; Cerul Balticei; ILIA : Concursului şi Festivalului Internaţio­
parte de a satis­ Frumoasa aventură ; 'SEBEŞ :
face cerinţele. cord. Din aceas­ Cerul Balticei; 'APOLDUL DE nal „Gcorge Enescu“ — 1961; 19,00
C o n s t r u c t o r i tă cauză echipe­ SUS: Toată lumea ciută, rîde şi Carnet de reporter: O seară la casa
încă în luna no - le nu cunosc în ­ dansează.
şi c o n s tru c ţii totdeauna ce au de cultură; 20,05 Muzică de d a n s;
—000—'
___________ 21,30 Romanţe interpretate de Dorina
"T” ....i,iT= <3e fi cut într-o m / L itm N m a u Q LO G k
iembrie anul tre- .......... Drăgliici, Dorel Livianu şi Gcorge Ni-
cut, pe strada K. Marx nr. 2 din perioadă dată şi ca urmare nici PENTRU 24 ORE
Deva a început construcţia unui stimulentul şi elanul de muncă culescu; 22,00 Muzică de dans.
cu 48 de apartamente. Aşa nu este cel necesar. Trec uneori Vreme uşor nestabilă cu cerul varia­ Buletine de ştiri: 7,00; 13,00; 21,00;
cum prevăd sarcinile de plan multe săptămîni pînă ce pe şan ­ bil mai mult noros în cursul zilei. Izo­
pe acest an, acest bloc trebuia tier vine vreun normator. lat vor cădea ploi în regiunea de mun­ 23,52 (programul I ) ; 7,50; 14,00;
dat de mult in folosinţă. Dar, Neajunsuri sînt pe şantierul te. Temperatura staţionară va îi cu­ 20,00; 23,00 (programul I I ) .'
prinsă ziua între 25 şi 30 grade iar
aşa cum stau lucrurile acum, nr. 1 din Deva şi din cauza con­ noaptea între 8 şi 14 grade. Vînt po­ oooooovooooooooovooooooc
blocul va fi terminat de-abia ducerii tehnico-administrative trivit din sectorul vestic.
a T.R.C.H. Unul din cele mai oc
in luna octombrie. De ce aceas­ mari neajunsuri constă în mo­ PENTRU URMĂTOARELE 8 IMPORTANT I C
3 ZILE
tă întîrziere a lucrărilor ? Lu­ dul defectuos în care se lan­ O ÎNTREPRINDEREA DE c
crările s-au desfăşurat anevoios sează planul operativ. Acesta, Vreme relativ frumoasă' şi căldu­
in special din cauza proastei roasă. Ooo$o INSTALAŢII BUCUREŞTI ^Oo<o>
in loc să se facă pe baza stu­
organizări a muncii. Timp de dierii condiţiilor şantierului şl Cronică brădeană Atelierul ANGAJEAZA: 8
mai bine de 6 săptămîni, lucră­ a angajamentelor constructori­ • electricieni calificaţi, O
eventual constituiţi în e-
rile au fost oprite din cauză că lor, se face uneori în mod arbi­
a lipsit o macara care să ridi­ de vulcanizare 8 chipe, cu buletin de Bucu- 8

ce materialele la locurile de trar de către director sau ingi­ La intrarea sa în cooperati­ oO reşti, pentru şantierele din O
muncă, din cauză că au lipsit fi- ner şef. Un astîel de plan făcut Bucureşti, la lucrări de -

şiile prefabricate pentru plan- in mod birocratic nu stimulea­ Popă. prim a decadă va „Progresul“ din oraşul Deva, înaltă tehnicitate şi lungă
ză avîntul muncitorilor pentru durată.
şer. De asemenea, echipele de îndeplinirea planului. Nu tre­ vulcanizatorul Octavian Muniiu
zidari au fost mereu schimbate buie trecute cu vederea nici de­
ficienţele ce continuă să mai Cooperativa de pro­ torilor s-a dovedit cu secţiile fruntaşe se numă­ se mărginea doar să lucreze la O • fngineri, tehnicieni, o
de la un loc la altul de muncă, existe din cauza proastei apro­ maiştri şi gestionari cu ooooOooO
şi tot aşa s-a întîmplat şi cu vizionări cu materiale. Nu oda­ ducţie meşteşugăreasca spor. ră cele de confecţii-îricăl- mici reparaţii de încălţăminte 8 practică in uroducţie, pen-
meşterii. La conducerea lucră­ tă, atit şantierul nr. 1 Deva cit 8 tru şantierele din Bucu-
şi serviciul de aprovizionare, „Moţul“ din. Brad a ob­ La analiza decadală ce ţăminte din Baia de Griş, de cauciuc, anvelope şi camere 8 reşti şi provincie.
rilor acestui bloc s-au perindat s-au trezit cu lucrări gata fi­
nu mai puţin de trei meşteri. nisate şi au văzut că le lipsesc ţinut în ultima vreme a avut loc, a reieşit că confecţii-îmbrăcăminte ca­ de bicicletă. Prezentarea Ia grupul I
unele obiecte mărunte. Din cau­
In ce priveşte productivitatea za proastei aprovizionări, pe succese însemnate în planul producţiei globale tegoria l-a din Brad, re- In primăvara anului 1961, vul­
şantier lipsesc electrozi de su­
muncii, ea nu este realizată la dat, tuburi cu oxigen, uneori producţie. încă din pri­ a fost realizat în aceas­ paraţii-încălţăminte din canizatorul Octavian Muntiu,
nivelul sarcinii planificate nici var, uşi, ferestre şi altele.
la celelalte puncte de lucru. De mele zile ale lunii sep­ tă perioadă în proporţie Vaţa de Jos şi secţia sprijinit de către conducerea
la începutul acestui an, doar în
lunile martie şi aprilie s-a atins tembrie, munca coopera­ de 103 la sută. Printre olărie din Baia de Criş. cooperativei, iniţiază fabricarea şantiere Bucureşti, Calea 8
şi depăşit cu ceva, nivelul pla­
nificat al productivităţii mun­ In serie a unor articole de cau­ Moşilor nr. 36, raionul Tu- o
uor Vladimirescu, telefon o
Maggasftiftte s p e c ia l Iza te ciuc necesare pentru motocicle­

te, autoturisme şi camioane, in 14.74,36. o
>ooo<xx>ooo<x>oooooooooooOc
Zilele acestea in piaţa amenajarea căruia s-au La Brad s-a deschis acest scop, atelierul de vulcani-

cii, în restul lunilor ea fiind O lipsă importantă a tru stu ­ I.V. Stalin din Brad sc alocat peste 6.000 Ici, es-recent, un magazin spe- zat a fost dotat cu o presă nouă

mult sub plan. Printre cauzele lui constă şi în faptul că, deşi va deschide un nou nia- tc înzestrat cu 3 vitrine cializat cuprinzind produ­ şi diferite matriţe. Acum, aici
gazin specializat în pre- frigorifice, rafturi şi ta-
principale amintim în mod deo­ şantierul nr. 1 se găseşte sub parate de carne şi produ- rabe noi, instalaţii de se Gostat. se execută felurite garnituri de ,ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALA

sebit lucrul în asalt şl slaba ochii săi, controlul şi îndruma­ frînă, bucşe pentru arcuri, man- 59f. C. FMIMfJSă O r ă ş tie

organizare a muncii. S-a îm- rea acestuia este încă slabă. se lactate. apă, iluminaţie fluores- HOREA POPA şoane etc. 'Anvelopelor vechi U stra d a N. Tifuiescu nr. 20

pămîntenit parcă „obiceiul“ ca Şantierul nr. 1 din Deva are Noitl magazin, pentru centă ele. corespondent se prelungeşte durabilitatea prin fine pe data de 15 o c to m b rie 1961
la sediul întreorinderii C Ó M C U R S
atunci cînd la unele lucrări se un colectiv harnic de muncitori, înlocuirea sîrmei uzate de la
pentru ocuparea următoarelor
apropie termenul de predare, ingineri şi tehnicieni. Mulţi din­ Moi u n ită ţi c o o p e ra tis te talon. Cu alte cuvinte, secţia posturi de maiştri :

să fie masate acoio „toate for­ tre ei au dovedit că pot face vulcanizare a cooperativei „Pro­ ® maistru pentru prelucrarea lemnului
ţele \ Sînt aduse majoritatea multe lucruri bune. Este însă ® maistru metalurgie
echipelor şantierului pentru Recent, cooperativa de secţii: comandă şi reparaţii bărbaţi, de foto şi ceasor­ gresul“ a devenit în ultima vre­
cxec^taypa şi „urgentarea“ lu ­ necesar ca asemenea fapte să
crărilor.' fri asemenea situaţie caracterizeze întreaga activita­ prod ucţ ie meşteşugăreas­ de încălţăminte, croitorii nicărie. La Baia de Criş me foarte rentabilă, produsele

te a şantierului. că „Moţul“, a deschis- de categoria l-a pentru s-a deschis secţia flori ei fiind solicitate cu prioritate

se creează o aglomerare de for­ Stă în puterea colectivului noi unităţi în Brad şi în bărbaţi şi femei, reparaţii şi coroane artificiale, la de unităţile comerciale atit din

ţe care sînt slab folosite. Este şantierului să lichideze defici­ localităţile Baia de Criş. de radio; coafură, ceasor­ Băiţa o nouă secţie de regiunea noastră cit şi cele li­

clar că în astfel de condiţii nu enţele ce mai există, să desfă­ Vaţa de Jos, Gurabarza nicărie şi altele. coafură, iar la staţiunea mitrofe.
balneo-climaterică din Va­
va rezulta o productivitate spo­ şoare o muncă tot mai avîntată, şi Băiţa. In ultimul timp, în o- ţa, un chioşc special pen­ Numai, pentru O.C.L. Braşov,
tru produse de artizanat.
rită, nu va rezulta o calitate ritmică, astfel ca planul de pro­ La Gurabarza s-a des­ unitatea respectivă a livrat co­
chis un complex de de­ raşul Brad, s-au mai des­ VOICH1ŢA DAV1D
corespunzătoare. Aşa s au pe­ ducţie să fie îndeplinit întoc­ menzi in valoare de peste
servire în cadrul căru­ chis secţiile de croitorie corespondentă
trecut lucrurile la şcoala peda­ mai şi la timp. 100.000 lei. N. DONOVICI

gogică, şcoala „Dr. Petru Gro- V. FURIR ia funcţionează mai multe categoria Il-a pentru corespondent

• maistru pentru materiale de construcţii!

>^ I N ÎN T R E C E R E A EC O N O M IC A CC s . II. .4, laţiel de produse aniimaliere, C o n d iţiile ce tre b u ie să le în d e p lin e a s c ă c and!~?
partidul a trasat sarcina de a se ' d a ţii, sînt cele prevăzute de H.C.M .
ş>>> C I F R E U*R*5.S. o b ţ i n e noi spori producţia de lapte în ur­
I FAPTE mătorii 10 ani de peste două ori, '*r~* r***r**» r~*r* 1
şt importante succese iar în următorii 20 de ani de a-
A A A A A A A A A, ' proape 3 ori. ^CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL DIN BLAJ

Folosirea energiei De două ori mai mult primeşte în scrieri pentru anul I la:

atomice în scopuri paşnice zahăr m Şcoaia tehnică de contabilitate agricolă;
m Şcoala tehnică de maiştri agricoli;
In luna iunie s-au împlinit 6 grlcole din U.R.S.S. folosesc tot Uniunea Sovietică obţi­ amploare a construcţiei de lo­ Printre măsurile luate de partid
ani de cînd funcţionează prima mai mult izotopii radioactivi. ne noi şi noi succese în în­ cuinţe ca în U.R.S.S. In ultimii € Şcoala tehnică de maiştri horticoli.
centrală átomo-electrică indus­ Cu ajutorul acestora se auto­ trecerea economică cu Sta­ trei ani s-au construit 235 m i­ şi guvern pentru îmbunătă­
trială ăin lume a Academiei de matizează şi se controlează pro­ tele Unite. Decalajul din­ lioane m.p. de suprafaţă lo­ La Şcoala tehnică de contabilitate agricolă
ştiinţe a U.R.S.S. cu o putere cesele de producţie, se desco­ tre U.R.S.S. şi S.U.A. s-a cuibilă. ţirea bunăstării poporului sovie­ tse primesc absolvenţi ai şcolii medii de cui-
de 5.000 kW. O dată cu darea în peră noi minereuri in adincu- redus considerabil. Ritmul [tură generală cu şi fără examenul de maturi-
exploatare a acestei centrale e- de dezvoltare al U.R.S.S. In ce priveşte numărul de lo­ tic, un loc important îl ocupă ^tate. In timpul şcolarizării se acordă burse.
lectrice a început o nouă epocă rile pămîntului, se vindecă li­ este atit de înalt, incit în- cuinţe construite la fiecare mie
— epoca folosirii în scopuri paş­ tr-un viitor foarte apro­ de locuitori U.R.S.S. a depăşit sporirea producţiei de zahăr. in La şcolile de maiştri se primesc absolvenţi
nice a celei mai puternice şi nele maladii grele. piat acesta va depăşi considerabil încă in anul 1957 tai şcolilor profesionale agricole şi horticole, cu
inepuizabile energii a naturii — S.U.A. Astfel în 1960 în toate ţările capitaliste. In anul anul 1913 Rusia se afla pe lo­ [un stagiu de producţie şi recomandarea unei
energia nucleelor atomice. In Dezvoltarea industriei U.R.S.S. producţia indus­ 1960 s-au obţinut noi succese: ^întreprinderi agricole socialiste.
S.U.A. prima instalaţie atomică trială a sporit în compa- la fiecare mie de locuitori s-a cul 4 din lume şi pe locul 2 din
a fost dată in exploatare abia extractive •aţie cu anul 1913 de peste construit în medie 15 locuinţe. t EXAMENELE DE ADMITERE SE ŢIN
peste doi ani şi jumătate. 40 de ori, în timp ce în Europa în ce priveşte produc­ [INTRE 2 8 -3 0 SEPTEMBRIE 1961.
In anul 1959 Uniunea Sovie­ S.U.A. a sporit numai de Potrivit datelor oficiale, in a-
In prezent în Uniunea Sovie­ tică a depăşit S.U.A. în ceea ce 5,5 ori. Producţia indus­ nul 1960 in S.U.A. s-au constru­ ţia globală de zahăr; in perioa­ L Informaţii suplimentare se dau la secreta-
tică se construiesc noi „fabrici priveşte extracţia de minereuri trială pe cap de locuitor a it In medie 8 locuinţe la mia de
atomice de energie electrică“, de fier ocupînd astfel primul sporit în această perioadă locuitori. în Anglia — 6, iar in da 1958-1959 U.R.S.S. a ocupat
mult mai puternice. In Ural se loc în lume. Franţa 7.
construieşte centrala atomo- în U.R.S.S. de 20 de ori, primul loc din lume in ce pri­
electrică de la Beloiarsk cu o Aceasta este o mare victorie iar în S.U.A. de 2,5 ori. Tot mai mult lăute si unt
putere de 400.000 kW. In re­ în întrecerea economică dintre veşte producţia de zahăr din
giunea Voronej se construieşte socialism şi capitalism. Extrac­ Uniunea Sovietică a de­ Cu patru ani în urmă în
o centrală átomo-electrică cu o ţia de minereuri de fier a cres­ păşit deja S.U.A. într-o se­ U.R.S.S. a început întrecerea in recolta de sfeclă de zahăr din a-
putere de 420.000 kW. Fiecare cut în U.R.S.S. în comparaţie vederea ajungerii din urmă şi
din aceste noi centrale atomo- cu anul 1950 cu 67,3 milioane rie de ramuri ale econo­ depăşirii în următorii ani a nul 1958.
electrice poate satisface necesi­ tone în timp ce în S.U.A. ea a S.U.A. in ce priveşte producţia
tăţile de curent electric ale u- scăzut cu aproape 30 milioane miei naţionale. animalieră pe cap de locuitor. In 1960 U.R.S.S. a produs
nui oraş cu o populaţie de pes­ tone. Iată rezultatele e i : încă în a-
te 500.000 locuitori. trag aproximativ 12 tone. Ex­ nul 1958 U.R.S.S. a depăşit 6.4 milioane tone zahăr tos, cu
Marile succese obţinute de in­ tracţia de cărbune a atins in S.U.A. în ce priveşte producţia
In anul 1958 în Uniunea So­ dustria extractivă a minereu­ U.R.S.S., în anul 1960, 513 mi­ globală de lapte. In anul 1960 3.5 milioane tone mai mult de-
vietică a intrat in funcţiune rilor de fier sînt dovedite de lioane tone, crescînd de aproa­ în Uniunea Sovietică s-au ob­
prima parte a unei noi centra­ următorul fapt : pînă în anul pe 18 ori în comparaţie cu ţinut 61,5 milioane tone lapte, cit S.U.A.
le atomo-electrice industriale, 1950, în peste 200 de ani de anul 1913.
gigantice, care va avea o pu­ dezvoltare a siderurgiei, extrac­ iar în S.U.A. s-au obţinut po­ Producţia de zahăr a U.R.S.S.
tere de 600.000 kW. ţia de minereuri de fier a a- In această perioadă extrac­ trivit datelor oficiale 56,9 mili­
tins cifra de 39,7 milioane to­ ţia de cărbune în S.U.A. nu nu­ oane tone. va creşte continuu şi va atinge
O victorie remarcabilă a şti­ ne. In ultimii 10 ani însă ea a mai că nu a sporit, ci a scăzut. In anul 1965, 10 milioane tone,
inţei 'şi tehnicii sovietice o con­ Producţia de unt a fost in anul
stituie construirea spărgătoru­ ajuns pînă la 107 milioane tone. Ocupînd primul loc în lume, 1960 in U.R.S.S. de 848.000 tone, adică va fi de două ori mai
U.R.S.S. dă în prezent peste 20 adică In medie de 4 kg. pe cap
lui de gheaţă „Benin“. Acesta Pină în anul 1965 U.R.S.S. va la sută din extracţia mondială de locuitor. După datele oficia­ mare decit în anul 1958. Un a-
de cărbune. Numai în R.S.S. le ale Ministerului Agricultu­
nu este numai prima navă cu extrage 150-160 milioane tone Cazahă se obţine în prezent mai rii, S.U.A1. au produs în anul semenea ritm de dezvoltare nu
mult cărbune decit în întreaga 1960 665.000 tone unt sau 3,7
motor atomic, ci şi cel mai ma­ minereuri de fier. Rusie dinainte de revoluţie. kg. pe cap de locuitor. a cunoscut încă nici o ţară din
re: spărgător de gheaţă din lu­
me. In S.U.A. însă, începlncl din In minele din Uniunea Sovie­ Pentru a se asigura din bel­ lume. >/ / >/ >/ •/ >/ */ >/ >/ •i r^r^r^r^r~>rr^r^
tică se folosesc de 2,5 ori mai şug nevoile crescînde ale popu-
Uzinele şi institutele, spitale­ anul 1957, extracţia de mine­ multe combine decit în S.U.A., lir
le şi staţiunile experimentale a- reuri de fier a scăzut o dată şi Anglia şi Franţa la un loc.
Am arătat numai cîteva ra ­ [ întreprinderea de industrie locală
jumătate. In anul 1960 în Milioane de locuinţe noi „ V A S I I E K O M T 4 ‘s
muri care au depăşit deja indi­
S.U.A. s-a extras ceva mai mult Istoria nu a cunoscut încă un cii Statelor Unite. Se pot da însă din Hafeg
multe alte exemple. In anii p u ­
de 70 milioane tone minereu. asemenea ritm şi o asemenea
terii sovietice, traficul pe căile
In U.R.S.S. se extrag în fie­
ferate a crescut de 20 de ori, produce şi desface m ă rfu ri prin u n ită ţile
care secundă peste 16 tone căr­
U.R.S.S. ocupînd acum primul com erciale de s fa t si c o o p e ra tis te :
bune, în timp ce în S.U.A. se ex-
Ioc în lume. Uniunea Sovietică

ocupă primul loc în lume şi în ^ m obilă de foneăiărie;
8 m obilă p en tru c a m e r e
ce priveşte lungimea căilor-fe-
com binate;
rate electrificate. In Uniunea • d if e r ite t i p ă r i ele d o rm eze

Sovietică se extrage cea mai

mare cantitate de turbă, se ob­

ţine cea mai mare cantitate de

lemn pentru industrie, de fibre

de in. U.R.S.S. produce de 2,2 ^ d iY a m ir i* p a t;

ori mai mult gvîu decit S.U.A. 8 scaim e-fotoM I tap ifateg
8 d u lap u ri cu trei uşi;
In întrecerea economică paşni­ 8 d u la p u r i b ib lio te c i etc»

că tot mai multe ramuri ale eco­

nomiei naţionale ale U.R.S.S.

depăşesc citadela lumii capita­

liste. (După „Pravila Ucraini“). J i.JuJ imJ u f v J U U u / wJ w/ l , f UuJwJ