Page 69 - 1961-09

PROLETARI DIS! TOATE ŢĂRILE. UNITIVA/ Ştiri din Hunâctaara

a/'*v>^V/v/N WWW

Fon f fi peste plan

Anul XIII. Nr. 2095 Miercuri 20 septembrie 1961 4 pagini 20 bani Ieri, colectivul secţiei furnale
nr. ( de la Combinatul side­
rurgic din Hunedoara a produs
cea de-a 500 tonă fontă peste
prevederile planului de produc­
ţie ce-i revenea în cursul a-

cestei luni. O deosebită con­
tribuţie la obţinerea acestui suc­
ces au adus-o echipele de furna-
lişti conduse de către tovarăşii
llie Mitcă, Remus Rişca şi al­
ţii.

Predarea la timp a locuinţelor ¦ Serata la m itw ta rilo r

o sarcină de cea mai mare calea progresului tehnic l.a clubul „Slderurgistul" din
Hunedoara a fost organizată o

serată a (animatorilor. Au par­

importanţă Cu fiecare an, tehnica nouă îşi croieşte drum tot mai. larg ticipat numeroşi muncitori, teh­
in secţiile şi sectoarele Combin aiului siderurgic clin Hunedoara. nicieni şi ingineri din secţia
Cind constructorii se apucă Dar graficul a rămas o sim­ Acest lucru a permis siderurgişt nor să realizeze însemnate spo­ liluniing. Brigada artistică de
ruri de producţie, însemnate ec onomii la preţul de cost. agitaţie din această secţie a
prezentat cu acest prilej un
de o nouă lucrare, Iau încă de plă hîrtie, din cauză că multe sumul de cocs a scăzut cu circa program dedicat fruntaşilor în Comunista Florica Vînturiş este montatoare la turnătoria
100 kg. pe tona de fontă. producţie. veche a uzinei „Victoria” din Călan. Lunar îşi depăşeşte norma
la început măsurile necesare. din blocuri nu au fost termi­ Fonia cu mangan cu circa 20 la sută.
redus Supraîncărcînd Ac fiu ni
Îşi întocmesc necesarul de ma­ nate la termenele stabilite. Şi lat-o in fotografie in timp ul lucrului.

teriale, de forţă de muncă, îşi primului grafic Iau urmat alte

stabilesc pe baza unor grafice două, care au avut In mare par­

termenele de execuţie ale lucră­ te aceeaşi soartă. Anul 1959 a marcat însuşirea cuptoarele de pop u la riz a rs -W
unu! nou procedeu de fabricare
rilor pe faze de lucru etc. Por- Dar să analizăm clteva din Pentru succesul campaniei
a fontei la furnalele C. S. Hu­ agricole de toamna
nind-o bine de la început lu­ prevederile ultimului grafic de nedoara. Atunci, pentru prima Creşterea necontenită a pro­ a c ă rţilo r tehnice
dată, furnaHştii au trecut la fa­ ductivităţii agregatelor a preo­
crarea se desfăşoară în ritm predare a locuinţelor întocmit bricarea fontei cu mangan re­ cupat mult timp colectivul oţe- in scopul popularizării căr­
dus la furnalul 5. Pe baza ex­ lăriei Martin nr. 1 a C.S. Hune­ ţilor tehnice în rîndul munci­
susţinut. Nu rareori, graficele de conducerea T.R.C.H. la 31 perienţei acumulate, in acest an doara. Una din căile alese de el torilor, colectivul bibliotecii clu­
s-a trecut la experimentarea pentru realizarea acestei pro­ bului „Siderurgistul“ din Hu­
Întocmite rămîn în urmă, sînt august a.c. Şantierul nr. 7 din acestui procedeu. bleme îşi găseşte expresia in nedoara desfăşoară largi acţiuni.
supraîncărcarea tuturor cuptoa­ Zilele acestea au fost organi­
depăşite de rezultate. Lupeni (şef lng. I. Sitescu), a- Rezultatele experimentării au relor, fapt ce a dat oţelurilor zate în acest scop întilniri cu
permis ca începînd cu luna mai posibilitatea să elaboreze şarje muncitorii din secţiile combina­
Şi pe şantierele T.R.C.H. sînt vea de predat ta 10 septembrie a.c. să se producă fontă cu man­ cu greutate sporită. tului siderurgic, cu care pri­
gan scăzut folosindu-se cocsul lej au fost prezentate cărţi ca :
multe puncte de blocul D cu 24 fabricat la Hunedoara. Numai prin aceasta, indicii de „Iniţiative şi metode avansate t
utilizare ai cuptoarelor au spo în siderurgie şi în construcţia L
lucru, loturi, e- apartamente din Eliminarea minereului de rit cu 11 la sută faţă de reali­ de maşini“ de Nicolae Vasu. ( Se recoltează, de
mangan din şarje dă posibilita­ zările din anul trecut .
chipe care obţin Constructori Vulcan şi blocul tea să se realizeze anual peste
2.000.000 lei economii. Impor­
succese în mun­ şi construcţii nr. 24, cu 32 tant e şi faptul că în aceste Membrii gospodăriilor agrico­ întreaga suprafaţă, iar la Bă­
că tocmai da­ apartamente din le colective din satele Tîmpa, cia — aşa cum ne-a relatat
condiţii indicele de utilizare al Băcia şi Petrent, au cultivat in Iov. Szentpaly Eugen, preşedin­
torită bunei Lupeni. Cele furnalului care lucrează după acest an floarea-soarelui pe 14 tele gospodăriei colective —- n-
acest procedeu creşte cu 3 la hectare. De îndată ce s-a con­ ceastă lucrare va fi terminată
organizări şl a măsurilor luate două blocuri nici acum nu slnt sută, iar consumul de cocs sca­ statat că aceasta este coaptă,
de cu 2 la sută. colectiviştii au trecut la recol­ in cursul zilei de astăzi.
din timp. Aşa de pildă la Sebeş gata. Cit despre motivările pe tarea ei. In mai puţin de două Acum, pe suprafeţele elibera­
zile, la Timpa şi Petreni s-a
s-a terminat de curînd con­ care încearcă să le aducă şeful recoltat floarea-soarelui de pe te, se execută arături In vede­

strucţia unei case raionale de acestui şantier, ele sînt nelnte- esa rea insămtnţărilor de toamnă.

cultură. Aici, pe lingă faptul meiate. Despre ce lipsă de ma-

că s-a respectat termenul de terîale poate fi vorba la blocul

dare în folosinţă, construcţia D din Vulcan de pildă, cind

este şl de calitate bună, pentru acesta a fost început la sfirşi-

că, meşterul D. Antonescu a de­ tul lunii martie anul trecut ? i«ata p e n tru M asăm m fărl

pus multă străduinţă ca munca Oare în acest timp nu au so­ Avantajele folosirii

să fie bine organizată. Şl la sit „eventualele“ materiale de- aglomeratului Jn acest an colectiviştii din vor semăna grlu. Pină ieri, din

blocul cu 24 apartamente din ficitare ? ! Rău este că co- aufofondant Cristur au obţinut producţii de suprafaţa respectivă s-au arat

oraşul Sebeş ritmul de lucru es­ mltetul sindicatului şl şe­ Un alt exemplu grăitor al pro­ griu, mult mai mari decit în cu tractoarele S.M.T. 160 ha.
gresului tehnic la Combinatul
te foarte bun. In mod satisfă­ ful şantierului nu văd că siderurgic Hunedoara 11 consti­ anii din urmă. Aceasta se dato- care au fost cultivate In acest
tuie şi profilarea fabricii de
cător şe desfăşoară apoi rit­ aici se lucrează în ritm aglomerare în vederea obţinerii reşte în bună măsură şi faptu­ an cu trifoliene.
aglomeratului autofondant.
mul de muncă la noile de melc, cu doar 2-3 oameni şi lui că terenul a fost arat şi Paralel cu arăturile, colecti­
Prin folosirea lui, productivi­
blocuri din Cuglr şl Al­ aceştia nesupravegheaţi şi în­ tatea furnalelor care-1 utilizea­ Îngrăşat din timp, iar sămînţa viştii au condiţionat 23 tone să-
ză a crescut cu 150-160 kg. fon­
ba Iuiia. Aici, şefii de şantiere drumaţi. Organizaţia de partid tă pe m.c. volum util, iar con­ a fost condiţionată şi bine tra ­ mînţă de griu din soiul Ponca,
(ing. D. Andor, îng. N. Gîrbo- în loc să la poziţie faţă de sta­
veanu) se preocupă de buna or­ rea de lucruri, se complace în Reatara i ran eare tată cu antimălurice împotri­ iar alte 5 tone din soiurile Ha-
ganizare a muncii, de aprovizio­ a „justifica” slaba organizare a va dăunătorilor.
narea cu materiale şi în final muncii cu alte cauze. rache şi Bezostaia IV, vor fi
de încadrarea lucrărilor In gra­ Deşi şantierul nr. 6 din Pe­ Producţiile mari obţinute au schimbate la baza de recepţie.
Pe 10 ha. din suprafaţa pe c a ­

ficele de execuţie. troşani (şef Ing. V. Badea) a constituit argumentul hotăritor re se va semăna grîu de toam­

Stau însă lucrurile la fel âe obţinut unele succese în înde­ pentru ca şi acum, membrii a- nă, colectiviştii au încorporat iu

bine pe toate şantierele ? Fap­ plinirea sarcinilor de plan, to­ cestei gospodării să pregătească sol cîte 20 tone îngrăşăminte
tele vin să ne demonstreze că tuşi el nu şl-a făcut pe deplin
Interul de calitate şi' . din vreme cele 170 ha. pe care organice la flecare hectar.

nu. datoria. Şi aici ritmul de mun­ depăşirea 'planului cu 10- Sie ce se d e s L ă ş © a ră a n e v o io s
Pentru asigurarea unul ritm că este încă nesatisfăcător. Aşa 15' la sută sint ' fapte ce {
se explică de ce blocul L cu 32
conform cu sarcinile trasate de apartamente început In septem­ caracterizează pe comu- / pregătirile ?
Congresul al IlI-lea al P.M.R., brie anul trecut nici acum nu vistul Vasile Veac, şlefuitor }
conducerea trustului regional a fost dat în folosinţă mineri­
de construcţii (director ing. Ov. lor. Dar lucrurile sînt cu atit la secţia din Simeria a Recent, tovarăşa Juja Haida, destul. Anevoios se desfăşoară
Velehorschi), a Întocmit un gra­ mal nesatisfăcătoare cu cit nu
fic. Graficul cuprindea terme­ se trag Învăţămintele necesare. ’ntreprinderii „Marmura“. brigadieră ia gospodăria colec­ acum ia gospodăria colectivă
nele la care au Început sau vor Numai astfel se explică de ce Ia
începe lucrările la blocurile dc lotul de blocuri „C. I. Parhon“ [ — Cine va zbura pinii în stăpînirea brigăzii lui -j Pentru aceste fapte el es­ tivă din Sîntandrei ne-a infor­ din Sîntandrei şi transportul
din Petroşani lucrările sînt mult C urmă eu reactorul ? (Jiuciu (Preţul acestei vicln- j
locuinţe şl bineînţeles termene­ te stimat de întreg colec­ mat că în unitatea din care face gunoiului de grajd precum şi
le la care acestea vor fl date La laminorul de 800 mm.
rii ; reducerea rebuturilor cu 1 tivul. parte s-au obţinut unele suc­ pregătirea seminţei. Pînă la 18
^ din Hunedoara, întrebarea a-
83 la sută sub cifra admisă). ^ cese in pregătirea campaniei a- septembrie, aici nu se condiţio­
[ ceasta e de la o vreme, tot
[ mai des auzită. O rostesc Băieţii lui Vasile Ciuciu şi-au -j gricole de toamnă. Acesta-i un nase nici măcar un bob de să-
P r e g ă tir i p e n tru c a n p a n î a adevăr de netăgăduit.
^ mai ales tinerii, şi în jurul ei întocmit, în întrecere, planuri ] mînţă. Argumentele aduse de
L se încing pasionante dezbateri, precise de muncă pentru fie- }
In folosinţa oamenilor muncii. (©oniinnare tn pag. 3 a) ţ 1 iecare indică un nume, un de vinificaţie Pînă în urmă cu o săptărnînă, consiliul de conducere cum că
C „favorit“ dintre tovarăşii de n-ar li existat condiţii, nu pot
-gga- care din ei, punînd printre ) Colectivul de muncitori. Ingi­ colectiviştii din Sîntandrei exe­ justifica cu nimic rămînerea
muncă mai apropiaţi : îiecare cutaseră cu ajutorul tractoare­ în urmă. Dacă ar fi existat mai
are o anume preîerinţă, o în­ altele un accent deosebit pe 3 neri şi tehnicieni de la Între­ lor S.M.T. arături pe mai bine multă preocupare cu siguranţă
credere în cineva anume... prinderea regională Vinalcool de 100 ha. teren şi transporta­ că la ora actuală putea fi se­
Deruta vizitatorului neiniţiat răspunderea fiecărui fochist 3 din Alba Iulia. a efectuat tn ul­ seră în cîmp mari cantităţi de lecţionată şi tratată întreaga
se limpezeşte îngrăşăminte organice. In ulti­ cantitate de sămînţă.
în ce priveşte reducerea rebu­ timele zile pregătiri intense în
îndată. Lste rederea campaniei de vinifica- Aşa stînd lucrurile se impu­
vorba de pa­ tului prin ardere, şi nu s-au ne ca tovarăşii din consiliul de
noul întrecerii, conducere al gospodăriei colec­
unde locui de dat în lături să ceară sfatul ;ie. Astfel, sub conducerea or­ mul timp însă, la această uni­ tive şi organizaţia de bază
fruntaş este P.M.R. să ia cele mai eficien­
muncitorilor mai experimen­ ganizaţiei de partid, acest co tate pregătirile se desfăşoară a- te măsuri, îneît data începerii
figurat printr-un reactor care taţi acolo unde cunoştinţele lectiv a terminat toate pregăti- « nevoios. in săplămîna care a însămînţării cerealelor de toam­
ţ zboară. riie la centrele de vinificaţie din trecut, bunăoară, deşi gospodă­
lor de foarte ria dispune de fi tractoare tri­ nă să găsească gospodăria co­
8 brigăzi de producţie ale Cricău şi Ighiu. lectivă temeinic pregătită.
i. tineretului îşi dispută locul tineri iamino- Centrele de vinificaţie Cricău
^ acesta. Şi e atit de strînsă
[ întrecerea, incit fiecare lună rişti nu ajun­ mise aici de către S.M.T. din
( aduce cîte o surpriză, Orăştie, s-au mai executat ară­
t Prin luna mai, de pildă, în şi geau. Astie! au şi Ighiu au fost înzestrate cu turi pe numai 40 ha. Şi doar,
[¦ carlinga strălucitoare a „reac- cite o zdrobitoare înclinată de teren eliberat de culturi există
" torului" s-au urcat cei din învăţat ca să
:naltă tehnicitate, care vor ob­
brigada iui Miron Buieancă. dea o mai ma­
Si-au meritat cu prisosinţă ţine cu 49 la sută mai mult
locu!. pentru că ia rubrica re importanţă evacuării ia must de cea mai bună calitate.
de rebuturi a secţiei, briga­
ijt, da lor era trecută cu cifra timp a zgurei din cuptor, şi
b- zero. Şi şi-au meritat cu pri­
sosinţă ciipeie de destindere astfel au izbutit să-i coboare
Vasile A 1b n în azurul săgetat de reactor,
este frezor la pentru că nu şi-au precupeţit din reactor pe cei din briga- ')
sectorul sculărie nici o clipă eforturile în bă­
al U. M. Cugir. tălia dusă la cuptoarele a- da lui Miron. "3
Îşi depăşeşte cu dînci. Aceşti liarnici cupto-
.’egularitate nor­ rari au respectat întotdeauna Dar nici ei n-au izbutit să 3 M M ea m
ma cu 30 la su­ cu stricteţe timpul de încăl­
tă, dînd în ace zire a lingourilor, timpul de se bucure prea mult de aerul ^ ym t
p laşi timp produ încărcare şi descărcare a cup­
se de bună ca torului ; mai trebuie notat că înălţimilor, pentru că alţi iu- 3 ociara
litate. au participat cu regularitate bitori de plimbare cu reac- 3
ţ la cursurile pentru ridicarea
l calificării profesionale, lucru torul (ori ce s-ar zice, sună ^
1 ce s-a răsîrînt aşa cu in am
i văzut la rubrica de rebuturi foarte plăcut să fii la un asf- j
^ a secţiei...
fei de loc al întrecerii, acum, -j Conferinjă ?4* nos
S-au culcat oare pe lauri?
L S-au lăsat ameţiţi de legăna- în zilele epocalelor zboruri în j Consiliul regional A.R.L.U.S. orga­ Noul an şcolar a constituit In şcoli noi au început noul
t rea prin albastru de vis, în nizează astăzi, orele 18, în sala cine­ pentru elevii şi părinţii acesto­ an şcolar şi copiii minerilor din
ţ carlinga păsării suple de o- Cosmos !) le-au luat în luna 3 matografului „Fiiimon Sîrbu“ din ora­ ra din centrul minier Uricani cartierul Llvezeni-Petroşani şi
I ţel sclipitor ? In iunie, Miron următoare locul... şul Deva, expunerea conferinţei: „Un un prilej de mare bucurie. Prin oraşul Petrila.
ţ şi-ai lui au coborî! pe pă- grandios program al construcţiei co­ grija statului nostru democrat-
O întrecere strînsă. viu dis­ munismului". popular, aici s-a construit şi CONSTANTIN CARAGFA
mînt ; reduseră rebuturile putată, în care cei buni sînt dat In folosinţă o şcoală mo­
doar cu 59 la sută, ocupînd depăşiţi de cei şi mai buni, Gu acest prilej, iov. conf. univer- dernă. Noua şcoală are 16 săli învăţător
? locui al doilea în întrecere... >itar Paraschiv Vagu din Bucureşti va de clasă, două săli de laborator,
iar aceştia, la rîndu-le, de \ bi despre măreţele şi luminoasele o bibliotecă şi aite încăperi. Fi­ Sem icocs mai mult
In iunie, reactorul a fost perspective pe care le deschide în faţa ilor de mineri din Uricani li
cei care au născocit între U.R.S.S. proiectul dc Program al Parti­ s-au creat astfel condiţii opti­ Colectivul semicocseriei uzinei
dului Comunist ni Uniunii Sovietice. me de învăţătură. ,iiPctoria“ din Călan a încheiat
timp metode şi mai avansate
Conferinţa va fi urmată de un film. luna august cu un succes fru­
de lucru, posibilităţi şi mai mos : depăşirea planului de pro­
ducţie L.1 1.548 tone semicocs.
largi de valorificare a tutu­ Concomitent cu aceasta el a reu­

ror resurselor interne ale pro­ şit să îmbunătăţească calitatea
producţiei, procentul de materii
ducţiei. O adevărată scară, în < volatile şi cenuşă încadrîndu-se
in normele admise.
care fiecare lună pune o nouă ş Consfrucfii penfru sludenfi
încurajaţi de acest succes, lu­
treaptă ca pe un nou imbold -j Printre realizările dc o deosebită importanţă înfăptuite in
Valea Jiului in anii regimului nostru de democraţie populară crătorii semicocseriei au muncit
spre alte victorii. ) se numără şi crearea Institut ului minier „Gh. Gheorghiu- cu avînt sporit în zilele care au
Dej” din Petroşani. De aici au pornit in fiecare an cadre de trecut din această lună. Rezul­
La ora aceasta, cu reacto- 3 ingineri bine pregătiţi, in toate minele din ţară. De la un an tatul e la fel de frumos. După
la altul numărul tinerilor care urmează cursurile acestui in­
ru! întrecerii zboară brigada 3 stitut creşte. 17 zile de lucru planul e depă­
şit cu 5,6 la sută, iar calitatea
Iui Teodorescu de la ajustaj... -j In scopul asigurării unor condiţii tot mai optime de stu­ este bună.
Cît timp vor izbuti să-şi păs- j diu, anul acesta s-au acordat im portante sume de bani pentru
executarea unor lucrări dc construcţii tn cadrul institutului O contribuţie deosebită la rea­
treze acest Ioc atit de rîvnit? j Astfel, s-a început construcţia unui cămin studenţesc modern cu lizarea unei producţii sporite şi
330 de locuri. Căminul va avea şi o centrală termică, proprie de bună calitate au adus-o to ­
Pentru îmbunătăţire® caSstăfîi pîinii Si iată-ne ajungînd iarăşi 3 pentru încălzire. De asemenea s-au început lucrările la o adău­ varăşii Nicolae Filip, Eremia
gire la corpul (le învăţăminl. A ici este prevăzută construcţia Oprea, Ioan Muntean şi Achi-
In ultimul timp au început să tatc mal sus nu au primit nici ia întrebarea care flutură pe 3 mai multor săli de studiu şi a unui amfiteatru. Tot aici s-a meţ Zaharia.
fie aplicate noi reţete de fabri­ o reclamaţie. buzele atîtor tineri iamino- ~ început construcţia unui laborator.
care a plinii în unităţile de p a ­ rişii. ¦)
nificaţie din Alba Iulia, Zlatna Cele mai bune rezultate le-au
obţinut echip '3 de brutari con­ — Cine va cî.şiiga titlul de j
şi ¦Teiuş. Rezultatele care se cluse de Ştefan Deneşan şi Ga- colectiv fruntaş în întrecere ?
vrilă Giurgiu, care sînt fruntaşe
obţin sînt dintre cele mal bune. în întrecerea ce se desfăşoare Cine va zbura pînă la urmă

Astfel, de la 1 septembrie pînă pentru Îmbunătăţirea calităţii cu reactorul ?
pliniU P. 1LIRSCU
tn prezent, întrepriDderile ară-
-I V~' * -J w/ U uJ uJwJ i J u / l J v J k itoJwj /ÜuJuJi