Page 65 - 1961-09
P. 65
Hunertoara-De va
PROLETARI D!N TOATE ŢARIPE. UNITI-VA COTIDIENE
nnnn r-»
L G onferinfe
— Viaţa de partid : multe trepte în Oceanul Fa- C, despre sifu®fia
Comuniştii — ia locurile de cific.
I muncă hotăritoare. l.
— Oamenii muncii din R. [ infernaţian&lâ
— Clubul din Simeria în D. Germană au ales organele L In a ceste sile în în tre
1
sprijinul producţiei. locale ale puterii de stat. t prinderi, fabrici, in s titu ţii
— ,,Una din cele mai peri
— Mitingul aviatic. C şi la sate, au loc co n fe
culoase provocări săvirşite pe
O demonstraţie a tinereţii, t rin ţe cu p rivire la n ecesi
căile de comunicaţie cu Ber f. t a t e a î n c h e i e r i i T r a t a t u l u i
măiestriei şi curajului. linul occidental“.
t ele p a c e c u G e r m a n i a . D u
— U.R.S.S. a lansat o nouă Notele guvernului U.R.S.S. L m in ică, în p e s te 60 de
adresate puterilor occidentale. l com une şt sate din regiu
rachetă purtătoare cu mai
Anul XIII. Nr. 2094 Marţi 19 septembrie 1961 4 pagini 20 bani n ea noastră, au a v u t loc
a du n ări la care s-a ţ i
n u t conferinţa „încheierea
S u c c e s e a le ceferiştii©®* sissuerfemf Tratatului de pace cu G er
0<^>0,tTt>C'<lî|Oh3> L• 03^00
m ania o n ecesitate im p e
rio a să “. C o n ferin ţele au
lălori, obţin importante succese în realizarea indicati fost susţinute de activişti
velor de plan. Astfel, pînă la 18 septembrie a.c., indi
Trenuri cu supratonaj cativul ungerea osiilor la vagoanele de marfă a tost ai C om itetului regional al
îndeplinit în propnrlie de 101 Ia sută, iar la vagoanele
In lupta pentru realizarea de cit mai multe economii de clasă în proporţie de U8 la sută. Rezultate frumoase P.M .R., co n d u că to ri din
tie combustibil, mecanicii şi iochiştii de la depoul G.b'.K. s-au înregistrai şi la reparaţia vagoanelor unde de ase
Simeria s-au angajat ca pe secţia Simeria-triaj—Peştiş menea planul a iost depăşit în medie cu 3! la sută. aparatul de sta t şi econo
să transporte toate trenurile cu un tonaj sporit cil 35U
tone pe tren. Roadele bunei organizări m ic etc.
Transportînd trenuri supratonate pe distanţa amintită, Colectivul staţiei Simeria-călâtori continuă cu avînt Tinărul D u C aravană sansfară
precum şi în alte direcţii, harnicii mecanici de aici au lupta pentru ridicarea calităţii muncii, pentru realizarea
reuşit să remorce o încărcătură în plus de 8.800 tone, planului de transport la toţi indicii şi la un preţ de m itru G rigo- Cu prilejul „Săptămînii
ceea ce echivalează cu transportul a 6 garnituri de tren. cost tot mai redus. In cursul lunii septembrie, printr-o Crucii roşii“, un grup de rne:
mai bună organizare a muncii, utilizare mai raţională roaie, p rim -to - dici conclus de dr. Arpad
In prima jumătate a lunii septembrie, la depou! de a vagonului, sarcina statică a fost realizată Tn proporţie Biro, la iniţiativa Comi
de 1(K) la sută. Prin reducerea mediilor de staţionare p ito r la c u p to tetului raional de Cruce
locomotive s-au înregistrat economii de combustibil con a vagonului dc marfă, a fost posibilă obţinerea unei roşie din Haţeg au plecat
economii de 8.0(10 vagoane ore. rul 4 al oţelă- cu o caravană sanitară
ventional în valoare de 49.000 lei. ha obţinerea succe în satul Tîrsa, comuna Bo-
Printre muncitorii fruntaşi la obţinerea acestor rezul riei nr. 2 a şorod. Cu acest prilej au
selor amintite, o contribuţie de seamă şi-a adus-o hri- tate se numără Cornel Munteanu, Gheorgbe Drăghicl, C.s. H unedoara avut loc discuţii cu
ga da U.T.M. de pe locomotiva 230.315 condusă de .Matei loan Pleşa, Octavian Raica şi Vasile Constantin. privire la igiena individua
re u şe şte , îm lă, curăţenia casei şi a
R!cău, şi mecanicii Virgil Gostaie, loan Golea, Siinion curţii, primul ajutor în
preună cu echi caz de accidente etc. Tot
odată au acordat peste 38
pa pe care o consultaţii.
conduce, să d e
păşească cu re
gularitate sarci
Trie şi alţii. nile de plan.
GYULAl KONRAD In fotografie :
mecanic Tov. D um itru
La revizia de vagoane G r ig oroaie v e -
rificlnd presiu
Intensificând întrecerea socialistă pe profesii, harnicii EMIL CREŢI! nea cuptorului. Insămînfetisă secara
muncitori ai reviziei de vagoane din staţia Simeria-că-
impiegat de mişcare Avînd terenul pregătit din
titnp, arat (cu tractoarele
Săpfămîna Crucii roşii D i n t a r ă S.M.T.) şi îngrăşat, colectiviş
tii din oraşul Orăştie au înce
Ocrotirea sănătăţii este în Un capitol însemnat în mun put însămînţările de toamnă.
mod continuu în centrul atenţiei ca de Cruce roşie l-a constituit
organelor de partid şi organelor recrutarea de donatori de sîn Cu ajutorul mecanizatorilor
ge. In regiunea Hunedoara sînt ei au însămînţat într-o singură
de stat din regiunea noastră. Da zi 12 ha. cu secară masă-verde.
lele statistice ilustrează în mo 8.993 donatori de sînge recrutaţi
dul cel mai clar acest lucru. de organele de Cruce roşie. In o Orchestra simfonică a Ra- Numeroase construcţii A ră fu ri peniru însămînfărî 3 zile 36 ha. clin terenul pe La Stremţ şi In special la
Astfel, numărul de medici în re tre donatorii şi receptorii de dioteîeviziunii sovietice, care în care-I vor insămînţa în această gospodăria colectivă din loca
giunea Hunedoara a crescut de singe se asigură legătura prin treprinde un turneu în ţara agrozootehnice Colectiviştii din Pîclişa şi cei toamnă colectiviştii din Bretea litate se stă rău cu fertilizarea
la 82 cîţi erau în 1944 la circa întîlniri organizate de Crucea noastră cu prilejul celui de-al din Bretea Strei-Plopi din raio Strei-Plopi. Arături pentru însă- solului şi cu recoltarea carto
800 în anul 1961. Calificarea lor roşie. II - lea Festival Internaţional în regiunea noastră nul Haţeg, au început pregăti rnîntări de toamnă se mai fac filor. Pînă în ziua de 18 sep
este incontestabil superioară. „George Enescu“, a dat dumini rile în vederea însămînţărilor atit cu tractoarele, cît şi cu tembrie s-au îngrăşat cu gunoi
Numărul de paturi a crescut la Toate aceste realizări obţinu că, la Sibiu, un concert dirijat In gospodăriile agricole colec de toamnă. Pe terenurile celor atelajele proprii, la gospodăriile de grajd numai 5 ha., cu toate
circa 4.000. Au fost înfiinţate te de membrii organizaţiei de de Glienadie Rojdestvenski. tive din regiunea Hunedoara au două gospodării colective lu colective din Nălaţi, oraşul Ha că în incinta gospodăriei colec
case de r.aşteri, S. M. S.-uri în Cruce roşie sint rodul grijii fost terminate anul acesta 200 crează acum 7 tractoare ale ţeg, Livadia, Ponor etc. tive se află depozitate mal bina
peste 13 întreprinderi, 9 policli partidului şi guvernului pentru Programul a cuprins Simfo de noi construcţii agrozootehni S.M.T. 'Orăştie. Ea G.A.C.* - clin dc 5 vagoane îngrăşăminte or
nici de întreprindere şi 61 cir sănătatea oamenilor muncii. nia V-a de Şostakovici şi Sim ce, iar alte 370, în cea mai mare Piclişa ele pildă, s-au executat Lucrări înlîrsiaf© ganice.
cumscripţii uzinale. Asistenţa fonia V-a de Ceaikovski. parte adăposturi pentru anima arături pentru însămînţări pe
de urgenţă este astăzi asigurată In cadrul acestei săptămîni le, se află In lucru. Cele mai circa 20 ha., care săptămina La G.A.C. din Lancrăm, pregă Se impune ca o sarcină im
în regiunea noastră la nivelul (17-24 septembrie), in ţara noa ° In livezile din regiunea Do- multe adăposturi s-au. construit aceasta vor fi însămînţate cu tirile pentru campania de toam portantă a organizaţiei do
cerinţelor. In prezent funcţio stră se organizează „Săptămî- brogea se culeg în prezent ulti in raioanele Haţeg şi Ilia, unde secară (14 ha) şi cu orz (4 ha). nă se desfăşoară anevoios. Cu partid şi a consiliului de condu
nează în acest scap 19 staţii de na Crucii roşii“. Este o tradiţie colectiviştii au ciştigat o boga toate că gospodăria colectivă cere al gospodăriei colective să
salvare cu circa 60 de autosal- ca in această perioadă munca mele cantităţi de piersici şi este tă experienţă în realizarea de Alte 6 tractoare au arat in dispune de un selector electric,
vări, o staţie Aviasan cu 4 avi în toi culesul prunelor, merelor lucrări trainice şi ieftine, prin condiţionarea celor 60.000 kg. organizeze mal bine munca pen
oane sanitare. Au fost înfiinţa membrilor de Cruce roşie să fie şi perelor. Gospodăriile agrico folosirea materialelor din resur „veteran ii“ sectorului, d eţin ă sămînţă de grîu a început abia
te 2 staţii de recoltare şi con mai intensă. In cadrul acestei le de stat din regiune au livrat se locale. torii drapelu lu i de fruntaşi, ieri, iar substanţele chimice tru urgentarea acestor lucrări.
servare a sîngelui, care prin in pînă acum aproape 2.600 tone p e a teliere de m u lte luni ; f i pentru tratatea seminţelor stau
săptămîni se vor desfăşura ac de fructe, Im p resio n a t de ,,H u n edoara resc, m a i to a te pron osticu rile şi azi In magazia cooperativei Se constată că în multe uni
termediul aviaţiei sanitare asi de flăcări“, de H u n edoara c o ii d e se m n a u p e ei d rep t câşti din localitate. Mai rău este însă tăţi agricole socialiste de pe cu
gură In permanenţă cu sînge ţiuni largi de sprijinire a uni <* Muzeul de artă plastică din loşilor, a m arilor furnale şi gătorii în trecerii pe profesii... că la această unitate, pînă în prinsul regiunii noastre acţiu
proaspăt toate unităţile spitali tăţilor sanitare, de educaţie sa Iaşi, care în ultimii ani a fost a cu ptoarelor in care fierbe D ar băieţii lui G h iţă şi-a u ziua de 18 septembrie a.c. nu nea de fertilizare a solului nu
ceşti din regiune. nitară. Se vor continua acţiu îmbogăţit cu încă 300 lucrări va zi şi noapte m etalul, arunci pu s la b ă ta ie to a tă p ric e p e se transportase la clmp nici o este privită cu toată răspunde
nile de curăţenie etc. loroase, celelalte muzee situate adesea o privire albă, neu tră, rea, to a tă pasiu n ea de m u n tonă de îngrăşăminte organice, rea. Gospodăriile agricole co
Crucea roşie a R.P.R., ca orr în Palatul culturii — etnogra spre priveliştele care-ţi par, lective mai au încă depozitate în
ganizaţie largă de masă, acor Prin acţiunile ce se vor orga fic, de istorie a Moldovei, de şti prin com paraţia dim ensiuni c ă , î n t r e g i n d u - ş i ,,t i n e r e ţ e a “ Tehnicianul agronom, Sofia platforme şi nctvansportatc la
dă un sprijin tot mai mare uni niza „Săptămina Crucii roşii“ va inţe ale naturii şi politehnic — lor, m inore. A m trecu t de Păcurar, trebuie să ceară mai eîmp, importante cantităţi de
tăţilor sanitare. Educaţia sani deveni o perioadă deosebit de ca şi alte monumente culturale n en u m ă ra te ori pe lingă A te in p ro fe sie cu ore lu n gi şi mult sprijinul consiliului de con gunoi de grajd.
tară a maselor, contribuie ia bogată în rezultate pe linia sa ieşene: Muzeul Unirii, Casa lierele cen trale de reparaţii febrile de stu diere a cărţilor ducere pentru urgentarea aces
scăderea morbidităţii generale, nitară. memoriaîă ,.Ilie Pintilie“, Boj de la I.C.S.H., şi, m ărtu risesc, tehnice. P rintre sarcinile p e tor lucrări. Timpul este mult înaintat. De
la respectarea normelor de igie deuca lui Ton Creangă, Casa me- nici o dată n -a m avu t cu c a r e e i î n ş i ş i şi. l e - a u i m p u s aceea, organizaţiile de partid,
nă individuală şi colectivă etc. Dr. TEODOR BADAU r io z ita te a dc a păşi. în ău n tru . în p e rio a d a a c e a sta a fost. in Se baie pasul pe loc consiliile de conducere ale gos
morială ,,Vasile Alecsandri“, se Dar de acum nu voi m ai scă prim ul rînd, aceea de a nu podăriilor colective, organele
medic şef al regiunii Hunedoara, bucură de o afluenţă continuă pa prilejul acesta. Am intll- lăsa n e verific a t nici un şurub Colectiviştii şi întovărăşiţi! de sfaturilor populare şi organele
de vizitatori. In primele 8 luni din m a şin ile în c r e d in ţa te lor pe raza comunei Stremţ vor in tehnice agricole, trebuie să ta
preşedintele Comitetului regional ale acestui an ele au fost vizi n it aici — in cursul u n ei sin sămînţa în toamna acestui an toate măsurile pentru transpor
tate de aproximativ 100.000 de spre reparare. O sarcină pe 800 ha. cu grîu şi orz de toam
de Cruce roşie persoane. gure şi scu rte v iz ite — faptic c a r e aV p r i v i t - o c u t o a t ă s e nă. Din suprafaţa respectivă tarea la cîmp a întregului stoc
cu nim ic m ai prejos decit S-au arat pînă ieri 455 ha. de îngrăşăminte organice, îm-
In industrie, activişti volun : rş*. - cele din „H unedoara de flă riozitatea : şi cind într-o di prăştierea lor pe ogoare şi în
tari de Cruce roşie deservesc cări“. m i n e a ţ ă , u n u l d i n t r e e i a. u i corporarea în sol odată cu ară
peste 1.100 posturi mobile şi ta t să supuic verificării o oa turile.
la tă num ai cIteva dintre recare infim ă rotiţă (rotiţă
peste 600 posturi fixe la care se ele. care de altfel funcţiona p er
acordă primul ajutor în caz de fect), brigada a închinat in-
accidente de muncă. ¦A tim plării o şedinţă fulger.
S u pu s a tu n ci u n ei critici tu
P este 180 de grupe sanitare ...Un n u m e : G h iţă C o n vărăişeşti, v in o v a tu l şi-a a s
instruite in mod special acordă, stau lin, şef de echipă. Un cuţit vigilenţa pentru u rm ă
m u n citor harnic, specialist toarele reparaţii... P ină la în
în formaţiune, primul ajutor. cep u tu l lunii trecu te, p a lm a
Membrii celor peste 3.000 secţii d e o p o t rivă in .,v in d e c a i e a “ resul d e întrecere al brigăzii
dc Cruce roşie se ocupă activ de cu prin dea 22 de m a şin i r e p a
m o to a relo r şi tn depăşirea r a te , d in tr e c a re 12 cu r e p a
popularizarea cunoştinţelor mi plan u lu i. Şi in acelaşi tim p raţii curente. Şi toate de o
nime sanitare printre toţi m un un om m odest, care s-a m i ca lita te fără reproş ! D ar asta
citorii. rat sincer cind, nu de m ult, n -a fost deajuns. Şi D irzu
n um ele său a apărut p e o Ş t e f a n , şi. P e t r e C u r t e a n u , ş i
In agricultură sint dotate m u lţim e dc panouri şi afişe
v o la n te in h alele atelierelor. C onstantin Lupescu — to ţi
aproape 300 posturi sanitare u tem işti — au decis să o b ţi
mobile şi 1.20 posturi sanitare — N -am făcut nim ic d eo
n ă cele m a i mari. eco n o m ii
fixe. Ţăranilor muncitori li se sebit ! păreau să spună ochii din sector. P en tru aceasta au
asigură primul ajutor chiar pe săi larg deschişi, C e-i to t daţi recondiţionat două carcase
otita zor cu num ele meu ? (una pen tru m otor şi alta
ogor de către membrii form aţi pen tru diferenţialul de sus
ilor de Cruce roşie instruiţi în Pe p a n o u ri( u n u l d in tre ele ţinere a m aşinii), realizînd
acest scop. Circa 39.000 ţărani se află chiar lingă intrarea m im a i in felu l acesta o e c o
muncitori au participat la atelierelor), scria cu litere n om ie bănească de clteva
mari.: „Urmaţi, e x e m p lu l e c h i m ii lei.
cursurile săteşti unde li s-au pei condusă de tovarăşul
predat lecţii de educaţie sani G h iţă C on stan tin , care in în Cu astfel de fa p te s-a p r e
tară. In şcoli au fost dotate trecerea socialistă p e profesii ze n ta t brigada la exam en u l
838 posturi sanitare cu barem a obţin u t cel m ai m are indice în trecerii, şi bucuria le-a fost
de medicamente necesare pri d e p la n !“. to t a tît de m are ca şi e m o
ţia cind s-au v ă zu t pe locul
mului ajutor, iar elevii care Ie C o m u n i s tu l Ioc.n Ţ ă r a n u . m e c a n i c la S .M .T , clin A lb a I u l ia , C : să a ju n g ă la acest s u c intîi... In teresa n t e că pan ou l
deservesc au fost instruiţi in p e ca re l-a m c ita t la înce-
mod special. este unul dintre fruntaşii staţiu n ii. El execu tă to a te lucrările ces. ech ipa lui G h iţă C o n sta n
la t i m p ş i ele b u n ă c a l i t a t e . tin a d ep u s o m u n c ă in care (Gonlinuare în pag. 2-a)
elem entul „deosebit“ a fost
P E U WA H U M E I S T A R ! tocm ai ritm ul întrecerii, m ai
viu şi m a i aprins ca n icio d a
In anii existenţei lor, gospodăriile la, hainele ctc. pe care ei le-au cumpă dărie colectivă, pe care au denumii o tă. A tr e b u it ca să-şi. d isp u te C om unistul A ăam F azakaş de la se c ţia m eca n ică a uzin ei
coleclive din raionul Haţeg au cunos rat, — au servit drept exemplu pentru „Progres şi pace". In marca familie a in tîie ta le a cu e c h ip a lui ..Victoria" din C ălan, con du ce lucrurile de lă că tu şerie pen tru
cut o dezvoltare simţitoare. Veniturile mulţi întovărăşiţi din satele raionului. colectiviştilor au lost aduse 281 ha. te V ily G hireş, şi lucrul acesta r e p a r a r e a c a p it a lă a fu r n a lu lu i nr. 2. E c h ip a p e c a r e o c o n
iot mai mari pe care colectiviştii din ren agricol, 32 animale de muncă, 26 n -a fost deloc uşor. V ily şi ai duce s-a rem a rca t m ai ales prin calita tea lucrărilor execu tate.
Sarmisegctuza, Tuşiea, Bcrthelot, To- încrederea pe care ţăranii muncitori oi, 76 pluguri, 81 care şi căruţe, o gar lui sin t m u n citori m a i vechi,
te.şli ctc. le-au obţinut prin creşterea au căpătat-o în gospodăria colectivă îşi nitură de treier formată din batoză şi in fo to g r a fie : Tov. A ăam F azakaş stu diin d sch itele unor
producţiei agricole la hectar, prin spo găseşte ilustrare în faptul că în peri tractor ctc. — care astăzi sînt proprie noi lucrări.
rirea continuă a numărului de animale oada 30 iulie—12 septembrie a.c., fu tate a celor 90 familii înscrise.
şi dezvoltarea altor ramuri anexe, au raionul Haţeg s-au constituit încă 15
permis construirea în aceste unităţi a gospodării agricole colective. Noile uni Tot duminică a avut loc la Săracsău,
unor încăpătoare grajeţuri, magazii tăţi socialiste sînt rodul activităţii co raionul Orăştie, festivitatea inaugurării
pentru cereale, maternităţi, silozuri, pă- muniştilor care au fost în primele rîn- gospodăriei agricole colective „Progre
tuie ctc. duri în opera de transformare socialistă sul", în care s-au înscris 109 familii cu
a agriculturii. In această perioadă s-au 217 ha. teren, 18 animale de muncă şi
Colectiviştii din Rîu Bărbat, Pcşte- unit în G.A.G. 1.731 familii care au în un numeros inventar agricol. In consi
niţa, Silvnşul Interior, Haţeg şi Tb- scris 5.96S ha. teren agricol, un însem liul dc conducere au fost aleşi comu
te.şti, pe lingă numeroasele construcţii nat număr de animale şi un bogaf niştii Augiistin Suciu, Aurel Gercca
ridicate au cumpărat autocamioane, ba inventar agricol. Printre satele colecti precum şi Lazăr Popa, unul din cei
toze, remorci, tocători şi alte maşini. vizate recent se numără Sălaşul Supe mai harnici săteni.
rior, Băieşti, Livadia, Ponor, Bărăşti,
Dezvoltarea multilaterală a gospodă Pui etc. PETRE FĂRCAŞIU '
riilor coleclive şi creşterea nivelului dc IOAN CRISTIAN
trai al colectiviştilor, — dovedit de ca Duminică 17 septembrie a.c. şi locui
sele noi pe< care aceştia şi le ridică, de torii satului Săcel au sărbătorit trans corespondenţi
motocicletele, maşinile de cusut, mobi- formarea înivvără-.-irii lor îiifr-o gospo-