Page 70 - 1961-09

D’ KvmjTt s o c r M m s tr z m
T©$ m a l m u lt m efta l p a tr ie i
Realizări însemnate ale tinerilor
din oraşul Hunedoara
La Combinatul siderurgic Hu­
nedoara, uzinele Victoria din
Călan şi In celelalte întreprin­
deri aparţinătoare oraşului Hu­
nedoara, lucrează alături de
muncitorii vlrstnicl şi un mare
număr de tineri constituiţi în
165 de brigăzi de producţie.
Pentru a-şi aduce din plin a-
portul lor la realizarea unei
producţii tot mal mari, de cali­
tate mai bună şl cu cheltuieli
mal mici, tinerii au luat sub
patronajul lor direct unele sec­
ţii sau agregate.
Invăţînd din experienţa mun­
citorilor vîrstnlcl fruntaşi In
producţie, şi îndrumaţi în per­
manenţă de organizaţiile de
partid şl U.T.M., tinerii conduc
cu tot. mal multă pricepere pko-
cesui tehnologic, aplică cele mal
bune metode de muncă, obţinlnd
pe această cale succese de sea­
mă în producţie.
M a iş trii ş a rje lo r rapide
Mulţi dintre tinerii ofelarl au
devenit adevăraţi maiştri al
şarjelor rapide. Măsurile apli­
cate de ei ca : respectarea re­
ţetei de dozare a şarjelor, scur­
tarea timpului de ajustare a
cuptoarelor, şi de reparaţii la
cald, au făcut ca la multe din­
tre şarjele elaborate durata să
fie redusă cu 10 pină la 30 la
sută faţă de timpul planificat
pentru elaborare.
'Aşa a reuşit schimbul tine­
retului de la oţelăria Martin
nr. 1 să se situeze lună de lună
schimb fruntaş pe oţelărie In
acţiunea de scurtare a tim pu­
lui de elaborare a şarjelor şi
sporirea producţiei de oţel pe
m.p. vatră de cuptor. In pri­
mele 8 luni şi jumătate din a-
cest an, oţelaril din acest schimb
au elaborat 325 şarje rapide în-
trecînd cu mult celelalte schim­
buri. Ei au dat In aceeaşi pe­
rioadă peste prevederile planu­
lui 2.550 tone de oţel de bună
calitate.
Cu aceeaşi Însufleţire mun­
cesc şi brigăzile şi schimburi­
le de tineret din celelalte sec­
ţii ale combinatului ca şl din
I N EDITURA POLITICA
¦>VW SAA a u a p ă r u t :
P rincipiul leninist al co in te re să rii m a teria le
Lucrarea se ocupă de folo­
sirea principiului leninist al
cointeresării materiale In con­
strucţia socialistă din R.P.R.
După un capitol in care este
tratată necesitatea cointere-
P roblem a clase lo r ş: a lu p te i de clasă în
sociologia burgheză contemporană
Lucrarea se ocupă de exa­
minarea şi combaterea teo­
riilor apologetice burgheze,
demasctnd încercările socio­
logilor burghezi, reformişti şi
revizionişti de a înfrumuse­
ţa realitatea capitalistă de
a prezenta capitalismul sub
îndrumaţi de organizaţia de
partid, muncitorii, tehnicienii şi
inginerii din cadrul întreprin­
derii forestiere Orăştie, traduc
în fapte angajamentele luate de
a da patriei peste plan produse
o de bună calitate, de a realiza
indici superiori de utilizare a
masei lemnoase şi a reduce la
maximum pierderile de exploa­
tare. Ministerul Economiei fo­
restiere şi-a propus ca pînă în
anul 1965 să realizeze Ia do
borît-secţionat mecanic, un in ­
dice de 52 Ia sută, iar la scos-
apropiat de 57 la sută.
Lucrătorii întreprinderii fo­
restiere din Orăştie convinşi de
avantajele pe care le prezintă
mecanizarea exploatărilor fores­
tiere, continuă să introducă cu
succes şi să utilizeze cu indici
ridicaţi, peste cei planificaţi,
toate utilajele din dotaţie.
Astfel, cu ajutorul celor 14
fierăstraie mecanice manipu
late de oameni calificaţi s-a
realizat in primele 8 luni ale
anului o prestaţie de 16.850
m.c., cu 3.620 m.c. mai mult ca
pe întreg anul 1960, realizîn-
du-se deci un indice de utiliza­
re la această fază de 35 la sută
şi a planului de producţie în
proporţie de 102 la sută.
Introducerea instalaţiilor cu
cablu la faza de scos-apropiat a
redus preţul de cost de la 18 lei
tona kilometrică, la 8 lei, reali- restiere Orăştie, precum şi prin
/:îndu-se astfel o economie anu­
ală dc peste 500.000 lei, şi a dus cum s în t: exploatarea lemnu­
ia realizarea ritmică a planului
de producţie. Cu cele 11 funicu-
lare de tipuri diferite s-a scos
Ia depozitele intermediare de la
începutul anului şi pînă în pre­
zent, o cantitate de peste 49.000
alta întreprinderi din oraş. Bri­
găzile de tineret de la furnale
aplică cu rezultate tot mai bu­
ne Iniţiativa ,,Să realizăm pla­
nul fiecărei luni cu cel puţin o
zi mai devreme”.
Pe seama scurtării timpului
de elaborare a şarjelor şl apli­
cării iniţiativelor şi metodelor
Înaintate de muncă, tinerii de
la Combinatul siderurgic Hune­
doara au dat peste plan Intre
1 Ianuarie şl Ifi septembrie o
cantitate de fontă şi oţel din
care se pot fabrica 4.257 de
tractoare, sau 7.680 de combi­
ne pentru recoltat cereale. Este
mult apreciat de conducerea
combinatului, aportul adus de
echipa prim furnalistulul Iile
Mîtcă, de la furnalele vechi,
care a dat peste plan de la în­
ceputul anului aproape 2.000 to ­
ne de fontă de bună calitate.
Brigada de oţelari condusă de
Alexandru Stoica, de la oţelăria
nouă a elaborat anul acesta 46
de şarje rapide, a produs In
plus peste plan 1.400 tone de
oţel şi a redus la jumătate pro­
centul de rebut.
întrecerea slderurglştllor a
găsit un larg sprijin In rîndul
tinerilor de la minele de fier
din Teliuc şi Gheiar care au
extras şi livrat anul acesta fur-
naliştilor de la Hunedoara şl
Călan cu 5.800 tone minereu
de fier mai mult decît aveau
planificat.
Econom iile tin e rilo r
Dornici de a promova noul,
de a crea drum tot mai larg
extinderii tehnicii noi, peste 330
de tineri din întreprinderile o-
raşului Hunedoara au devenit
inovatori. Fiecare dintre cele
peste 150 de inovaţii realizate
de tineri duce la obţinerea de
importante economii. La locu­
rile principale de producţie ti­
nerii gospodăresc cu multă grijă
materialele şi reduc consumurile
specifice. Brigăzile de tineret de
Ia furnale au redus consumul
de cocs In medie de la începu­
tul anului cu aproximativ 35
kg. pe tona de fontă. La cup­
de I. BLAGA - FL. BURIAN
sării materiale a celor cc
muncesc In socialism, autorii
explică In alte două capito­
le aplicarea acestui principiu
in sectorul de stat al eco­
nomiei noastre şi in agricul­
tura socialist-cooperatistă.
de V. SEMIONOV
forma unei „societăţi fără
clase“.
In carte slnt analizate
schimbările intervenite In
structura socială a capitalis­
mului contemporan, slnt ana­
lizate unele particularităţi şi
tendinţe în dezvoltarea lup­
tei de clasă.
depiînfrea planului de prodyefse
sarcină de mare răsi
m.c. masă lemnoasă, cu 70 la
sută mai mult decît în aceeaşi
perioadă a anului trecut. Rezul­
tatele de pînă acum, ritmul ac­
celerat de mecanizare al faze­
lor de lucrări presupun pînă la
sfîrşitul anului o creştere de
peste 47 la sută a indicilor de
utilizare.
Paralel cu mecanizarea faze­
lor dc lucru care constituie p rin ­ laj etc. Desfăşurind larg între­
cipalul volum de lucrări în ex­
ploatările forestiere ale I. F.
Orăştie, s-au mai introdus coji-
toare mecanice pentru lemnul
de celuloză şi transportoare me­
canice T.L.F. 5 pentru încărca­
tul lemnului de foc. Printre sec­
toarele de exploatare care dc
ţin un număr mai însemnat de
mecanisme şi pe care le exploa
tează la întreaga lor capacitate
se numără cel de la Grădişte
condus de comunistul loan Un
gureanu şi sectorul Orăştie,
condus de Glieorghe Susan.
Şi-au depăşit sarcinile
planificate
Prin introducerea mecaniză­
rii la majoritatea parchetelor
aparţinătoare întreprinderii fo
aplicarea metodelor avansate
lui în trunchiuri lungi şi catar­
ge, metoda de lucru în acord
global etc.. au făcut ca munci­
torii acestor exploatări să ob­
toarele Martin o cantitate în­
semnată de fontă lichidă care
intră In încărcătura metalică a
cuptoarelor, a fost înlocuită cu
fontă veche recuperată care es­
te mult mal Ieftină.
In primele 8 luni din acest
an, tinerii din întreprinderile a-
parţinătoare oraşului Hunedoa­
ra au realizat prin reducerea
preţului de cost şi aplicarea de
inovaţii, peste 10.000.000 lei e-
conomii.
Fiecare b u ca tă de m e ta l—
bine v a lo rific a tă
La locul de muncă cit şi In
cadrul acţiunilor patriotice des­
făşurate In afara orelor de lu­
cru, una din preocupările de
seamă ale tinerilor o constituie
colectarea Şl valorificarea me­
talelor vechi. Alăturîndu-se ac­
ţiunii pornite la începutul anu­
lui de tinerii de la minele de
fier Gheiar, ce se desfăşoară sub
lozinca „Să valorificăm fiecare
bucată de metal vechi”, tinerii
de pe cuprinsul oraşului Hune­
doara au colectat şl predat pînă
la jumătatea lunii acesteia
16.400 tone de fier vechi. La a-
cesta se mai adaugă alte 1.600
tone de metal economisit de ti­
neri In procesul de producţie.
In acţiunea de colectare a fie­
rului vechi, din rîndul membri­
lor celor 85 de brigăzi utemis-
te de muncă patriotică, se re­
marcă In mod deosebit tinărul
Constantin Tănase, de la oţelă­
ria nouă a Combinatului side­
rurgic Hunedoara care a colec­
tat 610 tone de fier vechi, ur­
mat de Alimpoaie Constantin de
la laminorul de 800 mm. cu 520
tone fier vechi, colectat de la
începutul anului.
A. ZAMFIRESCU
Săptamliia Crucii
Cu prilejul Săptămînll Crucii
roşii, ce se desfăşoară intre 17 •
24 septembrie, în regiunea noas­
tră slnt organizate o serie de
acţiuni cu caracter educativ-sa-
nltar. Activiştii voluntari de
Cruce roşie, personalul medico-
sanitar, desfăşoară o bogată
activitate/'
Caravane sanitare
Zilele trecute un grup de 5
medici şi 12 echipiere sanitare
din oraşul Alba Iulia, au fost
oaspeţii colectiviştilor din co­
muna Benic. Instituiţi într-o ca­
ravană sanitară, medicii şi echi­
pierele sanitare au acordat con­
sultaţii la 185 colectivişti şi au
difuzat peste 150 broşuri educa­
tive sanitare. De asemenea au
fost vizitate sub aspect sanitar
166 locuinţe din comună.
In sprijinul activităţii cara­
vanei sanitare au venit şi cele
36 echipiere sanitare din co­
mună.
O caravană asemănătoare,
formată din 5 medici şi 13 echi­
piere sanitare, s-a deplasat în
mijlocul colectiviştilor din co­
muna Şard. Cu acest prilej s-au
acordat 106 consultaţii colecti­
viştilor şi au fost vizitate 160 lo­ şi Nicolae Roşea.
cuinţe.
Conferinţe
In cadrul Săptămînll Crucii
roşii în mal toate localităţile
ţină rezultate de seamă în pro­
ducţie.
întreprinderea forestieră
Orăştie a avut ca sarcină în
acest an să pună în circuitul
economic mai multe sortimente
de material lemnos ca buşteni
de fag pentru gater, lemn de fag
pentru celuloză, buşteni de r u ­
cerea pe brigăzi, lucrătorii fo­
restieri au realizat pe primele 8
luni din acest an, planul p ro ­
ducţiei globale şi al producţiei
marfă în proporţie de 110 Ia
sută. Cele mai bune rezultate
s-au obţinut la buşteni de fag
pentru gater buşteni de rulaj,
lemn de fag pentru celuloză şi
!a lemn de construcţii. F.a lemn
de fag pentru celuloză, de exem­
plu, planul pe această perioa­
dă a fost realizat în proporţie
de 126 la sută, iar Ia cel de con­
strucţii a fost depăşit cu 163 la
sută. Toate acestea dovedesc o
creştere a productivităţii muncii
cu 1,5 la sută. Dacă acestea au
fost rezultatele Ia lemnul de
fag, nu aceleaşi succese s-au
obţinut la răşinoase. Planul de
producţie al acestui sortiment
pe cele 8 luni a fost realizat
numai în proporţie de 97 la su­
tă. Şi aici, puteau fi obţinute
rezultate mai bune, dacă Ia p a r­
chetul numit „Pîrîul cu urşi“,
instalaţia funicularului planifi­
cat se făcea cu cel puţin 4 luni
mai devreme, nu în luna aprilie
g09 5
^^^^yB^goyg>.vwtw<^jm'^ya»itf^tg^ji'^waft^gs^^.^j3^ga7g?a5frCTy’atwi^»Tfiw^f^^«r;»r»:’w^'iii^iî3mOTw^x-35rai»»so«iirw>HsmsiSK’ecçmi«wf-m^m
Brigada de dulgheri condusă de Gheorglie Hutter care lu­
crează la I.C.S. Hunedoara, io tul nr. 3, execută numai lu­
crări de bună calitate şl in fiecare lună, depăşeşte planul de
producţie.
IN FOTOGRAFIE : 'Aspect de la montarea cofrajelor la li­
nia de profile fine.
SPORT
Campionatul regional de fotbal
GATEGORIA a 11-a
V O IN Ţ A 1L1A — V ICTO RIA
DOBRA 2— 0 (0— 0)
Meciul s-a desfăşurat la un nivel
tehnic satisfăcător. In prima repriză
jocul este mai echilibrat dar fără faze
spectaculoase. In pfepriza a Il-a gaz­
dele iau iniţiativa şi înscriu prin Buda corect.
(min. 80) şi Popescu (min. 86,).
S-au remarcat Popescu şi Dragomir
dc Ia gazde, Nedeicovici şi Bulinschi
de Ia oaspeţi.
EU G . CRIŞO V A N coresp.
Văii Jiului au fost prezentate
conferinţe cu caracter educativ
sanitar. Aşa de pildă la minele
Petrila, Uricani şl Lupenl, îna­
inte de intrarea în schimb, mi­
nerilor le-a fost prezentată con­
ferinţa „Despre bolile profesio­
nale şl prevenirea lor". De ase­
menea în Lupeni, Iscroni şi Ani-
noasa, au fost prezentate confe-.
rinţe educativ sanitare în faţa
locuitorilor. Pînă acum, la con­
ferinţele organizate în întreaga
Valea Jiului au participat 2.750
oameni ai muncii.
Cicluri de conferinţe şl sfa­
turi medicale slnt prezentate In
aceste zile şi la staţiile de ra-
dioficare din raza oraşului re­
gional Petroşani.
Pregătiri pentru concurs
Pentru aprofundarea cunoş­
tinţelor sanitare Comitetul r a ­
ional de Cruce roşie din Sebeş
a iniţiat organizarea în cadrui
Săptămlnil Crucii roşii a unui
concurs „Sanitarii pricepuţi".
In vederea participării la acest
concurs, echipierele grupelor
sanitare de la fabricile „Sebe­
şul" şi „Simion Bărnuţiu", fac
intense pregătiri. Echipierele
sanitare sînt ajutate în pregă­
tirea lor de medicii Ioan Popa
Concursul va avea loc In ziua
de 21 septembrie.
citul deja trecuse primul tri­
mestru. Vinovată de acest lu­
cru se face în primul rînd con­
ducerea întreprinderii care nu a
insistat în suficientă măsură
pentru punerea la timp în func­
ţiune a funicularului.
In prezent, în centrul preocu­
părilor stă realizarea şi depăşi­
rea planului de producţie pe tri­
mestrul IV la toate sortimente­
le, precum şi pregătirea parche­
telor pentru a fi exploatate în
anul 1962. In acest scop au fost
recrutaţi muncitorii necesari,
care vor începe montarea insta­
laţiei mecanice de tipul lucră­
rilor scos-apropiat al m ateria­
lului lemnos. Pentru fiecare p a r­
chet s-au întocmit devize de
exploatare în care sînt prevăzu­
te toate lucrările necesare.
La dobindirea succeselor de
pînă acum s-au evidenţiat în
mod deosebit brigăzile conduse
(le Fetru Danciu şi Ioan Gogu.
care şi-au depăşit permanent
planul de producţie cu 10-15 la
sută, (lînd numai sortimente va­
loroase şi de bună calitate.
CU mai m ulf lemn de lu cru
Ca urmare a exploatării crun­
te la care au fost supuse p ă ­
durile de către regimul bur­
ghezo-moşieresc, au fost reduse
considerabil suprafeţele acope­
rite cu răşinoase. Dezvoîtîndu-
se industria socialistă a impus
ca o necesitate vitală industria­
lizarea fagului în proporţii tot
AURUL' GERTEJ — AURUL
ZLATNA 2—2 ( 0 - 0 )
@omportîndu-se nesatisfăcător, jucă­
torii de Ia Aurul Serfej s-au mulţumit
cu un rezultat de egalitate. O compor­
tare reprobabilă au avut fotbaliştii din
Zlatnn care au protestat la deciziile ar­
bitrului Rcsiga (Deva), care a condus
TKAIAN URSICA
corespondent
ŞTIINŢA PETROŞANI —-
CONSTRUCTORUL HUNE­
DOARA 2—2 (2—2)
Infilnîrea dintre cele două echipe a
plăcut spectatorilor. In special în pri­
ma repriză jocul a fost echilibrat. In
partea a doua ambele înaintări au ra­
tat multe ocazii de goL
MUREŞUL VINŢ — RECOLTA
MIERCUREA 2— 1 ( 1 - 0 )
Primul gol ii înscriu gazdele prin
Neaga (min. 37) care a rcaluat o lovi­
tură de corner cu capul. In min. 55
Josan ridică scorul la 2-0 printr-un
şut puternic, de la 20 m. Oaspeţii re­
duc din handicap în min. 70 prin Mo­
rarii. Acelaşi Moraru în min. 85 trage
o minge în bara laterală.
,GII. ŞIMOMCA
corespondent 3 o îd L o io C e n tra l din 22 s e p te m b rie a .c ,? J u c a ţi !j
MUREŞUL ŞIBOT — RETE­
ZATUL HAŢEG 1-2 (1-2).
CLASAMENTUL
1. Retez. Haţeg 3 3 0 0 5: 1 6
2. Mureşul Şibot 4 3 0 1 7 : 4 b
3. Constr. Huned. 4 2 1 1 8 : 3 5
4. Voinţa llia 2 2 0 0 6 :3 4
5. Alureşu! Vinţ 4 2 0 2 7: 11 4
0. Aurul Zlatna 3 11 15:33
7. Aurul Certej 4 0 2 2 5 : 10 2
8. Şt. Petroşani 10 10 2 : 2 1
9. Rec. Aliercurea 3 0 1 2 5 : 7 1
10. Vid. Dobra 3 0 0 3 2 :7 0
11. Ard. Teliuc 10 0 1 0 : 3 0
ETAPA VIITOARE
Constructorul Hunedoara — Voin­
ţa Mia: Recolta Miercurea — Şti­
inţa Petroşani; Retezatul Haţeg —
Mureşul Vinţul de J o s ; Aurul Zlat-
na — Mureşul Şibot; Ardealul Te­
liuc — Aurul Certej; Victoria Dobra
stă.
mai mari pentru a se putea sa­
tisface nevoile mereu crescînde
ale economiei naţionale. Dacă
în trecut fagul se folosea mai
mult ca lemn de foc, acum se
pune un accent deosebit pe va­
lorificarea superioară a acestu­
ia, adică pe obţinerea unei can­
tităţi cit mai mari de lemn de
lucru.
Exploatările forestiere din ca­
drul I. F. Orăştie au acumulat
o experienţă destul de bogată în
domeniul valorificării superioa­
re a masei lemnoase. In anul
acesta prinir-o sortare mai ju ­
dicioasă a masei lemnoase la
rampele de încărcare, utilizîn-
du-se cu dibăcie fierăstraiele
mecanice, muncitorii de aici au
reuşit să ridice procentajul lem­
nului de lucru la 62 faţă de 56
la sută cit prevede planul.
In ceea ce priveşte calitatea
lemnului, aceasta depinde in
mare măsură de metodele dc
exploatare folosite. S-a dovedit
cea mai eficace metoda tăierii
lemnului la rînd, adică doborî-
rea arborilor şi fasonarea con­
comitentă a tuturor sortimen­
telor, inclusiv a lemnului de foc.
Prin aplicarea acestei metode
se înlătură in mod simţitor r i ­
sipa şi creşte în acelaşi timp
indicele ’de utilizare a masei
lemnoase.
însufleţit 'de măreţele sarcini
trasate dc cel de-al III-lea Con­
gres al Partidului Muncitoresc
Romîn, colectivul de muncă al
întreprinderii forestiere din
Orăştie, este hotărît să depună
şi pe mai departe toate efortu­
rile pentru a da patriei lemn
mai mult şi (le calitate superi
oară. S. ORBONAŞ
Pe urmele materialelor
—------- - publicate ------------
A
RĂSPUNS CARE UVTIRZIE...
In nota Intitulata „Tinereţe...- tul că Însăşi tov. Ionescu res­ A
îmbătrlnltă", publicată în „Dru­ ponsabilul restaurantului în­
mul socialismului'* din 19 au­ curajează atitudinea ospătarului
gust a.e. se critica atitudinea criticat. Dovadă slnt mal multe
ospătarului Bălan de la restau­ sesizări sosite ulterior la redac­
rantul „Mureşul", oare practică
servitul „pe sprinceană".- ţie (difuzate şl la staţia de ra-
dioîlcare din Deva) In care se
Cu acest prilej sa cerea con­ arăta cum responsabilul restau­
ducerii restaurantului să Ia mă­ rantului a dispus În mal multe
surile cuvenit® pentru curma­ cazuri ca anumiţi clienţi să fie
rea acestor practici. Normal era serviţi, la grădina de vară, peste
ca In cel mult 10 zile redacţia rînd.
să primească răspuns la criti­ Faţă de această situaţie, sec­
ca făcută. Acest răspuns Insă ţia comercială a Sfatului popu­
intlrzle să sosească din partea lar orăşenesc Deva trebuie să'
conducerii restaurantului şl nu ta măsurile cuvenite, dar fără...
Intlrziere.
e de mirare, avlnd In vedere fa p ­
...ŞI ALTUL FORMAL
In altă notă Intitulată : „După lor pe viitor. Răspunsul este In­
...toane" şl publicată In nr. 2064
al ziarului nostru, se critica fe­ să formal, fiindcă telefonista cri­
lul defectuos In care a fost ser­ ticată practică şl în prezent pro­
vită !ntr-o anumită zi librăria
„1A1. Sahla" din Deva de către cedeul Incorect de a răspunde
telefonista 'Anghel Marla. In invariabil „ocupat" solicitantu­
răspunsul trimis redacţiei, ofi­ lui la telefon, chiar şl In cazul
clnd firul este liber (exemplu In
ciul P.T.T. Deva (prin tov. Gră- ziua de 16 septembrie, clnd in ­
tr-un răstimp de 25 de minute
dlnaru Irina şl Vraclu Aurel) a refuzat de 3 ori să dea legă­
tură librăriei cu spitalul, pe a-;
este de acord cu critica adusă celaşi „motiv“, constatat ulterior,
ca neîntemeiat)'.-
şl arată că s-au luat măsuri co­
I. STRAUŢ.
respunzătoare pentru evitarea
nRKRDnsiiBEiBBaiBfleBBBiiBiHQnBiiflaaaBBanBROHBxiBaflBaaHiiEBnznxanaanBHafliBRSBaHiii?''
ă
Atenţiune !
La 22 SEPTEM BRIE 1961
“ t>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQO<OOOOKXXXXoooooooooo %
cm p rem ii su p lim e n ta re s
fixe in ban i. W
?a j
Se a frib u ie ca p re m iu special a
j un autoturism „ W A R T B U R G " decapotabil.
fi
La această tragere specială se vor efectua:
n 6 E X T R A G E Rl: n
^ una e x tra g e re de 10 num ere din 90 p e n tru
s
!j a tr ib u ir e a p r e m iilo r o b iş n u ite în b a n i, pe 8 cate~ 5
Şg ă r ii { i - V l i l i şi 3 p re m ii s p e c ia le A ,B , C.
® c in c i e x tr a g e ri s u p lim e n ta re 13 din 90, 4 ¦
S din 90, 5 din 90, 6 din 90 ş i 7 din 90} p e n tru a - 3
» frib u ire a p re m iilo r su p lim e n ta ro fix e în bani.
V re ji să vă m ă riţi şansele la tra g e re a speci- Ş
¦ est m ai m ulte fo rm a ţii.
Cumpăraţi-vă din tim p biletele.
•n
mutt ti n ka aibu o a e cjhno n n bc n a a u a en n n n kn nhrca n a n nis hn rabo wmeieirema bm?h* n hn a sio r n u n BHn n n
ii i/— i—>!—tf r-'r^ 'r
i
[CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL DIN BLAJ]
primeşte înscrieri pentru anul I la:
4f Şcoala tehnică de contabilitate agricolă;^
« Şcoala tehnică de maiştri agricoli; ]
Şcoala tehnică de maiştri horticoli.
r La Şcoala tehnică de contabilitate agricolă]
ţse primesc absolvenţi ai şcolii medii de cui-]
[tură generală cu şi fără examenul de maturi-4
itate. In timpul şcolarizării se acordă burse.]
La şcolile de maiştri se primesc absolvenţi]
[ai şcolilor procesionale agricole şi horticole, cu]
[un stagiu de producţie şi recomandarea unei!
[întreprinderi agricole socialiste. ]
[ E XA M EN ELE DE A D M IT E R E SE J IN !
INTRE 2 8 -3 0 SEPTEMBRIE 1961. I
^ ¦J
Informaţii suplimentare se dau la secreta-i
triatul şcolii din Blaj, strada Republicii nr. 9,]
Ltelefon 123.
« ÎU u Ju Jw Ju JU iJiJu /iJU i / u / v J <—1<--t _A, .J v J u J »—! %
r-*r*r*r-'r-'r'r-' r-'r-'r 1
| Crupul şcolar U. M. Cugir ]
[1
[ Cu data de 1 septembrie a.c, s-a înfiinţat o ŞCOALA TEH-’’
ţNlCA CU DURATA DE TREI ANI, care împreună cu şcoala]
( profesională, formează grupul şcolar U.A1. Cugir. ]
jr In acest scop, se primesc candidaţi avînd vîrsta între 17--]
^25 ani cu diplomă de maturitate, pentru specialităţile: maşini)
[unelte şi scule, construcţii de maşini. 1
înscrierile se fac pînă la data de 24 septembrie inclusiv,4
[Ia secretariatul grupului şcolar: ]
(. CANDIDAŢII VOR PREZENTA URMĂTOARELE ACTE:]
C
t
L = Certificat de naştere 1
t (copie legalizată de şcoală) )
1
l H Diplomă de m aturitate ]
l (în orig inal) •1
i J
t C ertificat de sănătate
4
l
C (analiza sîngelui şi examenul pulm onar)
i fB Declaraţie t i p (din care să rezulte sta- 1
L
l rea m aîerială a p ă rin ţilo r) )
L
L Examenul de admitere se ţine Ia data de 25[
[septembrie 1961 orele 8, la sediul grupului şcolar
[• Orice alte informaţiii se primesc la secretariatul grupului
lLşcolar, t•el-ef-on 9* sau ^31
J u—7uJ u-1 \ ^ J , v-7 >— J \— I '— 1