Page 63 - 1961-09

Nr. 2118 7LSU7 ZL TZ X rZ L'L L gg ^.'a ^^ DRUMUL' SOCIALISMULUI pao*. 3

p ţjy; V ^ t ^ r r C T r r i-g’^ r ^ x ^ f w rir ^ a B wasKü'SP?xa^?rOT3Ki3rngg^^^.vs^g^^x^i<^'vg^,.^a&ca?g.ia.vigBHHBPBBBBMBMHBBBBB

IN URMĂTORUL DECENIU (1961-1970) Uniunea Sovie­ U.R.S.S. va deveni ţara cu cea mai scurtă zi de muncă. Um vor creste în următorii 20 ani:

tică, creînd baza tehnică-materială a comunismului, va IN AL DOILEA DECENIU 1971-1980, va fi creată baza

întrece în ceea ce priveşte producţia pe cap de locuitor tehnică-materială a comunismului, pentru întreaga

yute S.U.A. — cea mai puternică şi bogată ţară a capitalismu­ populaţie va fi asigurat un belşug de bunuri materiale şi
lui ; va creşte considerabil bunăstarea materială şi nive­ culturale ; societatea sovietică va ajunge în pragul în­
lul cultural-tehnic al oamenilor muncii, se va asigura tu ­ făptuirii principiului repartiţiei după nevoi, va avea loc

In istoria o- G. SITAR EV, te ale Americii. turor îndestularea materială ; toate colhozurile şi sovho­ trecerea treptată la proprietatea unică a întregului po­
zurile se vor transform a în gospodării de o înaltă produc­ por. Astfel, în U.R.SJS. va fi construită în linii mari so­
mcnirii Sc petrec membru în colegiul de redacţie In urma acestui
tivitate şi rentabilitate ; vor fi satisfăcute în linii gene­ cietatea comunistă. Construirea societăţii comuniste va
numeroase eveni­ al revistei „Kommunist" fapt va spori
rale nevoile oamenilor sovietici în ceea ce priveşte locu­ fi pe deplin încheiată in perioada următoare.
mente care in- — considerabil bu­
inţele confortabile ; va dispare munca fizică grea ; (Din proiectul de Program al P.G.U.S.).
fluenţează nemijlocit destinele năstarea materială şi nivelul
tehnic-cultural al lucrătorilor
ţărilor şi popoarelor.
Un astfel de eveniment il con­ de la oraşe şi sate. Va dispare
stituie cel de-al XXII-lea Con­ munca fizică grea. Ziua de lu­
gres al P.C.U.S. Acest lucru este cru va deveni cea mai scurtă Bilanţ bogat în dezvoltarea
din lume.
bine ştiut atit de prietenii Uni­ In cel de-al doilea deceniu In ajunul celui de-al XXII-lea Congres al IMÎ.U.S., oa­
uni! Sovietice cit şi de duşmanii menii sovietici fac bilanţul uriaşelor realizări obţinute in
săi. Nu întlmplător proiectele (1971-1930) producţia industria­ ultimii ani in dezvoltarea economiei naţionale.
de program şi de Statut ale
lă a U.R.S.S. va creşte nu mai După cum relatează ziarul „Pravda", în perioada din­
P.C.U.S. se află in centrul aten­ puţin de şase ori in comparaţie tre Congresele XX-lea şi XXI 1-lea ale P.C.U.S.; în Uni­
unea Sovietică producţia de metale feroase a crescut de
ţiei presei mondiale. cu anul 1960. Aceasta va permi ­ 1,5 ori, producţia de ţiţei de 2 ori, producţia de gaze
Cel de-al XXII-lea Congres al te să se asigure oamenilor so - naturale de 5,5 ori. Numai în primii trei ani ai septena-
vietici o abundenţă de bunuri
P.C.U.S. va ocupa un loc deose­ materiale şi spirituale şi să se
bit în istoria popoarelor Uniunii treacă la înfăptuirea principiu­
Sovietice. El va elabora progra­
mul concret de creare în U.R.S.S. lui comunist de retribuire după
a societăţii comuniste. Congre­
nevoi.

sul va trasa căile dezvoltării Perspectivele pe care Congre­ lului producţia industrială a crescut cu 33 la sută în loc
economice şi culturale a Uniunii sul le deschide în faţa oam eni­ dc 27 la sută cit prevedea planul.
Sovietice. Cu siguranţă că suc­ lor muncii din U.R.S.S. vor lu­ :4":-
cesele Uniunii Sovietice vor con­ mina popoarelor din lumea în­ js fc , - In întreprinderile metalurgice din U.R.S.S. intră unul
tribui ia apropierea victoriei treagă ca un far strălucitor ca­ ¦ p lH i după altul în funcţiune cele mai mari furnale, cuptoare
socialismului in întrecerea eco­ lea spre adevărata fericire. Pro­ şi laminoare cu procesul de producţie automatizat. Jur­
nomică paşnică cu capitalismul. gramul P.C.U.S., scrie ziarul cu ­ i. i m naliştii sovietici au depăşit pe cei americani în ceea ce
Dacă vorbim despre importan ­ banez ,,Revolución", este aidoma îI I priveşte gradul de utilizare a agregatelor. Astfel, în
ţa celui de al XXII-lea Congres unei ferestre gigantice prin care U.R.S.S. se obţin în medic 1,33 tone de fontă de pe lic­
al P.C.U.S. pentru viaţa popoa­ se poate vedea viitorul luminos Feodor Ivanovici Nikulin — unui din cei mai buni lăcăluşi- oare metru cub de volum util al furnalelor, în timp ce
relor Uniunii Sovietice, trebuie apropiat al omenirii, belşugul, asamblatori ai uzinei ,,VulKaiv" din Leningrad, a fost ales de- în S.U.A. se obţine numai o tonă. Oţelarii sovietici obţin
să subliniem în primul rînd fap­ fericirea şi pacea. legat la cel de-al XXII-lea Con gres al P.C.U.S. Iată-l discutînă de pe fiecare metru pătrat de vatră a cuptorului Martin
tul că el va analiza şi va adopta Construind comunismul, oa­ cu tovarăşii din brigada sa. cu aproximativ t.5 tone de oţel mai mult decît în S.U.A. roaucriQ a e o r e
un nou program — al treilea — menii sovietici întăresc totodată
sistemul socialist mondial Ei In prezent, metalurgiştii sovietici produc zilnic în me­ (In m iliarde ione)
şi un nou statut al P.C.U.S. die 190.000 tone de oţel, minerii extrag 1.400.000 tone de
După cum se ştie programul deschid în faţa oamenilor m un­ cărbune, iar petroliştii dau -150.000 tone de combustibil
de pînă acum a fost adoptat cu cii din ţările socialiste viitorul lichid.
42 de ani in urmă la cel de-al minunat la care vor ajunge sub
VlII-lea Congres al partidului. conducerea partidelor lor co­
Sub conducerea Partidului Co­ muniste. Deosebit de impresionante sînt şi realizările oamenilor

munist poporul sovietic a înde­ Cel de-al XXII-lea Congres al sovietici în domeniul valorificării păminturilor înţeiemte.

plinit in întregime planul de P.C.U.S va avea o uriaşă im ­ In perioada 1954-1900 au fost redate agriculturii 4t mi­
transform ări socialiste radicale portanţă şi pentru destinele p ă ­
in U.R.S.S., prevăzut de acest cii pe pămînt. încă acum cinci lioane hectare de pămînturi înţelenite sau lăsate în pa­

program. ani la cel de-al XX-lea Congres Despre inriurirea puternică trul de consultaţii a devenit ragină, din care (fi milioane ha. în R.S.F.S.R. şi 25 mi­
pe care o are asupra inimii şi centru de examinare, tot lioane ha. în Kazahstan. In stepe au fost create sute de
Lictiidînd proprietatea privată al său. Partidul Comunist al şi minţilor oamenilor sovie­ pe baze obşteşti. E vorba de sovhozuri mari, au fost construite căi ferate, şosele ele.
asupra mijloace- ><3>0©CK5^0000©00©<!^C»©©0©0<3H Uniunii Sovieti­
ce a tras conclu­
lor de producţie, tici proiectul de Program al fapt de o şcoală medie, unde
P ro g ra m m ă re ţ a! zia importantă
precum şi toate P.C.U.S., vorbesc miile de toate cadrele didactice sint lo tu l pentru om
că în prezent nu scrisori care sosesc zilnic in activişti voluntari.
formele de ex­ c o n s tru c ţie i com unismului există o inevita­
ploatare a omu­
bilitate, fatală a redacţiile ziarelor. Activităţi de genul acesta ® In următorii 10
lui de către om ani. volumul veni­ de bună calitate.
războiului, că o nouă conflagra­ Institutul de cercetări şti­ capătă o extindere mare în tului naţional al Vor fi satisfăcute în
poporul sovietic a construit so­ ţie mondială poate fi evitată. inţifice al muncii de la Uzi­ Uniunea Sovietică. Intr-un U.R.S.S. va spori măsură îndestulă­
cialismul şi a transform at ţara Această concluzie a fost trasă aproape de două toare nevoile tutu­
intr-o putere industrial-colhoz- pe baza dezvoltării creatoare a na de cauciuc din Sverdlovslc oraş, sau in altul, la un or­ ori şi jumătate, iar ror păturilor popu­
marxism-leninismului, pornin- este tinăr. A apărut în zile­ gan de stat saxi administrativ in 20 de ani — a- laţiei în ce priveşte
nic.â cu o industrie înalt dezvol­ du-se de la principiul leninist al local, o funcţie sau alta tre­ proximativ de cinci mărfurile de larg
tată şi cu o uriaşă agricultură coexistenţei paşnice al statelor le dezbaterii proiectului de ce in competenţa activiştilor ori. Veniturile reale consum de bună ca­
cu sisteme sociale diferite. Program. Caracteristica lui voluntari. Sînt numeroase sec­ pe, cap de locuitor litate : îmbrăcămin­
mecanizată. constă in aceea că funcţio­ ţiile diferitelor soviete raio­ vor creşte în 20 de
In perioada care s-a scurs de nează pe baze obşteşti. Este ani de peste trei ori te şi ihcă‘1ţărfiirt-
şi jumătate.
la adoptarea programului din te frumoasă şi de
® In timpul cel
anul 1919 au avut loc transfor­ Evenimentele din anii care s-au condus de un Consiliu alcă­ nale in care lucrează exclu­ mai apropiat, In bună calitate, obiec­
consumul popular va
mări radicale nu numai în scurs de atunci, au confirmat in tuit din ingineri şi muncitori. siv activişti nesalariaţi. Mlă- te care îmbunătă­
îŢR^ş.S. ci şi în lumea întreagă. întregime această concluzie. Ea
Tn prezent U.R.S.S. nu este uni­ L. Fomin, lăcătuş la uzină," diţele ¦comunismului sint vi­ ţesc şi înfrumuse­
cul stat socialist. împreună cu s-a bucurat de aprobarea şi
U.R.S.S. păşesc pe calea cons­ sprijinul Întregii mişcări comu­ relatează că fiecare munci- zibile şi in conducerea u zin e­ ţează traiul oame­ (în procente)
trucţiei unei vieţi noi şi alte niste şi muncitoreşti internaţio­ tor-cercetător, după un pro­ lor, în birouri de proiectări,
ţări din Europa şi Asia. Siste­ nale. gram elaborat de institut, în rinăiil organizaţiilor obş­ 0 - 4560 - 5130
mul mondial socialist exercită
o influenţă crescîndă asupra cei de-al XXII-lea Congres al cercetează toate detaliile ope­ teşti şi mai ales a sindicate­ € :ia rezultat al îndeplinirii plami'ui
mersului istoriei mondiale. Lup­ P.C.U.S. va deschide oamenilor cooperatist al lui V. I. lem n, gos­
ta naţională de eliberare a po­ sovietici şi popoarelor globului raţiilor pe care le execută, lor. Praskovia Filenko, care podăriile ţărăneşti s-au unit în codii-
poarelor din ţările dependente pămîntesc noi perspective în zur' care dispun in prezent de cadre
care este sprijinită călduros de lupta pentru pace şi libertate, face diferite experienţe pen­ lucrează pe o macara la Uzi­ creşte considerabil nilor sovietici. calificate şi sînt dotate cu tehnică mo­
lagărul socialist a dus la prăbu­ împotriva aţîţătorilor imperia­ dernă. La 1 ianuarie 1961, in U.R.S.S.
şirea bazelor colonialismului. lişti la un nou război, pentru tru ridicarea productivităţii na de tractoare din Stalin- ponderea produse­ 0 La sfirşitul ce­ existau 45.100 colhozuri şi 7.400 de sov­
lichidarea definitivă a ruşino­ muncii. Rezultatele observa­ grad, scrie plină de satisfac­ lor animaliere, (car­ lui de al doilea de­ hozuri. Fiecărui colhoz îi reveneau în
Cel de-al XXII-lea Congres al sului sistem colonial. Noul Pro­ ne, grăsimi, produ­ ceniu, fiecare fami­ medie 16.000 ha, iar fiecărui sovhoz
P.C.U.S. va ţine seama de toate gram al P.C.U.S. — este înainte ţiilor sînt apoi studiate ele ţie despre activitatea Comi­ se lactate), a fruc­ lie va avea o lo­ circa 42.000 ha. de pămînt
transformările survenite in via­ de toate un program paşnic. El Consiliul institutului. El a re­ tetului regional ai sindicatu­
ţa Uniunii Sovietice şi în lumea se bazează pe pace şi pentru în­ zolvat de acum un şir de pro­ lui muncitorilor din industria I n 1928, in Uniunea Sovietică exis­
tau 27.000 de tractoare «i numai
întreagă. deplinirea sa are nevoie de p a ­ bleme legate de progresul teh­ construcţiilor de maşini. Or­ telor şi legumelor cuinţă confortabilă. două combine cereai'ere. 'n p czent in
ce. Tot aşa cum prima acţiune nic. „Muncitorii-cercetători au ganizaţia sindicală a con- \ ţară există i 222.000 tractoare Numai
Noul Program al P.C.U.S. care a statului socialist după Re­ devenit acum o forţă a uzi­ structorilor de maşini din Sta- * in prima jumătate a anului curent s-au
va fi adoptat de Congres va voluţia din Octombrie, a fost VOLUMUL TOTAL AL PRODUCI IEI AGRICOLE VA produs 132.009 de tractoare (in uni­
fi programul creării în Uniunea proclamarea politicii de pace, tăţi fizice) şi 36.503 de combine ce­
Sovietică a celei de-a doua faze programul de construcţie a co­ nei noastre“ — scrie lăcătu­ lingrad numără 60.000 de oa- ") SPORI: realiere.
superioare a comunismului. munismului propune coexisten­
şul Fomin. meni. E interesant cum lu- ? — In următorii 10 ani : de circa 2 fi ori
„Construcţia societăţii co­ ţa paşnică, dezarmarea genera­ crează regionala sindicală. ) — In următorii 2o de am : de 3,5 ori.
Nu mai puţin semnificati­ Ea işi începe munca atunci (
muniste, se arată în proiectul lă şi totală, reglementarea tu ­ vă este înfiinţarea şcolilor VOLUMUL PRODUCŢIEI ANIMALIERE VA GRESIE:
medii tehnice in secţiile mul­ cind alţii o term ină: la ora < — In următorii 10 an i: de circa 3 or'.
noului Program al partidului, turor problemelor internaţiona­ tor întreprinderi. 5 după-amiuză. Asta pentru că —• In următorii 20 de an i: de aproape 4 ori. '
a devenit sarcina practică ne­ le la masa tratativelor. PRODUCTIVI TA I EA MUNCII IN AGRICULIUKA:
mijlocită a poporului sovietic. Despre aceste şcoli relatea­ toţi membrii comitetului sint
Trecerea treptată de la socialism Comunismul ciştigă gîndurilo ză un grup de muncitori de — In următorii 10 am : de 2i//2 ori
la comunism este o legitate o- la centrala electrică din Ha- în producţie, iar in comitet
biectivă : ea a fost pregătită de şi inimile milioanelor de oa­ barovsk. Pînă în toamna acea­ ei lucrează ca activişti volun­ — In următorii 20 de am : de 5-6 ori.
întreaga dezvoltare anterioară a meni, nu pe calea războiului sta 50 de muncitori de la tari.
societăţii sovietice socialiste". In primul deceniu, U.R.S.S. va întrece S.U.A. în ceea
cu alte ţări ci dînd un exem •
Un loc de frunte îl va ocupa piu de organizare mai bună a ¦e priveşte producţia pe cap de locuitor la principalele
la Congres stabilirea căilor con ­ societăţii, prin creşterea forţe­ produse agricole.
crete de transformare comunis­
tă a societăţii. In acest sens pe lor de producţie, prin crearea uzină învăţau prin corespon­
primul loc se situează problema tuturor condiţiilor de dezvolta­
creării bazei tehnico-materiale a denţă la şcoala medie da
comunismului. re multilaterală a omului. Idei­
le sale se răspîndesc pe întrea­ energetică din Ivanovo. De

ga noastră planetă, sădind in acolo primeau consultaţiile, Socialismul învinge în întrecerea cu capitalismul
oamenii muncii încrederea în acolo îşi dădeau examenele.
viitorul lor luminos, afirmind
Distanţa este foarte mare, nu

s-ar putea apropia şcoala Volumul producţiei industriale (în procente

aceasta de uzină ? au gîndit fală de producţia mondială)
muncitorii. Aşa a început

înfăptuirea acestei sarcini se pacea, munca, libertatea, ega­ apropierea. La început a fost Potrivit unor calcule făcu­
va face în două etape. în dece­ litatea şi fericirea tuturor po­ creat un centru de consulta­
niul viitor (1961-1970) U.R.S.S. poarelor. Tocmai în aceasta ţii pe baze obşteşti, condus te ite economişti sovietici,
va depăşi în ceea ce priveşte constă însemnătatea istorică a de inginerul şef Serghei Ma- volumul producţiei indus­
producţia pe cap de locuitor cea celui de-al XXII lea Congres al tiuşcenlco. Anul acesta cen- triale şi ritmul de creştere a
mai puternică şi bogată ţară a P.C.U.S. care se deschide astăzi producţiei celor două siste­
lumii capitaliste — Statele Uni­ la Moscova.
me aflate în întrecere se va
transforma aproximativ du­
pă cum reiese clin graficele
alăturate. Dacă în anul 1950

lagărul imperialist deţinea 77
la sută din producţia indus­
trială mondială, în anul 1970

va deţine doar 37 la sută,
ca în anul 1980 să searia la

numai 29 la sută. In acelaşi

timp volumul producţiei in ­ |î n prezent, suprafaţa însămiuţată

dustriale a lagărului socia­ “ - cu toate culturile agricole este in

list va cuncaşte un ritm con­ U R.S.S. de 204.300.000 ha. De pe a-

tinuu de creştere. Dacă în reastă suprafaţă se recoltează in me­

anul 1350 lagărul socialist die peste opt miliarde puduri de ce­

deţinea 18 la sută din pro­ reale pe an.

ducţia industrială mondială, ¦gr a începutul anului 1961, efectivul
iar în anul 1960 deţinea 33 de viie cornute mari a fost ma;
la sută, în anul 1970 va de­
mare în Uniunea Sovietică decît în
ţine 51 la sută, iar în anul toţi anii precedenţi, cifrindu-se la
1980 va creşte la 60 Ia sută. 75.800.000 capete din care 34.800.01)0
vaci. Numărul porcilor s-a ridicat la
De asemenea, ritmul de 58.700.000 şi al oilor la 133.000.00il.
creştere a producţiei indus­

triale a lagărului socialist

va spori faţă de anul 1960 hjj entru agricultura anului I9S0 este

cu 832 la sută în anul 1980, ™ caracteristic faptul că se vor in­

în timp ce ritmul de creştere troduce in toate regiunile ţări', potri­

a producţiei industriale a Ritm ul de creştere 1960 1970 1980 v i cu concl'ji>le locale şi cu speciali­
lagărului imperialist nu va zarea fiecă-ei gospodării, sisteme de
(în procente ţaţă de 1960) cultură a ?învului si de creştere a
spori decît cu 234 la sută în animalelor, fundamentate din punct
anul 1980 fată de anul 1060.

Lagărul socialist 28 100 342 de vedere ştiinţific. Pâmintul va fi folo­
832 sit in modul cel mat eficient, in uecare

Lagărul im perialist 68 100 146 234 regiune se vor cultiva numai acele cul­

Alte ţări 24 100 254 445 turi pentru ca'? exis13 aici iele mai
In medie 50 100 222 bune condiţii şi care sint din cele mai
Construcţii noi de locuinţe in raionul Neva din Leningrad. 452 rentabile.