Page 62 - 1961-09

rvTTrr o
Cărbune cocsificabîl
mai mult şi de bună calitate
Cu ciţiva ani in urmă, colecti­
vul Exploatării miniere din Lu-
peni se lupta cu îndeplinirea
planului. De citva timp insă, la
această exploatare se dă bătălia
pentru îndeplinirea angajamen­
telor luate în depăşirea indicilor
planificaţi. In anul acesta, de
exemplu, minerii de aici s-au
angajat să scoată la ziuă 25.000
tone de cărbune cocsiîicabil pes­
te plan, să reducă cu 0,85 lei
preţul de cost planificat pe tona
de cărbune şi să depăşească ran ­
damentul planificat.
După cum a reieşit din darea
de seamă şi mai ales din discu­
ţiile participanţilor la conferin­
ţă, acest progres — trecerea de
la îndeplinirea planului la rea­
lizarea angajamentelor de depă­
şire a lui — este legat de conti­
nua întărire a organizaţiilor de
partid, de creşterea rolului lor
conducător in întreaga activita­
te productivă. Indrumind mai
bine. indicînd la timp conducerii
exploatării măsurile pe care să
le ia in diferite perioade, orga­
nizaţiile de bază au canalizat
eforturile oamenilor spre înde­
plinirea angajamentelor.
Realizările de pînă acum do­
vedesc cu prisosinţă că această
orientare a fost bună. Astfel, de
la această mină au fost trimise
cocsurilor 13.000 tone cărbune
peste planul anual la zi, ran d a­
mentul a crescut cu 35 kg. pe
post faţă de cel planificat, obţi- bunelui nu este cea dorită.
nîndu-se importante succese şi
în realizarea altor indici.
C alitatea cărbunelui —
obiectivul principal
In dezbaterile la conferinţă s-a să desfăşoare o temeinică muncă
pus un accent deosebit pe acti­
vitatea ce s-a desfăşurat pentru
îmbunătăţirea calităţii produc­
ţiei. Minerii din Lupeni. in frun­
te cu comuniştii, au pus în cen­
trul preocupării lor extragerea
ide cit mai mult cărbune cocsi-
ficabil cu un procent de cenuşă
tot mai scăzut. Convinşi fiind că
prin aceasta ajută siderurgiştii
în obţinerea unui metal de ca­
litate superioară, comuniştii de
aici au folosit asemenea metode
incit lună de lună au trimis Hu­
nedoarei cărbune din ce în ce
mai bun. Bunăoară, comitetul
de partid, văzînd că în primele
două luni ale anului procentul
de cenuşă depăşea pe cel admis,
a analizat în plenarele sale pro­
blema calităţii cărbunelui. Ple-
n&ra lărgită a comitetului de
partid ţinută în martie 1961, de
exemplu, a atras atenţia condu­
cerii exploatării asupra măsu­
rilor ce trebuie luate şi a reco­
mandat birourilor organizaţiilor
de bază să folosească cele mai
variate forme ale muncii politi­
ce de masă pentru a dezvolta
la fiecare miner simţul răspun­
derii faţă de calitatea producţiei. colae Nieorici şi alţii, introdu­
In urma îndrumărilor primite,
majoritatea sectoarelor au obţi­
nut rezultate îmbucurătoare.
Dar cele mai frumoase realizări
au fost înregistrate de colecti­
vele sectoarelor III şi IV B.
Organizaţia de bază din sec­
torul in de exemplu, a luat ini­
ţiativa de a repartiza cîte doi
agitatori pe fiecare abataj fron­
tal, şi a îndrumat conducerea
să ia o serie de măsuri care,
aplicate în practică, au dus la
rezultate din ce în ce mai bune.
'Astfel, maiştrii mineri au primit
indicaţia să se ocupe mai mult
de brigăzi, trasîndu-li-se sarci­
na să răspundă direct de calita­
tea cărbunelui, artificierii au
fost instruiţi cum să puste în
locurile cu intercalaţii mari de
şist, iar şefii de brigăzi, meca­
nicii de la cratere, cum să mun­
cească pentru a nu lăsa să se
strecoare nici o bucată de pia­
tră în cărbune.
Comuniştii acestui sector au
fost primii care au îmbrăţişat
iniţiativa minerilor din Teliuc
şi la chemarea ,,Nici un vago-
net de cărbune rebutat“ lansată
de şeful de brigadă Sabin
Ghioancă, membru în biroul or­
ganizaţiei de bază, toţi minerii
din abatajele frontale au răs­
puns prin fapte. Aşa s-a ajuns
că începind din luna aprilie, a-
cestui sector nu i-a fost penali­
zată nici o tonă de cărbune.
Mai mult, sectorul a primit
pentru calitate bonificaţii care
depăşesc suma de 90.000 lei.
Rezuitate asemănătoare au ob­
ţinut si minerii din sectorul
IV B.
Oo
Constructorii siderurgişti de la
Hunedoara au de executat în
lunile care urmează un volum
mare de lucrări industriale şi
social-culturale. Pentru ca lu­
crările să se desfăşoare in con-
diţiuni bune şi cu aceeaşi in­
tensitate şi pe timp de iarnă,
au fost luate din vreme măsu­
rile cuvenite. Fiecare şantier
în parte a întocmit planul de
dotări şi aprovizionări pentru
iarnă.
Multe dintre lucrările prevă­
zute a fl executate au şi prins
viaţă. în vederea asigurării unui
stoc de balast de bună calita­
te, s-a construit şi pus in func­
Conferinţa organizaţiei
de partid de la
E. M. Lupeni
— Sectorului nostru — a spus
tov. Marin Petrescu — în prime ­
le trei luni ale anului, pentru
conţinutul mare de cenuşă, i-au
fost rebutate peste 800 tone de
cărbune. Văzind această situaţie,
biroul organizaţiei de bază a în ­
drumat conducerea sectorului
la o muncă mai susţinută pen­
tru întărirea răspunderii faţă de
calitatea producţiei. In adunări
deschise s-a explicat minerilor
ce înseamnă a da cărbune de
slabă calitate, arătîndu-le con­
cret că aceasta influenţează şi
asupra salariului fiecăruia. A-
eeste măsuri au făcut ca de
atunci sectorul nostru să nu
mai rebuteze nici o tonă de
cărbune şi să-şi depăşească pla­
nul la zi cu peste 800 tone...
Cu toate faptele pozitive care
au permis ca pe întreaga ex­
ploatare — începind din aprilie
şi pină în prezent — procentul
de cenuşă să scadă sub cel ad­
mis, în fiecare lună cu 1-2 pro­
cente, există încă multe posibi­
lităţi de îmbunătăţire continuă
a calităţii căi-bunelui. Mai sînt şi
acum sectoare care pe lingă că
nu reuşesc să realizeze planul
(în această situaţie sînt sectoa­
rele I A şi II) nici calitatea căr­
Aşa cum bine au arătat in
discuţii delegaţii la conferinţă,
organizaţiile de bază din sec­
toarele respective trebuie să ia
exemplu de la organizaţiile de
partid din sectoarele fruntaşe,
politică de masă pentru ca în
timpul ce a mai rămas pînă la
sfirşitul anului, să recupereze
răminerea în urmă, să ridice şi
mai mult calitatea cărbunelui.
B rigăzile răm ase în urm ă
să fie mai tnu!* s p rijin ite !
Cu toate că productivitatea
muncii a crescut in perioada
celor 9 luni cu peste 60 kg. pe
post faţă de media anului tre ­
cut, comuniştii care au luat cu-
vintul in conferinţa de partid,
cunoscînd posibilităţile exis­
tente s-au declarat nemul­
ţumiţi. Faţă de înzestrarea
tehnică a minei, de po­
sibilităţile create, acest ran­
dament nu-i satisfăcător. Aşa
cum au spus şi tovarăşii Sabin
Hăncilă, Gheorghe Iliescu, Ni-
cerii tehnicii noi i s-a dat mai
multă atenţie. Faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut încăr­
carea mecanică a crescut cu 48
la sută, tăierea cărbunelui cu
haveze a crescut cu 42 la sută, iar
susţinerea metalică cu 75 la sută
mai mult decît fusese prevăzut.
In multe abataje se folosesc cra-
ţere blindate, au fost introduse
noi locomotive „Diesel“. Faţă de
aceste posibilităţi randamentele
realizate sînt încă mici.
Darea de seamă şi delegaţii la
conferinţă, au scos la iveală
principalele cauze şi au venit cu
propuneri concrete pentru reme-
Clierea lor. S-a arătat de exem­
plu că numărul brigăzilor ră ­
mase sub plan. deşi a scăzut
faţă de anul trecut, este încă
mare. Acestea diminuează reali­
zările celorlalte brigăzi, ale în­
tregului colectiv. Acolo unde
toate, sau majoritatea brigăzi­
lor îşi realizează planul, şi ran ­
damentele sînt sporite. De pildă
în sectorul III, randamentul a
crescut cu 9,6 la sută, în sectorul
I B cu 2,8 la sută, iar în secto­
rul V sud cu 0,6 la sută. Dimpo­
trivă, acolo unde sînt multe bri­
găzi sub plan, în sectoarele II şi
I A, nu s-a reuşit să se reali­
zeze nici indicii planificaţi.
Pentru lichidarea acestei si­
tuaţii, pentru ridicarea brigăzi­
lor de sub plan, delegaţii la con­
ferinţă au propus ca în aceste
brigăzi să fie repartizaţi mem­
bri de partid cu experienţă,
fruntaşi în producţie, să se con­
tinue cu preluarea brigăzilor
rămase în urmă de către şefii
brigăzilor fruntaşe, precum şi
cu trecerea unor mineri destoi­
nici de la brigăzile fruntaşe la
cele rămase sub plan. De ase­
menea, ei au propus să fie în ­
drumată conducerea exploatării
ţie în apropierea riului Strei o
staţie de concasare şi sortare
a agregatelor cu o capacitate
de 233 m.c. pe schimb. S-au
amenajat depozite noi, de maro
capacitate.
La noua secţie de laminoare
se lucrează intens la închiderea
halei de la linia de benzi, pen­
tru a se putea munci in condiţii
bune la montajul utilajului pe
timp friguros. Pentru montajul
utilajului în sala de maşini a
acestei linii, unde trebuie să se
lucreze la o temperatură con­
stantă, s-au pregătit radianţi cu
raze ultraroşii care vor fi in­
stalaţi odată cu lăsarea frigu­
pentru a încredinţa maiştrilor şi
inginerilor un număr de brigăzi
de care să răspundă.
In dezbaterile conferinţei o
mare atenţie s-a acordat şi în ­
tăririi disciplinei în muncă. Co­
muniştii au propus să se ia m ă­
suri hotărîte pentru lichidarea
absenţelor nemotivate. Delegaţii
la conferinţă au găsit ca bună
iniţiativa organizaţiei de partid
din sectorul IV B de a organiza
adunări în care acei ce dau do­
vadă de indisciplină, să fie puşi
în discuţia întregului colectiv,
propunînd totodată să se inten­
sifice munca de educare prin
folosirea diferitelor forme.
•A"
Conferinţa organizaţiei de
partid de la mina Lupeni a dez­
bătut pe larg şi alte probleme
privind întărirea vieţii interne
de partid, educarea comunistă
a minerilor, conducerea organi­
zaţiilor de masă etc., adoptînd
un plan de măsuri menit să du­
că la înlăturarea lipsurilor, la
înfăptuirea angajamentelor lua­
te de colectivul minei pentru
acest an şi la asigurarea înde­
plinirii sarcinilor ce-i revin în
anul 1962.
In concluzie, tovarăşul Petru
Furdui, membru al C. C. al
P.M.R., prim-secretar al Comite­
tului regional de partid Hune­
doara, a apreciat activitatea or­
ganizaţiei de partid de la mina
Lupeni, subliniind că membrii şi
candidaţii de partid, întregul
colectiv, s-au străduit să tra d u ­
că în viaţă sarcinile stabilite de
Congresul al Ill-Iea al P.M.R..
că mina Lupeni are o dinamică
crescîndă la productivitatea
muncii. A evidenţiat, de aseme­
nea, faptul că — deşi nu pe mă­
sura posibilităţilor — s-au obţi­
nut succese în direcţia îmbună­
tăţirii calităţii cărbunelui, a in­
troducerii tehnicii noi şi meca­
nizării.
Relevînd faptul că aici lucrea­
ză mineri cu experienţă, cu o
vechime îndelungată de muncă
în subteran, tovarăşul Petru
Furdui a arătat că se putea fa ­
ce mai mult în direcţia scoaterii
brigăzilor rămase in urmă de
sub plan.
Privind munca de viitor a co­
muniştilor, a comitetului de p a r­
tid, tovarăşul Petru Furdui a
arătat că este necesar să se a-
corde o mai mare atenţie cali­
tăţii cărbunelui, şi introducerii
tehnicii noi, subliniind că mem­
brii de partid trebuie să fie a-
ceia care să lupte îmjmtriva ru ­
tinei, a metodelor învechite,
pentru a obţine o producţie şi o
productivitate sporită.
Repartizarea cu grijă a cadre­
lor calificate la locurile cheie
din procesul de producţie, trebuie
să stea mereu în atenţia organi­
zaţiilor de bază. Ele trebuie să
ducă o activitate multilaterală,
neobosită, în vederea educării
maselor în spiritul dragostei de
muncă, al patriotismului socia­
list, în care scop să fie populari­
zate realizările regimului nostru
care sînt suficient de convingă­
toare şi pe care le vede şi le
simte fiecare om vîrstnic şi tî-
năr. Organizaţiile de partid, ţi-
nînd seama de faptul că au
crescut mult prin atragerea de
elemente tinere, trebuie să in ­
tensifice munca de educare co­
munistă a membrilor lor, să
muncească în aşa fel incit fie­
care comunist să devină exem­
plu de muncă şi comportare
morală. Trăsăturile morale ale
comunistului, să constituie un
obiectiv de seamă în discuţiile
adunărilor organizaţiilor de
partid.
Indicaţii preţioase au fost da
te şi în direcţia îmbunătăţirii
vieţii interne de partid, întăririi
disciplinei, îmbunătăţirii condu­
cerii şi îndrumării organizaţiilor
de masă — probleme ce trebuie
să stea mereu în atenţia orga­
nizaţiilor de bază.
Garanţia succeselor, a arătat
vorbitorul, depinde de tăria, de
capacitatea de conducere a or­
ganizaţiilor de partid. De aceea,
fiecare organizaţie de partid tre ­
buie să-şi întărească rolul său
de conducător, să îmbine în mod
armonios munca politică cu cea
economică, să cunoască temei­
nic hotărîrile partidului şi gu­
vernului nostru pentru a con ¦
duce mai bine întreaga activi­
tate spre realizarea măreţelor
sarcini ce le stau în fată.
1?. BUDIN Cărei — C.S.M.D. Baia Mare 1-1;
lui. Au fost pregătite baterii
de radianţi şi pentru efectuarea
unor lucrări de sudură.
Pe noile şantiere ale Hune­
doarei vor fi amenajate mai
multe staţii de preparare a be­
tonului şi mortarului, prevăzute
cu instalaţii de încălzire ter
mică. S-au luat măsuri pentru
aprovizionarea din timp a şan­
tierelor cu clorură de calciu,
rogojini etc.
Paralel cu pregătirile de pe
şantiere, se asigură şi condiţiile
necesare pentru hrănirea şi ca­
zarea muncitorilor în timpul
iernii,
mVM W5 X& CîALlsmLm Nr. 2118
*,„ , *, ,&, ^ iS r > « a a w iiS tliW S '.tW iK -* !w a a .Tştw ^Tciaixo^ iM M (m « a a v ^ % \ t f t t « f f « t p ^ y tmm u n
Consfătuirea activului m kSBM M
cultural E x p © z iţii
Simbătă 14 octombrie, in sala Consiliul orăşenesc A.R.L.UJ.S. —
mare a Casei raionale de cultu­ Hunedoara a organizat deschiderea
ră din Sebeş a avut loc o con­ unui număr de 25 expoziţii în comu­
sfătuire a activului cultural din nele şi satele din raza oraşului, cu
regiune. Au participat inspecto­ tem a: „Tehnica septennlului în agri­
rii cu probleme de cultură de la cultura U.R.S.S.".
sfaturile populare raionale şi
ale oraşelor regionale, precum La comisiile A.R.L.U.S. din C.S.H.,
şi activul caselor raionale de I.G.S.H., uzina „Victoria" Gălan, Ex­
cultură din regiunea noastră. ploatările miniere Teliuc şi Ghelar,
precum şi la şcolile din aceste loca­
După discutarea planului de lităţi, au fost repartizate materialele
măsuri privind activitatea cul­ necesare organizării expoziţiilor pe
turală în lunile de iarnă, s-a temă: „Tehnica nouă în industria
prelucrat regulamentul de în­ U.R.S.S.".
trecere între casele raionale de
cultură.
I7IYÍ1 \ 8 Conferinfe
Duminică, 15 octombrie, în cadrul
18 OCTOMBRIE 1961 manifestărilor închinate lunii priete­
PROGRAMUL I: 6,10 Jocuri populare niei romîno-sov!etice, in 19 localităţi
aparţinătoare oraşului regional Hune­
rormneşti; 7,30 Sfatul medicului: În­ doara au fost audiate conferinţele
grijirea dinţilor; 8,00 Din presa de „Proiectul de Program al P.G.U.S.",
astăzi; 8,30 Frumuseţile patriei oglin­ „Spre cel mai înalt nivel de trai din Scenă din filmul „învierea“,
dite în creaţia compozitorilor noştri; lume", „Cultura comunismului, o treap­ O PRODUCŢIE A STUDIOULUI M O SFILM "
10,08 Teatru la microfon „Fiul seco­ tă superioară în dezvoltarea culturală
lului" de Kuprianov; 13,05 Răsfoind a omenirii“.
albumul de operete; 14,30 Din folclo­
In sala căminului cultural din Iha, //
Î N V I Erul popoarelor sovietice; 16,15 Vor­
beşte Moscova !; 17,30 In slujba pa­ tov. I. Gornaciu, activist al Comitetu­ / / * re ă
triei; 19,00 Jurnalul satelor: 20,20 lui regional U.T.M., a expus in faţa txx>ooooooooo ooooooooooo
Nonple bună, copii: „Cunoştinţe vechi“, unui numeros public conferinţa „Un
după o idee de V. Vorobiov ; 21,15 La grandios program de construire a co­ V
microfon: Satira şi umorul (reluare); munismului".
22,50 Estrada melodiilor. <> In cadrul Festivalului fil- ţilor clasei exploatatoare din
Festival al filmului
PROGRAMUL II: 12,15 Gîntecc si sovietic la Petroşani g mului sovietic, astăzi 17 oc- Rusia ţaristă de la sfirşitul
jocuri; 13,30 Gârneţ de reporter: La
drum cu brigada ştiinţifică; 14,30 Mu­ Gu prilejul Lunii prieteniei romiuo- O tombrie a.c. la cinematogra- secolului trecut.
zică uşoară; 15,30 Muzică populară sovietice, duminică 15 octombrie a.c.
romînească şi a minorităţilor naţio­ s-a deschis la cinematograful „7 No­ o tul „Filimon Sîrbu“ din Deva, Eroii principali ai filmului
nale; 15,50 Gurs de limba rusă; 17,35 iembrie“ din Petroşani Festivalul fil­
Solişti şi formaţii artistice de ama­ mului sovietic. o rulează seria l-a a filmului — contele Nehliudov şi Ka-
tori participante la cel de-al Vl-lea
concurs pe ţară; 18,50 Foileton; 19,30 Primul film in cadrul festivalului, S „învierea“. Filmul a fost rea- tiuşa Maslova — sînt doi poli
Din lirica sovietică; 20,30 In pas cu noua capodoperă cinematografică „Ger 2 Uzat după romanul cu ace- opuşi in viaţa socială. Trans-
ştiinţa; 20,40 Muzică de estradă; 21,35 senin", a cunoscut un frumos succes,
Muzică corală; 22,00 Doine şi jocuri fiind vizionat de aproape 2.00» spec­ 2 iaşi titlu al marelui scriitor portindu-ne din sala tribu­
populare romîneşti; 23,15 Concert de tatori. nalului in trecutul eroilor
muzică uşoară. o<oo5 rus Lev Tolstoi. inte-
pro- principali, redînd povestea lui
Filmul ca şi romanul, Nehliudov şi a Katiuşei, opu-
resează nu numai prin nînd în permanenţă soarta şi
situaţia lor, filmul arată în
o funda analiză psihologică dar mod convingător cine poartă
toată vina pentru cele intim-
o şi prin ampla cuprindere a plate. Judecarea Maslovei se
L vieţii, prin protestul vehe- transformă în judecarea lui
o ment împotriva nedreptăţii,
°s prin demascarea reprezentan-
>oooooooooooooooooooooo<^ Nehliudov şi împreună cu el
-------------- 2 a întregii clase exploatatoare.
o Scenariul filmului este sem-
2 nat de E. Gabrilovici, iar re-
P m J ÎS M M ¦¦ 2 9ia aparţine lui M. Şvaiţer.
o Rolul Katiuşei Maslova, este
: o interpretat cu multă măiestrie <>
L de tînăra actriţă sovietică Ta- <>
g mara Siomina, iar a lui Neh- g
o liudov de înzestratul actor g
Campionatul regional de fotbal o Evghent Matveev.
O R 1 A i-A •Ooooooooooooooooooooeo^^ '
iSzw ! la te le etapei
Duminică s-a desfăşurat cea 5. Dinamo Barza 8 5 1 2 17: 9 11 dum inica
de-a opta etapă în campionatul
regional de fotbal. Iată rezulta­ 6. Minerul Petrila 8 3 4 l 10: 6 10 Petrolul — Ştiinţa Timişoara 18 OCTOMBRIE 1961
tele înregistrate : 7. Victoria Câlan 8 4 1 3 15:10 y 2-0; Progresul — U.T. Arad 1-2; DEVA: Moment periculos;
Minerul — C.C.A. 2-1; Dinamo HUNEDOARA : Evdokia (film in
8. Minerul Deva 8 3 1 4 12: 9 7 Bacău — Steagul roşu 0-5 ; Di­ cadrul Festivalului filmului so­
namo Bucureşti — Jiul 5-2; Di­ vietic); PETROŞANI: Flăcări ia
C. F. R. Simeria — Minerul 9. Minerul Vulcan 8 2 3 3 15:16 / namo Piteşti — Rapid 1-1. graniţă; Două vieţi (film In ca­
Deva 1-1; Minerul Vulcan — drul Festivalului filmului so­
C.F.R. Teiuş 7-0; Dinamo Bar­ 10 A.S.A. Alba lulia 8 2 1 5 12:15 5 vietic) ; LONEA: Fii bun pină
za — Minerul Aninoasa 2-0; Se­ la moarte: SEBEŞ: Primăvara
11. Dacia Orăştie 8 2 1 5 5:11 5 CLASAMENTUL fetelor (film în cadrul ciclului
beşul Sebeş — Dacia Orăştie de filme sovietice); ALBA IU-
2-2; A.S.A. Alba — Metalurgis­ 12. Minerul Ghelar 8 1 2 5 15:25 1 1. Petrolul 8 6 1 1 22: 9 13 LIA: Săritură în zori (film in
tul Cugir 1-3; Minerul Petrila— cadrul ciclului de filme sovie­
Parîngul Lonea 0-0; Victoria Că- 13. G.F.R. Simeria 8 1 I 6 11:24 3 2. Progresul 8 5 1 2 19: 6 11 tice); Principiul suprem; ORAŞ-
lan — Minerul Ghelar 2-1. TIE: Raidul vărgat (film în ca­
11. G.F.R. Teiuş 8 1 1 6 7:31 3 3. Steagul roşu 7 5 1 1 19: 9 11 drul ciclului de filme sovietice):
Pas cu pas; HAŢEG: Avibnul
4. Dmamo Bucureşti 7 5 1 1 16:10 11
ETAPA VIITOARE : 5. Rapid 8 3 2 3 12:10 8
CLASAMENTUL Minerul Ghelar — C.F.R. Sim eria; 6. Minerul 8 4 0 4 7:16 8
7. Ştiinţa Timişoara 8 3 1 4 6: 9 7
1. Metalurg. Cugir 86 0 222: 5 12 Parîngul Lonea — Vktoria Gălan; 8. U. T. Arad 8 3 0 5 9:11 6
2. Minerul Aninoasa 86 0 214: 7 12 9 Metalul 7 2 2 3 10:14 6
85 2 t 23:14 12 Metalurgistul Cugir — Minerul Petri­ 10. Dinamo Bacău 8 2 2 4 5:11 0
3. Sebeşul Sebeş la ; Dacia Orăştie — A.S.A. Alba; Mi­ 11. Ştiinţa Cluj 7 1 3 3 12:14 5
nerul Aninoasa — Sebeşul Sebeş; 12. Jiul 7 2 1 4 8:15 5
C.F.R. Teiuş — Dinamo Barza; Mi­
4. Parîngul Lonea 8 5 2 116:11 12 nerul Deva — Minerul Vulcan. 13. G. G. A. 6 1 2 3 11:13 4 pleacă la ora 9 (film în ca­
CATEGORIA St LA FOTBAL 14. Dinamo Piteşti 7 1 1 5 6:15 3 drul ciclului de filme sovietice);
BRAD: La capătul drumului :
— S E R I A lll-A — ETAPA VIITOARE : SIMERIA: Pescuitori de bureţi
(film în cadrul ciclului de fil­
'A.S.A'. Crişul Oradea—A.S.M.D. şana 1-2; Corvinul Hunedoara— Dinamo Piteşti — U. T, Arad; me sovietice): TEIUŞ: Bătrina
Satu Mare 1-1; I.R.A. Tg. Mu­ C.S.M. Cluj 1-2; Ind. Sîrmii C. Jiul Petroşani — Petrolul: C.C.A. pianină; ZLATNA: E lung dru­
reş — C.F.R. Arad; 1-0: Recolta Turzii — Mureşul Tg. Mureş 4-1; — Ştiinţa Timişoara ; Steagul mul pină acasă: IL1A: Batalio­
Arieşul Turda — C. F. R. Timi­ roşu — Minerul Lupeni; Meta­ nul negru: APOLDUL DE SUS:
Vagonul Arad — C. S. M. Cri- şoara 0-0. lul — Dinamo Bucureşti: Rapid
— Dinamo Bacău; Ştiinţa Cluj Insula fără nume.
— Progresul.
TRUSTUL AURULUI BRAD PRIMEŞTE ÎNSCRIERI PENTRU:
angajează imediat 9Şcoala tehnică de conta-
hiliiaie agricolă
I n g i n e r i ibi s p e c i a l i t ă ţ i l e
9 Şcoala tehnică de maiştri
© E xo lo a tâ ri m iniere horticultori
@ Topografi
(H G eo logi © Şcoala tehnică de maiştri
@ C h!m işti agricultori
@ P repararea m inereurilor
EXAMENUL UE ADMITERE VA AVEA LOC LA
Econom işti, co n tab ili 19— 20 OCTOMBRIE A. C.
şa financiari
In f o r m a fii s u p lim e n ta re se p o t o b ţin e de la se­
T e h n ic ie n i Sa s p e c i a l i t ă ţ i l e s c r e ta r ia tu l c e n tru lu i ş c o la r a g ric o l B la j, te le fo n 123
© Topografi TRUSTUL REGIONAL GOSTAT HUNEDOARA-DEVA
H) G eologi
© C a rto g ra fi an g ajează de urgentă
@ N o rm a to ri m ineri UN INGINER MECANIC CONTROLOR
© M a iştri m ineri !a centrul de înşiruire permanentă
M uncitori m in eri din G.Â.S. Apoldul de Sus.
D o r if o r ii se vor adresa s e rv ic iu lu i de C ei in te re s a ţi se v o r a d re sa p e n tru in fo r m a ţii
cadre al Trusfului aurului din Brad, sfr. la se d iu l fru s tu lu i, s fr. 23 A u g u st nr. 11, D E V Â,
M o f ilo r nr. 15, raionul Brad, regiunea te le fo n 316 sau 343.
Hunedoara, telefon 2 Brad.