Page 60 - 1961-09
P. 60
pag. 4 VRU MUV SOCIALISMULUI . Nr. 2092
t8e>r.
Bac
xUtlmeJje şlltâ • jxltuixele şJLiuâ • ix lilraeie ş lir i • jultlraelß. ştiri
Moscova — centru
al industrieide
MOSCOVA 15 (Agerpres'}. montaj şi finisare pe şantic- L
— TASS transmite : re, a crescut acum de 1,8 ori >
Moscova a devenit un uriaş
faţă de 1958, iar costul unui <L
centru al industriei de con
strucţii. Aici există o sută de metru pătrat de suprafaţă %
întreprinderi de înaltă meca
nizare care produc anual locuibilă s-a redus cu 20 la fZ
75.000 tone de beton armat,
panouri şi diferite prefabri sută.
cate.
Specialiştii şî oamenii de
Aproape toate procesele de
Tineretul studenţesc AI I V 4 e a C ongres a l P a r tid u lu i Luis Carlos Prestes despre recenta producţie sint mecanizate. ştiinţă din Moscova lucrea
Productivitatea medie a mun
cii a unui muncilor se ridică ză la construirea unor tipuri
ta unele uzine la 400—500
Suptă pentru dezarmare M uncii din Coreea m.c. beton armat pe an, adi mai perfecţionate de mate
că mai mult decit nivelul
generală şi totală criză politică din Brazilia productivităţii muncii unul riale de construcţii. Se pre- L
muncilor american.
SOFIA 15 (Agerpres). — BTA PHENIAN 15 (Agerpres). — In şedinţa din dimineaţa zilei de vede fabricarea unor ţevi cu
transmite : Delegaţii la Congresul al IV-lea al 15 septembrie, reprezentanţii partidelor Suprafaţa locuibilă reali
Partidului Muncii din Coreea au con frăţeşti din Indonezia, Anglia, Austria, zată de un muncitor care se diametrul pină la 3,5 metri,
Tineretul studenţesc luptă tinuat discutarea raportului de activi Algeria, Canada, Olanda, Tailanda au ocupă de fabricarea diverse
neobosit pentru dezarmare ge tate al Comitetului Central al parti RIO DE JANEIRO 15 (Ager litară care să fie în stare să lor construcţii şi prefabricate, a unor construcţii mari din
nerală şi totală, pentru înche dului. dat citire mesajelor de salut adresate transforme Brazilia într-o
Congresului al IV-lea al Partidului pres). — unealtă docilă a politicii mili precum şi de lucrările de beton armat pentru diverse
Muncii din Coreea. Presa din Rio de Janeiro a
tare colonialiste a cercurilor şosele, precum şi a unor con
publicat la 14 septembrie decla militariste din S.U.A.“. Poporul
raţia secretarului general al insă şi-a dat seama de primej strucţii din beton armat pre-
C.C. al Partidului Comunist din
tensionat pentru clădirile in
ierea unui tratat de pace cu Brazilia Luis Carlos Prestes în dia care plana asupra ţării. Ma dustriale.
cele două state germane, pentru legătură cu recenta criză politi joritatea naţiunii s-a ridicat în Industria de constnicţii
triumful păcii şi democraţiei in Presa americană aprobă declaraţia că din ţară. Prestes a subliniat apărarea legalităţii, pentru re iipune la punct producţia de
întreaga lume, a declarat Jiri in declaraţia sa că ocuparea miterea postului de preşedinte locuinţe şi camere prefabri
Pelikan, preşedintele Uniunii postului de preşedinte al repu lui Joao Goulart. S-a creat un
Ministerului Afacerilor Externe cate. In octombrie va începe
Internaţionale a studenţilor, la al U. R. S. S, blicii de către Joao Goulart şi larg front unit în care au in montarea primelor case. <U
o conferinţă de presă care a infrîngerea adepţilor loviturii de trat toate păturile populaţiei.
avut loc la 14 septembrie la stat — reprezintă o mare victo In lupta pentru apărarea legali w\AAA/ ’
rie a poporului brazilian, o m ăr tăţii şi libertăţilor democratice
Sofia. NEW YORK 15 (Agerpres). Michael O’Neil, comentatorul turie a puterii forţelor demo au luat parte activă comuniştii. In A u slria a fost arestaf un asasin nazist
J. Pelikan a vorbit despre — TASS transmite : ziarului „News“ care apare la cratice din ţară şi a maturităţii
Washington, remarcă că State politice a poporului brazilian. In încheiere, Prestes scrie că VIENA 15 (Agerpres). — reuşit multă vreme să se ascundă sub
participarea in masă a studen Declaraţia Ministerului Aface le Unite nu numai că salută comuniştii vor continua lupta In Austria a fost arestat Richard un alt nume, sînt pătate de sîngele .»
ţilor din Asia, Africa şi America rilor Externe al U.R.S.S. în „asentimentul prompt al Uniu Concomitent, săptă: naiul pentru formarea unui guvern Hochreiner, fost Standartenführer al de zeci de oameni nevinovaţi împuşcaţi
Latină la lupta împotriva colo care se anunţă că A. A. Grornî- nii Sovietice pentru tratative „Novos Rumos“ publică un ar democrat-naţional. „Acum, sub taşamentelor de asalt hitleriste SA. de el. T
nialismului şi imperialismului kc, ministrul Afacerilor Externe serioase în problema crizei Ber ticol al Iui Prestes intitulat Miinile acestui asasin nazist, care a
american, despre lupta tinere ai U.R.S.S., este dispus să pro linului în viitorul ¦ apropiat“, „Comuniştii şi noul guvern“. In liniază el, principalul este mobi
tului progresist din Europa îm cedeze la un schimb de păreri dar şi declară că-acest lucru articol se spune că evenimente lizarea maselor spre a cere nou „Neues DeufschlancT atrage atenfia
potriva revanşismului şi milita cu secretarul de Stat al S.U.A., „sporeşte speranţele că această le care au avut-loc in Brazilia lui.guvern şi Congresului naţio
rismului vest-german, despre Dean Rusk, găseşte aprobarea criză primejdioasă poate fi mu după demisia lui Quaclros au nal dezarmarea adepţilor lovi asupra pregătirilor agresive din R.F.G.
lupta studenţilor din toate ţă • cea mai largă în presa ameri tată din pragul războiului în turii de stat, înlăturarea lor din
rile lumii împotriva imperialiş cană. Ziarele publică la locuri sala conferinţei“. arătat încă o dată că imperia posturile cheie şi pedepsirea BERLIN 15 (Agerpres). mai fie chemaţi în armată peste
tilor şl a mercenarilor lor. vizibile ştiri în legătură cu lor“. Este, de asemenea necesar, Ziarul „Neues Deutschland“ 40.000 de recruţi. Cercurile gu
această declaraţie, precum şi In titlul ziarului „New York liştii americani nu mai pot ac subliniază secretarul general al atrage atenţia asupra pregăti
Potrivit hotărîrli Comitetului comentarii. Ştirea ziarului „New Times“ se spune: „Grornîko se C.C. al P.C. din Brazilia, să se rilor agresive din R.F.G. şi asu vernante din R.F.G., subliniază
Executiv al U.I.S., a declarat J. York Herald Tribune“ este inti va întîlni în curînd aici cu Rusk ţiona după bunul plac pe con mobilizeze masele la lupta pen pra isteriei războinice stîrnite ziarul, au hotărît să adopte noi
Pelikan, intre 10—18 noiembrie tulată : „Kremlinul spune Sta pentru tratative în problema tru restabilirea relaţiilor diplo
1961 în toate ţările se va des telor U n ite: Să procedăm la un tinentul latino-american. După matice cu U.E.S S. şi cu celelal de cercurile guvernante de Ia măsuri în vederea înarmării, pe
făşura Săptămîna tineretului Bonn. Ziarul aminteşte că gu care vor începe să le înfăptu
studenţesc cu prilejul celei de-a cum subliniază Prestes, cercu vernul vest-german a prelungit
!5-a aniversări a înfiinţării serviciul militar pentru 36.000 iască după 17 septembrie ziua
rile militare ale S.U.A. au fost de militari din Bundeswehr. Se alegerilor în Bundestag. Printre
prevede ca la 1 octombrie să aceste măsuri figurează: prelun
nemulţumite de restabilirea re
girea serviciului militar de la 1"
laţiilor cu Uniunea Sovietică. la 18 luni, concentrarea dc re
zervişti în aşa-numita „armată
In articol se arată că forţele teritorială“, concentrarea per
soanelor născute în 1922, în ar
acestei organizaţii. schimb de păreri“, Berlinului — miniştrii american cele mai reacţionare, ia cererea te ţări socialiste, pentru îm bu marea intensă a Bundeswelin;-
nătăţirea situaţiei oamenilor lui cu arma atomică, sporirea în
est " V ... ~ -------------- ------ şi sovietic ai Afacerilor Exter cercurilor imperialiste din S.U.A, muncii“.
au decis „să lichideze procesul 1962 a cheltuielilor pentru înar
Lucrările conferinţei Uniunii ne vor căuta o bază pentru tra democratic de dezvoltare şi să mare de la 13,5 la 15 miliarde
tativele dintre Est şi Vest“. I instaureze în ţară dictatura mi mărci.
Interparlamentare
Tot ceea ce se petrece acum
de la Bruxelles La Elisabethville: Ia Bonn, se arată în articol, este
prevăzut în planul morţii „MT-
BRUXELLES 15. — Corespondentul Germaniei occidentale ca aceasta să se Forţele O.N.V. sînt 96“, elaborat în secret de minis
Agerpres transmite : ţină Ia Stuttgart. Acad. Mihail Ralea trul de Război, Strauss, împreu
a declarat că Stuttgartul nu poate con pe situaţie
Cea de-a 50-a conferinţă a Uniunii stitui locul de desfăşurare a acestei con nă cu comandamentul N.A.T.O.
Interparlamentare a început printr-o ferinţe dacă se ţine seama de atmosfera LEOPOLDVILLE (Ager- de refugiaţi, membri ai tribu In Germania occidentală, sub
şedinţă a Consiliului Interparlamentar, de „război rece" care domneşte în prezent lui Baluba, cate a tost atacată
organul conducător al Uniunii Interpar in Germania occidentală. De asemenea preş). — miercuri noaptea de mercenari. liniază ziarul, este necesar să se
lamentare. La prima şedinţă, din par a declarat el, Germania occidentală nu Ciocniri serioase au avut loc joi obţină o cotitură spre democra
tea R. P. Romine au participat acad. are relaţii diplomatice cu multe ţări In Katanga au avut loc noi la Jadotville, unde unităţi ale ţie şi pace, spre dezarmar«.j»«j
Miliail Ralea şi Barbu Solomon. Cu membre ale Uniunii Interparlamentare O.N.U. sînt de aproape o săp
această ocazie au fost primiţi în Uni ciocniri. Ştirile din această pro tămână încercuite de mercenari. neutralitatea Germaniei,'’1(daci?
une doi noi membri: Nigeria şi Gua şi deci aceste ţări nu ar putea fi pre ţara şi poporul nu vor să piară
temala. zente la lucrările Conferinţei datorită vincie sosesc cu greu şi cu în- Pentru a face ţaţă acţiunilor în viitoarea militarismului şi a
numeroaselor dificultăţi ce decurg din Cupelor dc mercenari care au unui război atomic.
Majoritatea celor care au luat cuvîn- această situaţie. Alegerea acestei loca tîrziere din cauza întreruperii reuşit să se regrupeze prcyă-
tul în cadrul dezbaterilor generale din lităţi, a arătat vorbitorul, ar fi în con tindu-sc pentru un contraatac,
U septembrie au atras atenţia asupra tradicţie cu caracterul universal al Uni comunicaţiilor. In seara zilei de autorităţile O.N.U. trimit în
actualei situaţii internaţionale şi asu unii Interparlamentare. Katanga noi întăriri.
pra necesităţii soluţionării paşnice a 14 septembrie un purtător de
problemelor internaţionale litigioase. Ei S-a propus ca conferinţa pregătitoa Agenţia Renier relatează că
au subliniat urgenţa soluţionării pro re să se ţină la Geneva. Propunerea cuvînt al forţelor O.N.U. a de Chombe, despre care se spunea
blemei Tratatului de pace cu Germania va fi discutată de Consiliul Interparla că se ascunde în împrejurimile
şi a normalizării pe această bază a mentar. clarat eră joi „la Elisabethville Elisabethville-ului, s-a refugiat
situaţiei din Berlinul occidental şi au joi la consulatul britanic din
îndemnat la încheierea cit mai grabni I.uîndu-se în discuţie problema dis au continuat sporadic să fie tra acest oraş, care i-a acordat azil.
că a unui acord cu privire la dezarma criminării rasiale în Africa de sud, re Ulterior, în'cursul zilei, el s-a
rea generală şi totală, care ar pune prezentantul R.A.U. a prezentat un pro se tocuri de armă, dar forţele
pentru totdeauna capăt cursei înarmă iect de rezoluţie în care condamnă dis instalat în „palatul preziden
rilor şi experienţelor nucleare, precum criminai ca rasială în această parte a O.N.U. sînt stăpîne pe situaţie“. ţial“ pe care l-a transformat A vio an e m ilitare
şi Ia rezolvarea celorlalte probleme in- bunii. Reprezentantul Angliei s-a opus într-o fortăreaţă a trupelor de
Icrnaţîonale pc baza principiului coe discutării acestei probleme. Atitudinea Din vilele ocupate de belgieni mercenari. Un post dc radio vest-germ ane
xistenţei paşnice. Trecîndu-se la discu lui a fost insă dezaprobată de toţi cei clandestin, care potrivit unor în c a lc ă spaţiul
tarea locului unde trebuie să se des- lalţi delegaţi. se trage în permanenţă împo ştiri ar ii instalat în Rhodcsia
lăşoare lucrările viitoarei conferinţe dc nord. iar polrivit allora ir aerian al R.D .G .
pregătitoare din primăvara anului 1962, Consiliul Interparlamentar a adoptat triva patrulelor O.N.U. Merce jungla kalangheză, a transmis
conducătorul delegaţiei Uniunii Sovie din nou în unanimitate rezoluţia adop un apel al lui Chombe la de BERLIN 15 (Agerpres). —
tice, Paletskis, şi conducătorul delega tată şi la Atena în 1960. la sesiunea narii au bombardat clădirea clanşarea unui „război total". După cum anunţă Departamentul d*
ţiei R. P. Romine. acad. Mihail Ralea. precedentă, care condamnă discrimina Presă de pe lingă preşedintele Consiliu
au respins propunerea reprezentantului rea rasială. Numai delegaţia britanică postului de radio din Elisabeth lui de Miniştri al R.D.G., la 14 septem
s-a abţinut de la vot. brie, aproximativ pe la ora 15, două
ville. Ciocniri au avut loc joi avioane de vânătoare ale Bundeswehru-
lui vest-german, violind spaţiul aerian
şi în împrejurimile capitalei al R.D.G., au pătruns în regiunea Eise
nach în spaţiul aerian al Republicii De
katangheze. Cartierul general mocrate Germane. Ele au zburat dea
supra teritoriului R.D.G. şi au aterizat
al O.N.U. a anunţat că trupe aproximativ la ora 15.29 pe aerodromul
Tegel din Berlinul occidental, care se
katangheze, conduse de ofiţeri află sub control francez.
încălcarea drepturilor suverane ale
europeni se concentrează în ju R.D.G. de către avioanele militare vesl-
germane reprezintă un act de provo
rul Elisabethville'-ului în vede- care fără precedent care reclamă efec
tuarea celei mai riguroase cercetări.
tea unui contraatac. ’rimele După cum se subliniază în conti
nuare în comunicat, versiunea difuzată
O.N.U. au blccat marile artere, de cercurile occidentale, potrivit căreia
cele două avioane care au decolat din
ale acestui oraş, precum şi Franţa au fost nevoite să aterizeze in
Berlinul occidental din cauza lipsei de
drumurile care duc spre tabăra carburanţi, este o minciună grosolană.
Avioanele militare vest-germane au
unde se află cîl!va zeci de mii zburat deasupra teritoriului R.D.G. in
scopuri de spionaj.
In actuala campanie electorală din In a ju n u l a le g e rilo r din R . F . G e r m a n ă . rca neînfrînată a militariştilor vest-ger- Acţiuni ilegale
R.F. Germană pentru alegerile parla mani. Cu toate că Uniunea Sovietică ;i provocatoare
mentare din 17 septembrie, cancelarul Drumul revanşei nu oferă nici o perspectivă a propus ca reglementarea paşnică cn = ale R.F. Germa-
Adenauer şi primarul vest-berlinez, Germania să ţină seama de interesele ~ ne Ia Irontiera
Brandt, cei doi candidaţi a: partide expunînd implicit poporul german — o „alternativă" a actualei politici oii- şi ăi partidului social-democrat. In legitime ale tuturor părţilor, puterile ®Ecaanas R. D. Germane.
lor catolice şi social-democraî pen în cazul cind imperialiştii ar aprin c'alc. Brandt, Olenhauer şi ceilalţi actualele condiţii din Germania occi occidentale au creat în mod artificial Liibke, preşedintele statu
tru postul de şef al guvernului, se de flăcările războiului — la distru lideri social-demacraţi de dreapta nu dentală nu se poate vorbi despre aşa-numita „criză a Berlinului", pre lui vest-german, a trecut
întrec în aţiţarea psihozei revanşarde. gere. fac decit o încercare de înşelare a libertatea alegătorului, dc vreme ce text pentru intensificarea cursei înar în noaptea de 29 august
Planului de revizuire a frontierelor maselor, de salvare a politicii lui Adc- partidul clasei muncitoare — Partidul mărilor. cu o maşină militară ame
cu forţa elaborat de catolicul Ade Promovarea acestei politici cu un nauer care a suferit numeroase eşecuii. ricană în Berlinul occi
nauer i s-a alăturat social-democralul vădit caracter antinaţional este ca Politica lui Adenauer de igno Comunist din Germania — a fost Opinia publică din întreaga lume ur
Brandt, care îl supralicitează chiar. muflată sub pretextul „ncae.-itâln rare a R. D. Germane a pri declarat de autorităţile de la Bonn. măreşte cu atenlie alegerile din Germa dental.
continuităţii“ în conducere, ceea cc mit o serioasă lovitură recent, ca şi pe vremea lui llitler, in aiura nia occidentală, deoarece ipoteza că Iată-1 pe Liibke în mij
Cit de apropiate sint poziţiile par înseamnă împingerea populaţiei vest- cind la conferinţa şefilor a 25 de legii şi este nevoit să acţioneze in Adenauer sau Brandt ar reuşi să an
tidelor creşti n-democrat şi social-cie- germane pe drumul nefast şi fără state de la Belgrad s-a subliniat ne condiţiile unei crunte prigoane. De treneze populaţia vest-germană pe dru locul ocupanţilor ameri
mocrat in actualele alegeri a tost de intoarcerc al agresiunii şi revan cesitatea recunoaşterii existenţei a r-IIfel Bonnul desfăşoară aceeaşi crun mul nefast pe care a împins Hiller
caracterizat de agenţia Associated şei. Populaţia vest-germanâ care a to două st:.fe germane. De asemenea, tă teroare împotriva oricărui nu ur Germania prezintă perspective sumbre cani.
Press în următorii termeni : „Aiît Ade lerat pină acum la conducerea tre măsurile guvernului Republicii Deiiw- mează linia politică oficială a re lor jele sănătoase ale populaţiei vesi-
nauer cit şi Brandt vor continua re burilor statului o echipă ministerială vanşei şi militarismului : candidaţii germane resping pretenţia propagandei MOSCOVA. — La 14 sep LONDRA. — Agenţia Reuter
laţiile striuse ale Germaniei occiden In care 12 din cei 17 miniştri şi se COMENTARIUL) Uniunii germane a păcii, singurul oficiale şi „opoziţioniste" social-demo- tembrie în Sala coloanelor a anunţă că la 15 septembrie, fos
tale cu Occidentul. Sub oricare din cretari de stat au lost nazişti sau partid vest-german legal care se pro crate că nu ar exista vreo ieşire, cu Casei sindicatelor a avut ioc o tul preşedinte al Braziliei, Ja-
cele două guverne, Germania occiden nu avut legături cu regimul hitierist erate Germane menite să întărească nunţă pentru dezarmare şl neutrali toate că Uniunea Sovietică, R. D. Ger reuniune internaţională a stu nio Quadros, a sosit la Londra,
tală va continua să fie membră a este îndemnată să meargă mai de paza frontierelor şi să împiedice ac tate. pentru înţelegere reciprocă s> mană şi celelalte ţări socialiste s-au denţilor la care au participat
parte spre prăpastie. In propaganda tivitatea de instigare şi de sabotaj a pace, au de înfruntat represiunile la pronunţat ca- problema reglementării tineri din peste 70 de ţari ale LONDRA. — Ziarul „Liver-
N.A.T.O.“. lor electorală, reprezentanţii actua Bonnului, au dat o puternică IcviUiră paşnice cu Germania să fie soluţio Europei, Asiei, Africii, Americii pool Daily Post“ cere puterilor,
lului regim bonnist exprimă preten politicii lui Adenauer. Aşa-iuimitul care sînt supuşi. nată de comun acord, ţinind seama di Latine. occidentale să dea dovadă de
In cuvântările sale electorale, Ade ţii teritoriale nu numai faţă de Re „program al păcii'.', prezentai de îndrăzneala revanşarzilor vest-ger- interesele legitime ale tuturor părţilor sinceritate în ceea ce priveşte
nauer se dovedeşte a fi nu numai publica Democrată Germană, al cărei Brandt, iui este altceva decât un pro încheierea tratatului de pace cu Ger LENINGRAD. — La uzina tratativele cu Uniunea Sovieti
im instigator al psihozei războinice, teritoriu vor să-l cotropească sub lo gram de torpilare a tratativelor cu mani este explicabilă în lumina încura mania reprezintă mijlocul cel mai r „Elektrosila" din Leningrad a că. Ziarul avertizează asupra
dar caută să culeagă cit mai multe zincile false ale „unificării" şi „auto privire la încheierea tratatului de jării venite dc la aliaţii din cadrul gur de a bara calea militariştilor vest- iest terminată construcţia unei primejdiei pe care o creează în
foloase de pe urma încordării în re determinării", dar şi faţă de teritorii pace cu cele două 'state germane şi N.A.T.O. Presa americană continuă germanî. de a menţine şi a întări pa uriaşe turbine hidraulice cu o calea acestor tratative cercurile
laţiile internaţionale. Cererea dc a nparţinînd altor state, care fuseseră cu privire' la transformarea Berlinu să-l laude peste măsură pe Lyndou cea în Europa. putere dc 000.000 k.W. care guvernante din Germania occi
primi cit mai grabnic armament ato cotropite de Hitler. lui occidental intr-un oraş liber, demi lohnsnn, vicepreşedintele S.U.A., pen nu-şi are egal în lume. Ea oslo dentală.
mic — aşa cum au stabilit gene litarizat. tru că a declarat cu prilejul vizitei sale Tot la 17 septembrie, în R. D. Ger destinată hidrocentralei de la
ralii Bundesvvehrului în faimosul lor Nici liderii social-democraţi dc iu Berlinul occidental că Statele Unite mană vor avea loc alegeri pentru or Nurek, de pc rlul Yahş din fad- NEW YORK. - La 14 sep
Memorandum — străbate toate cttvîn- dreapta care la Congresul de la Dort Pentru atmosfera în care se des „n-au avut niciodată pînă acum aliaţi ganele locale ale puterii de stat. Oa jikistan. Această hidrocentrală tembrie, la hotelul „Sheraton-
târile electorale ale lui Adenauer. In- mund s-au afundat şi ei în mocirla făşoară - actuala campanie electorală mai buni şi mai viteji" ca militariştii menii muncii din R. D. Germană în- va avea o putere de 2.700.000 Healton“ din New York, a avut
Ir-o cuvântare rostită la Köln, ac sprijinirii politicii militariste, nu se m Germania occidentală suit conclu de la Bonn, care după cum se ştie, pă timpină aceste alegeri cu un puterme loo un mare miting în sprijinul
tualul cancelar declara că nu va în depărtează prea mult în ceea ce pri dente ieşirile provocatoare, revanşarde, şesc pe urmele lipsite de glorie ale avint în muncă pentru a întări tot mai k.W. cererii cu privire la rezolvarea
gădui ca trupele sale „să fie duse veşte poziţia de respingere a trata ale reprezentanţilor fasciştilor făţişi aventurierilor hitlerişti. Se ştie doar ci mult statul socialist al muncitorilor şi SIMFEROPOL. — La 15 sep paşnică a problemei germane.
ca oile la abator“, iar într-o altă cu tului dc pace german şi de reglemen din aşa-mimitul „partid german", ai iniţiativelor Uniunii Sovietice de a se ţăranilor germani. Acest miting, la care au parti
vântare sbsţinea şi mai deschis: „Noi tare a situaţiei Berlinului occidental, partidului U.C.P.-l .C..S. aliat la pu lichida rămăşiţele celui de-al doilea tembrie, preşedintele şi şeful cipat aproximativ 2.000 de new-
dorim ca trupele noastre de pe linia de partidul creştin-deînocrat aliat la tere, ai paitidtilui liberal democrat război mondial, de a se încheia în sVir- In cuvîntările rostite la mitinguri, în guvernului Republicii Ghana. yorkezi, a fost organizat de
frontului să posede aceleaşi arme, ca putere. Gu toate că conducerea parti Kwame Nkrumah, a părăsit Comitetul naţional de luptă pen
¦şi alţii". Pretenţia de a dobîndi arma dului social-democrat caută să apară şit tratatul de pace cu Germania, solu- scrisorile adresate G.G. al P.S.U.G. şi Uniunea Sovietică, plecînd spre tru o politică nucleară săuă-
ment atomic pentru Bundeswehr ex în ochii alegătorului vest-german ca Consiliului de Stat al R.D.G. oamenii patrie. El si-a petrecut conce
primată de Adenauer, Strauss şi Com ţionîndu-se pe această bază situaţia muncii din republică declară că la 17 diul pe coasta Mării Negre. toasă.
pania, prezintă o deosebită primej
die pentru cauza păcii în Europa. Berlinului occidental prin transforma septembrie vor vota pentru candidaţii
rea lui iiiir-un oraş liber, demilitarizat, "'frontului naţional al Germaniei demo
puterile imperialiste i-a opus încuraja- crate şi işi vor exprima astfel dorinţa
de a obţine încheierea cit mai grabnică
a Tratatului de pace german.
Z. FLOREA
Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 138; 189; 75. Taxa plătită în .numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din G noiembrie 1949. - T ip a ru l: Inlrepi iudei ea R o lg a iR -'i „ I M a i" - Deva
