Page 6 - 1961-09
P. 6

Dnumjfi soGiAUSMirun                                                                                                                                                                           N r. 2080
                                                                                                                                                                                                                                                                               roj^TOraaSBWBWaBPBI
V'nP uwjujau

De la lună la lună,                                                               M aguriiiatea                              Şa liesieflelffirial s ă fie                                            16 ani de ia proclamarea R. D. Vietnam
                                                                                                                            Interesat în re a liz a re a
            tot mai bine                                                          şeolilar sînt                                                                                                      Construirea primului combinat
                                                                                                                                        planului!
  Treaba într-adevăr mergea           au început să se îndrepte. La                 g a ta să*şi                                                                                                                  metalurgic
                                      sfîrşitul lunii rebutul fusese re­
rău. Iia oţelăria Martin nr. 1 a      dus sub procentul admis cu pes­           prim ească elevii                             De la o zi la alta e tot mai      s-au executat punctele termice,        A construi repede şi a da lu                     păş- arcinile de plan cu peste
0. s. Hunedoara în 12 zile —                                                                                                frecvent tabloul în care în faţa    ceea ce periclitează darea lor în    cru de calitate, aceasta este de­                  120 la sută. Constructorii corn-;
B35 tone oţel rebutat. Nu era de­     te 22 la sută. In luna mai, cu              Zilele trecule, la Sfatul popular re­     unor noi blocuri, unde mirosul      folosinţă la termenul planificat.    viza constructorilor Combina­                      binatului au îndeplinit planul
loc puţin. Fără a mai pune la                                                   gional a avut loc o şedinţă cu şefii        de var proaspăt persistă, se        Punctele te: :s, deşi au toa         tului metalurgic Thai Nguen.                       pe primul semestru cu şrze rile
socoteală r .iele mari de bani        peste 44 la sută. S-a muncit              secţiilor de învăţămînt şi cultură a sfa­   opresc camioane încărcate cu        tă documentaţia, nu pot fi a ta ­
                                                                                turilor populare raionale, consacrată       mobilă. Este semnul că noi o a ­    cate deoarece sfatul popular         Din iniţiativa muncitorilor frun                   înainte de termen. Deseori cani­
plătite In trimestrul I benefi­       bine şi In iunie.                         deschiderii noului an de învăţămînt.        meni ai muncii se mută în apar­     orăşenesc Hunedoara nu s-a
ciarilor pentru oţelul de slabă                                                 Din rapoartele prezentate cu acest pri­     tamente confortabile. Sint          preocupat de eliberarea ampla­       taşf, constructorii desfăşoară                     cula este înlocuită de ploaia ton
calitate, pierderile provenite          Cu fiecare zi, abaterile de ia          lej a reieşit că datorită preocupării sec­                                                                                                                              lenţială. Orice timp ar fî mimn
                                      procesul tehnologic erau tot mal          ţiilor de învăţămînt şi cultură ale sfa­                                                                             re scară largă întrecerea pentru
'din rebut care grevau situaţia                                                 turilor populare raionale, comitetelor                                                                                                                                  ca iv 5 ea?.ă. In vremea bu-:
financiară a combinatului.            puţine, scădea numărul turnă­             executive ale sfaturilor populare comu-                                                                              raţionalizarea şi îmbunătăţirea

                                      rilor directe, a erupţiilor; do­                                                                                                                               proc 'or tehnologice de p ro ­ n* muncitorii constructori lu­

  La drept vorbind, cifrele nu        zajul corect al încărcăturii, res­        n?'-> şi conducerii şcolilor, unităţile     bl .euri executate din fondurile    samentelor.                          ducţie. In ultimele zile construc­                 crează ziua şi noaptea. Primul
arătau că se stă chiar aşa de         pectarea regimului ' unic, lu ­           şcolare din regiunea noastră, în marea      alocare de stat, prin sfaturile       In faţa teatrului-clnema din       torii termocentralei combinatu­                    combinat metalurgic în R. D;
j In '- i a ianuarie procentul        crul pe şarjă, au asigurat suc­           tor mjoritate au fost' reparate, zu­        populare. Numărul noilor apar­                                           lui au introdus 32 propuneri dc                    Vietnam va fi dat în exploatare
                                      cesul. ftTaî ir;-)ortani însă e fap-                                                  tamente c s-au construit şi se      Hunedoara s-au construit patru       raţiorriîzări. Rcioniştii au de-                   înainte de termen.
admis fusese depăşit mult. CU                                                   grăvite şi curăţate, dotate cu mobilie­                                         blocuri la parterul cărora sînt
                                                                                rul şi materialul didactic necesar, apro­
peste 27 la sută. Dar în februa­
                                    ________ tul că oamenii                     vizionate "cu combustibil pentru iarnă construiesc creşte mereu. Ea prevăzute spaţii comerciale.
rie şi martie rra
                                                               au muncit cu ei  etc.
sub admis.  Nu      La o fe la ria Marüirt nr. 1 înşişi,- învingind               De asemenea, manualele şcolare gra­       Hunedoara, de pildă, 'dacă în       Deşi două din blocuri au fost        Uzina de construcţii mecanice
cu mult,    dar                                                                                                             anul trecut s-au dat în folosin­    deja date in folosinţă, iar cele­
                                         anumite concep­                        tuite pentru clasele V-Vll au fost deja     ţă oamenilor muncii peste 700       lalte două sînt cu finisajul
oiicum, sub ad­       a C. S. Hunedoara  ţii înapoiate.                         repartizate librăriilor şi cooperativelor
mis. Cele 335
                         ¦ “ “---- — "" Klusch Oswald, de centru, de unde vor fi ridicate de de apartamente, numărul aces­ avansat, r.’.l pînă în prezent                                                         din Tuyen Cuang
to.'.e rebutate în
12 zile însă, arătau că există cel care în r nele luni ale an u ­ către directorii şcolilor şi împărţite tora în numai 8 luni a trecut 'de beneficiarul nu a asigurat deta­
pericolul reeditării situaţiei din lui bătea recordul la rebut, s-a             elevilor în cadra festiv, în prima zi
                                      convins că trebuie să-şi folosea­         de şcoală.                                  500. Acesta este . udul muncii liile pentru noile spaţii comer­              Uzina de construcţii meca­                     an, Una din principalele difi-i
prima lună a anului.                                                                                                                                                                                 nice din Tuyen Guang (R. D.                        cultăţi a fost găsirea persana-:
Ci biroul organizaţiei de par­ scă bogatele -i cunoştinţe nu                     Unitate fruntaşă                           harnicilor constructori ide la ciale. Ori aşa cum prevede p la­          Vietnam), este un adevărat mu­                     Iului. S-a început cu un mic
                                                                                                                                                                                                     zeu de istorie din perioada re­                    grup de vechi muncitori do
tid a tras semnalul de alarmă. numai pentru sporirea produc­                      Dinlre grădiniţele sezoniere organi­      grupul IV al I.C.S. Hunedoara. nul lucrarea trebuie terminată            zistenţei. Aici se găsesc adu­                     Ia fabrica de armament, iar,
                                                                                zate în raza comunei Lăpugiul, cea din                                                                               nate tot felul de maşini şi mo­                    apoi treptat a crescut şi nu-:
Situaţia nu putea îi tolerată. ţiei, ci şi pentru îmbunătăţirea                 satul Fintoag obţîne frumoase rezulta­      La buna desfăşurare a mun­ Ia sfîrşitul acestui trimestru.               toare folosite cindva la fabri­                    mărul muncitorilor şi califica­
                                                                                te, stluîndu-sc crinlre unităţile preşco­                                                                            carea cartuşelor şi repararea                      rea lor.
Colectivul îşi luase doar un an­ calităţii ei. La fel Dumitru Şer-              lare fruntaşe din raionul Ilia.             cii în construcţiile de locuinţe    Nu suficient interes manifestă       armelor.
gajament care trebuia respec­ ban, prim-topitor la cuptorul                                                                 îşi aduc apor­                                        sfatul popular                                                          Noua uzină are diferite sec­
                                      nr. 5. De unde echipa lui a re ­            Părinţii celor peste 30 de copii care                                                                                După încheierea păcii, fabri­                    ţii — de strungărie, forjă, tur-:
tat.                                  butat in aprilie 6,32 la sută din         urmează programul grădiniţei sini mul­      tul proiectantul,  Constructori                   pentru elibera­        cile de armament au fost în­                       nătorie, sudură, tîmplărie etc.
                                      Întreaga producţie dată, depă­            ţumii' de felul cum tovarăşele Oprcan       beneficiarul şl                                   rea amplasa­           chise, iar maşinile — scoase                       Sute de tone de fier vechi sînt
  ...Au vorbit mulţi oameni în                                                  Olivia şi Turcu Eleonora se preocupă                                                                                 din uz. Apoi aceşti „veterani“                     transformate aici în maşini
şedinţa aceea. S-a arătat atunci      şind cu mult peste 100 la sută            de educaţia celor mici.                      constructorul.    şi c®nstrucfii                  mentelor la blo­      au fost din nou treziţi la via­                    agricole de tot felul.
că nu toţi topitorii cunosc pro­      procentul de rebut admis, în                                                          Sînt trei factori                                 curile T2, T3 şi       ţă, puşi să lucreze pentru con­
cesul tehnologic, că acest pro­       iulie a avut doar 1,07 la sută                                        V. HANEŞ                                                                                 strucţia paşnică.                                    Uzina desfăşoară şi o altă ac-:
ces nu se respectă nici chiar de      rebut, faţă de 2,80 cit repre­                                        corespondent    a căror activi­                                   T4. Din această
cei caTe-1 cunosc, s-a arătat că                                                                                                                                                                        La începutul anului 1959                        tivitate. Ea ajută cooperative*:
la hala de turnare lucrurile          zintă admisul. Şi acestea nu                                -® -                      tate trebuie canalizată spre cauză lucrările nu se desfăşoară            comitetul de partid al provin­
r g slab' din cauza lipsei de         sînt singurele exemple.                                                                                                                                        ciei a hotărît să creeze la                        lor să confecţioneze unelte sirri-
exigenţă manifestată de unii                                                        In e x c u r s ii                       grăbirea ritmului dc muncă In în ritm normal, ele fiind mult             Tuyen Cuang o uzină de con­
maiştri, şefi de schimb şi şefi         L'a sfîrşitul lunii iunie oţela-                                                    construcţii, spre asigurarea unei rămase în urmă.                                                                           ple, furnizează piese de re-:
de echipă, că disciplina muncii       rii au hotărît să-şi încerce pu­            Peste 60 la sută dintre elevii Şcolii                                                                              strucţii mecanice. Ea a intrat
lasă de dorit. Intr-un cuvînt,        terile, să facă din iulie luna cu         medii din Uia şi-au petrecut în mod         calităţi superioare a lucrărilor.      O situaţie asemănătoare se        în funcţiune în vara aceluiaşi                     zervă pentru repararea diferi-:
au fost arătate pe concret cau­       cel mai mic procent de rebut.             plăcut şi folositor vacanţa, fie în ta­     Pe şantierul din oraşul munci­      prezintă şi la noile blocuri din
zele care generează rebutul.          Prinseseră oamenii pofta lucru­           bere de odihnă, fie participînd la di­      toresc Hunedoara, cei trei fa c ­   Ghelar. Şi aici beneficiarul ¦—                                                         telor maşini folosite pe şantie-i
                                      lui de calitate. Rezultatul - - cel       ferite excursii.                            tori îşi aduc in bună măsură        I. B. Ghelar — nu au asigurat
   Nu s-a întocmit un plan de         firesc: rebutul redus sub pro­                                                        contribuţia la îndeplinirea sar­                                                                                            rele învecinate.
măsuri; s-a hotărît Insă ca cel       centul admis cu 72,5 la sută. E             Dinlre aceştia, peste 120 au luat         cinilor de plan. Cu toate aces­     documentaţia r.ccesară termină­
existent să fie cu orice preţ dus     cazul să facem — pentru o şi              parte la excursii organizate în regiu­      tea 'din partea beneficiarului      rii, conform sarcinilor de plan,                  ------ ~~~r-:-:::""" \T
la îr-’splinire.                      mai bună edificare a ceea ce în­          ne, 20 la acţiunile taberelor interre­      sfatul popular al oraşului re­      a noilor blocuri. La Ghelar,
                                                                                gionale, 15 ia cele ale taberelor turis­    gional Hunedoara — construc­        deşi două blocuri cu 12 ap arta ­
   Incepînd chiar cu acea zi, de      seamnă acest lucru — o com­               tice mobile prin ţară, 42 la două ex­       torul, grupul nr. 4 al I.C.S.H. a
                                      paraţie : dacă în primele 12 zile         cursii la Bucureşti şi 30 la o drumeţie     întim pinat L acest an o serie      mente fiecare sînt gata, nu au
aprilie, întreg colectivul a p o r­ ale lunii aprilie rebutul s-a ri­           a pionierilor prin cîteva centre impor­                                         proiectele *de apă şi canal şl       ţesături vietnameze
nit ia treabă hotărît să împin- dicat la 335 tone, în toată luna                tante ale ţării.                            de greutăţi.                        deci nu pot fi date în folosinţă.
fcă rebutul sub procentul ad­ iulie el a însumat doar 281 tone.                                                                                                 De asemenea, un număr de 36            (jelui care vine pentru prima data
mis cit mai mult posibil. Orga­ In august, pînă u 28, s-a înre­                                                                Cu prilejul consfătuirii or­     apartamente, deşi sînt prevăzu­      intr-unui din oraşele din R.D. Viet­               gîndeaseâ !a îmbrăcăm me frumoasă
                                                                                                                            ganizate de ziarul nostru pe        te să fie date în folosinţă în       nam atenţia îi este atrasă de predo­               cînd stomacul era gol V
                                                                                                                            şantierul grupului nr. 4 I.C.S.H.   acest an, nu au încă documen­        minarea culorii albastre în îmbrăcă­
                                                                                                                                                                                                     mintea locuitorilor oraşului. Toţi, de               După eliberare guvernul R.D Viet­
nizaţia de partid a desfăşurat gistrat un rebut de 2,16 la sută,                                                            participanţii au scos In eviden­ taţia necesară.                                                                            nam a acordat o mare atenţie proble­
                                                                                                                                                                                                                                                        mei îmbunătăţirii condiţiilor de trai
prin agitatori o susţinută m un­ fr ă de 3.a s”tă. cit este ad­                                                             ţă o serie de lipsuri. S-a sem­       Sfatul popular al oraşului
                                                                                                                            nalat printre altele că deşi tre ­  Hunedoara, ca şi conducerea
că politica de merii în rîndul misul.                     A. JURCA                                                          cuseră aproape 6 luni din acest
                                                                                                                            an, era asigurată mai puţin de      L M. Ghelar au cunoscut situa­
oţel arilor, au fost afişate lo­                                                                                                                                ţia existentă. In repetate rîn-

zinci şi panouri in incinta sec­                                                                                            jumătate din documentaţia teh­ duri constructorii le-au sesizat. la bătrîni pînă la copii, de la oră­ ale oamenilor muncii.
                                                                                                                            nică necesară. Ba mai mult. Be­                                          şeni pînă la cei veniţi de curînd de                 Paralel cu grija pentru satislace-
ţiei in care se arătau operativ                                                                                             neficiarul nu manifesta interes     Din păcate însă beneficiarul a       la ţară, toţi parcă preferă să se îm­              rea necesităţilor de alimente, a Fost
realizările fruntaşilor şi se cri­                                                                                          suficient în primirea documen­      rămas pasiv la multe din sesi­       brace in albastru, iar în ochii lor se             lansată lozinca .,să se dea posibili­
ticau codaşii. Comitetul sindi­                                                                                             taţiei. Chiar şi la unele blocuri   zări. Pe bună dreptate se în ­       citeşte mîndria care spune celor ve­               tate tuturor de a se îmbrăca mal
catului a stabilit drept princi­                                                                                            nou începute, beneficiarul nu a     treabă constructorii, oare tov.      niţi : această ţesătură e făcută de                bine'1.
pal oL‘ etiv al întrecerii reduce­                                                                                          căutat să sprijine grăbirea rit­                                         noi.
rea rebutului şi îmbunătăţirea                                                                                              mului. Astfel, la blocurile S nu    Piţică, vicepreşedinte al Comi­                                                           ®a urmare a îndeplinirii cu suc­
calităţii oţelului. Conducerea                                                                                              s-a asigurat eliberarea ampla­      tetului executiv al Sfatului           Aproape Intr-un secol de ocupaţie                ces a planului trienal de dezvoltare
tehnico-administrativă a trecut                                                                                             samentului la timp. De aseme­       popular orăşenesc Hunedoara          a Vietnamului, colonialiştii francezi              economică, în R.D. Vietnam a lost
                                                                                                                                                                care are sarcina să se ocupe de      au construit doar o singură filatură               realizai un progres uriaş în domeniul
                                                                                                                            nea nu s eliberat terenul de
                                                                                                                                                                problemele de construcţii are
la înfăptuirea planului de mă­                                                                                              nişte plopi .care au oprit lucră­   alte preocunări ?                                                                       producţiei de ţesături pentru îmbrăcă­
suri tehnico-organlzatorice. Un                                                                                             rile la fundaţie multe zile. Apoi                                                                                           mintea populaţiei. A fost reconstruit
accent deosebit a fost' pus pe ri­         Utemistul Mic Petru rabotor la Atelierele centrale Gura-                         sfatul popular orăşenesc Hu­          Nu ..ste oare timpul ca bene­      de bumbac care era atunci cea mai                  şi lărgit Combinatul textil de la
dicarea calificării oamenilor.        bursa tşi depăşeşte silnic norma in medie cu 28 la sută.                              nedoara nu ă Intervenit pentru      ficiarul să se simtă în egală        mare din Indochina, cu o producţie                 Nam Dinia, El a fost utilat cu ma­
Fie el oţelar, turnător, lăcătuş                                                                                            rezolvarea unor probleme pri­       măsură răspunzător de îndepli­       anuală de 30 de milioane metri pă­                 şini moderne şi înzestrat cu nume­
sau electrician, fiecare om a               In fotografie: Rabotorul Mic Petru în timpul lucrului.                          vind apa şi curentul electric pe    nirea sarcinilor de plan, de d a­    traţi de ţesături, revenind pe cap de              roşi muncitori calificaţi, ceea ce a
primit săptănhnal o temă spre                                                                                               şantier/ din care cauză s-au        rea în folosinţă a apartam en­       locuitor circa o jumătate de metru.                permis ca producţia lui anuală să
rezolvare. Doar cu toţii erau în ­                                                                                          oprit chiar cîteva zile lucră­      telor planificate ? I. Este nece­                                                       atingă 50 de milioane de metri da
cadraţi în forma de ridicare a                                                                                              rile.                               sar să existe o preocupare mai         Dar aceste ţesături nu erau acce­                ţesături.
calificării „Tema săptămînii“.                                                                                                                                  mare pentru asigurarea docu­         sibile locuitorilor de la sate, cl erau
Prin toate mijloacele a fost                                                                                                  in urma celor sesizate, s-au      mentaţiei tehnice şi eliberarea      la dispoziţia bogaţilor, a mandarini­                Astăzi, în R.D, Vietnam se produo
combătută tjncepţia unor oţe-                                                                                               luat unele măsuri. Dar cu toate     amplasamentelor. Ritmul de           lor. Numai o mică cantitate de ţesă­               nu numai ţesături albastre, la Combi­
lari, concepţie conform căreia                                                                                                                                  dezvoltare a construcţiilor indus­   tură mediocră „diem bao“ (un fel de                natul textil din Nam Dinia, ci şi ţe­
principalul e cantitatea.                                                                                                   acestea pe şantier se mai fac       triale în cetatea oţelului Hune­     ţesătură groasă), ajungea la sate                  sături ca poplin, stofe şi altele, care
                                                                                                                                                                doara, impune un ritm tot atît       pentru a satisface necesităţile locui­             sînt foarte apreciate de populaţie.
  încetul cu încetul, lucrurile                                                                                             simţite unele neajunsuri create     de susţinut şi la construcţiile      torilor lor. Aproape întreaga popu­
                                                                                                                                                                                                     laţie Săracă purta îmbrăcăminte din                  Sortimentul şi culorile ţesăturilor
                                                                                                                            de beneficiar. Ele continuă să      de blocuri. Este necesar ca să       ţesături făcute acasă vopsite în ne­               vietnameze sînt foarte variate : Fulare
                                                                                                                                                                                                     gru sau în maro.
                                                                                                                            persiste încă pe şantier. L’a       fie mobilizate toate forţele pen­
                                                                                                                            blocurile H şi D, care sînt îri-
                                                                                                                            tr-o fază înaintată de lucru, nu    tru realizarea sarcinilor de plan.

                                                                                                                                                                                                     6e-i drept, au existat mari canti­ de lînă şi de bumbac pentru tineri
                                                                                                                                                                                                                                                        şi tinere, basmale din mătase sub­
  Pentru a-ţi face o imagine             I) A I E N I I                                                                                                         turile pe care puţini localnici      tăţi de ţesături importate din străină­            ţire, produse la ţesătorla Ha Donk,
cit de cit reală asupra trans­                                                                                                                                  le cultivau in trecut pe lingă       tate, însă poporul în majoritatea sa               cu desene colorate care zugrăvesa
formărilor survenite In viaţa                                                                                                                                   casă, se recoltează azi din a-       nu Ie-a putut cumpăra. F.I putea doar              turnul secular al broaştei ţestoase
locuitorilor din Baia este ne­                                                                                                                                  bundenţă de pe cele 15 ha. de                                                           şi îndrăgitele palmiere de cocos din
                                                                                                                                                                                                     să Ie privească.

cesar să te întorci spre trecut,                                                                                                                                grădină a colectivei. Producţiile Oare era posibil ca cineva să se sud.

să faci o comparaţie cu pre­ face zile de clacă, a trebuit La intrarea in sat te va întîm- De pe poarta colectivei ies mari obţinute de gospodărie, nu

zentul şi să vezi ce a fost şi să-şi pună „tureci“ dubli ca pina un cartier întreg de con­ carele şi cele două autocamioa­ numai că satisfac cerinţele lo­                                           ŞCOALA PROFESIONALA DE MECANICI
ce a devenit satul, cum au trăit să nu mai simtă toată forţa lo­ strucţii noi şi arătoase. Aproa­ ne, care transportă fără între­ calnicilor, dar mai rămîn şi pen­

şi cum trăiesc oamenii.               viturilor primite.                        pe 20 de clădiri zidite din că­ rupere saci plini cu griu, prima tru vînzare. Roşii, de pildă, s-au                               AGRICOLI ALBA IUL1A

Nu-i nevoie să mergi prea Mulţi dintre oameni n-au rămidă şi acoperite cu ţiglă, 7 răsplată a muncii din anul 1961. recoltat atît ’de multe în acest

departe in trecut. Este suficient uitat nici azi vremea cînd pen­ construcţii zootehnice (a opta Deasupra sacilor stivuiţi vei an incit 10 vagoane vor fi li­
să întorci filele calendarului cu tru neplata impozitelor li se îşi profilează conturul pe fon­ vedea pe losif Groza, Teodor vrate statului, iar alte cîteva
numai 20 de ani în urmă, pe lua de către preceptori blidul datul celorlalte). Aici, au adu­ Filip, Gheorghe Voinea ori loan vagoane au început să fie împăr­                                                      ANUNŢA:

vremea cină pe aceste melea­ din care minea o familie în­ nat dăienii o parte din averea Istrate care au ridicat drept a- ţite colectiviştilor. La fel s-a                                           E xam enul de adsmitere pentru .
guri puterea era în mina dom­ treagă. Ei n-au uitat nici fap­ colectivei: mai bine de 300 bo­ vans de 40 la sută intre 1.100 procedat şi cu numeroasele va­
nilor, cină cele 4.200 ha. de te­ tul că timp de 40 de ani au tot vine, aproape 200 porci, şi mul­ şi 1.700 kg. griu.                                           goane de ceapă şi varză.             a n u l i 9 care s-a comunicai că începe

ren pe care lucrează azi colec­ adunat bani pentru construirea te altele.                                                   Lumina, viaţa nouă a pătruns In trecut, la Daia, au existat              ia data de 5 septembrie 1961, s e a m in ă

tiviştii se găseau in stăpînirea unui local de şcoală pe care Pe uliţa ce şerpuieşte prin peste tot odată cu înfiinţarea numai cîteva hectare cu vie,

* moşierilor.                         lî-l promiteau de fiecare dată            mijlocul satului, vei inttlni pes­          colectivei. Lămpile cu petrol şi    iar pomi, nici unul. Acum, co­       pentru © d ată ce se va comu»
                                      trimişii stăpinirii veniţi să-şi          te 500 case noi, zidite din cără-           opaiţele au fost aruncate de        lectiviştii de aici au deja 26 ha.   niea ulterior.
              CoVasaW i               depună candidaturile în alegeri,                                                      mult la gunoi. Locul lor a fost     cu viţă de vie, din care 8 ha.
                                      cum n-au uitat nici cocioaUele                Din carnetul                            luat de becurile strălucitoare      au intrat deja pe rod. După             In fo rm a ţii suplim entare se p o f o b ţin e la se cre ­
    Aşa erau cunoscuţi odinioară      de pămînt acoperite cu paie,                                                          care au pătruns în fiecare casă.    cîte arată recolta şi producţia      ta ria tu l şcolii Itelefon 39).
  ăăienii. Li se spunea astfel pen­   unde Lumina zilei pătrundea                DE REPORTER                                Şcoala pe care „domnii“ n-au        de struguri se va evalua în va­
  tru că singurul produs pe ca-       printr-un ochiuleţ de geam cit                                                        fost în stare s-o clădească timp    goane. Mai ales în 1965, cînd        ^ •!— <4— ‘  ' r ~ r - ~ r — »— •*— » r * * j - m  •r * *  /*— » » r - *
 re-l vindeau pe pieţele din          palma, ori prin podul casei.              midâ, din care 380 sînt con­                de 40 de ani a fost ridicată        Pe pantele din împrejurimi unde
  Sebeş ori Alba lulia era lap­                                                 struite numai in anii, de cînd              în mai puţin de 3 ani, iar ală­     niciodată n-a crescut altceva        | INSTITUTUL AGRONOMIC TIMIŞOARA l
 tele covăsit. Altceva nu aveau.        Sc părea că pe aceste melea­            s-a infiiJiţat gospodăria colec­            turi de ea s-a înfiinţat un dis­    decît buruiană, alte 80 ha. de
                                      guri pâmintul n-a fost nicio­             tivă. In curtea lui loan Groza              pensar deservit de doi medici.      Viţă de vie vor multiplica nu­       l ----------------------------------------------------------------------------------- l
    Unii mai îndrăzneţi şi cu pi­     dată roditor. Se părea numai,             vei observa un contrast destul                                                  mărul vagoanelor de produse
  cioare mai zdravene îşi pu­         deoarece din rodul pămînt.ului            de semnificativ între vechi şi                Copiii colectiviştilor din Dala   agricole livrate statului, ori fo ­  f pregăteşte ingineri agronomi şi ingî- ]
  neau traista în băţ şi luau dru­    nu se ospătau cei care-l mun­             nou. In stingă, casa veche bă-              nu mai sînt lăsaţi azi in voia      losite de membrii gospodăriei
  mul spre Bucureşti, crezind că      ceau şi-i smulgeau bunătăţile.            trînească, rămăşiţă a trecutului,           soartei, atunci cînd mamele lor     agricole colective.                  t neri zoofehnişti.                                                                            i
  vor ptitea înlocui acolo mămă­      Ei trebuiau să se mulţumească             iar in dreapta, alta nouă zi­               pleacă la munca cîmpului, de­                                            t1
  liga şi laptele covăsit, cu pline.  cu resturile, şi acelea plătite           dită anul acesta, cu uşi şi fe­             oarece grădiniţa sezonieră ce          Şi nu-i 'departe vremea cina      [ Concursul de admitere începe ]
  ÎTraian Volna şi ’Andrei Groza      înmiit.                                   restre mari, luminoase, adevă­              funcţionează pe lingă gospodă­      cele 52 ha. de livezi tinere,
  tşi amintesc şi azi de un ase­                                                rată casă de orăşan.                        rie, adăposteşte mai bine de        plantate cu sprijinul cercetăto­     [ în ziua de 10 septembrie a. c.
  menea drum, tn urma căruia                    C olectiviştii                                                              140 de copii.                       rilor de la staţiunea experi­
  sperau să se întoarcă acasă cu                                                   Mai departe la fel. Zeci, sute                                                                                    t orele 9 şi constă din următoa-
  „punga plină".                         La îndemnul comuniştilor, in           de case noi îţi vorbesc despre                 In locu l k ilo g ra m e lo r,   mentală horticolă Geoagiu, în­
                                      1950, 210 familii de dăieni au            viaţa nouă pe care şi-au fău-
    — Am plecat pe jos. Pînă la       pus bazele gospodăriei agrico­            rit-o şi o trăiesc azi dăienii. Iar                      vagoanele              tregite cu alte 40 hectare pînă
  ’Bucureşti am mers cerşind din      le colective. începutul n-a fost          in inima satului, clădirea cămi­
  sat în sat, povestesc ei. 'Acoffi,  prea uşor. Gurile rele spuneau            nului cultural, cum nu e alta                  Cu un an sau doi in urmă,        in 1965, vor produce şi ele va­      \ rele probe:                                                                                  \
  ne-am angajat la un atelier,        că treburile n-or să meargă mai           în împrejurimi, adună sub ari­              dăienii îşi procurau legume,
  particular. N-am stat nici o        bine ca înainte, că „sărac te- ai         pa ei seară de seară mai bine               zarzavaturi sau struguri de la      goane întregi de mere, pere,         i — Ştiinţe naturale (Bazele ]
  lună de zile, pentru că atunci      născut, sărac ai să mori“. Cu              de 200 colectivişti încadraţi in           oraş. Pentru aceasta făceau         caise, vişine, cireşe, ori prune
  cînd am cerut un boţ de mă­         mămăligă, varză şi lapte covă­             formaţiile de cor, dansuri, în             drumul pînă la Sebeş pe jos.
  măligă in plus, am fost scoşi                                                 brigada artistică de agitaţie, în           Erau obişnuiţi cu el. Astăzi,       de masă.
  pe uşă afară. Ne-am întors tot      sit s-a născut din tată în fiu            echipa de fluieraşi etc. Nu poţi            pot merge la Sebeş cu auto­
  pe jos, mai săraci de cum ple­                                                 părăsi clădirea fără a intra în            buzul care circulă de trei ori                    k                      i ăarwinismului, Botanică |
  casem.                               dăianul şl cu un rină de straie           biblioteca ce numără peste                 pe zi. Dar pentru asemenea
                                                                                 6.000 de volume, gustate cu                produse, dăienii nu mai fac           Un tablou măreţ al inoirilor       [ şi Zoologie) ;scris şi oral f
     Bătrinul Dan Irimie, care toa­   ponosite şi cu ele trebuia să                                                         drumul pînă la Sebeş. La se­        exprimă Daia de azi, Daia co­
  tă tinereţea lui şi-a petrecut-o                                                                                          diul gospodăriei colective găsesc   lectivizată. El este un şir fără     ţ —- Chimie; scris şi oral ]
  ca slugă la boier, îşi amintfŞte    moară.                                                                                produsele respective culese de      sfîrşit de activităţi noi şi ren­
  că la o zi de t Mai, pentru că                                                                                                                                tabile, menite să îndestuleze        \ — Maiematici; oral                                                                           |
                                          Lucrurile nu s-au întîmplat                                                                                           traiul oamenilor, să le facă
                                                                                                                                                                viaţa mai frumoasă, mai înflo­
                                       însă aşa. Pentru a te convinge                                                                                           ritoare.

fusese să petreacă în loc de a cititorule, mergi astăzi in Daia. pasiune de joştii bejenari.                                pe ogoarele proprii. Zqrzava-                        A U R E L DA V ID ^ J u JU U U WwJuJ uJuJuJU U JU U U J                                       JfcJuJuJ»
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11