Page 71 - 1961-09

Hr. 2085
SE DEZVOLTĂ M ULTILATERAL
G O SPO D Ă R IA COLECTIVA
Deşi ara o existenţa da numai mecanizatorilor din Orăştie şi- Pentru munca prestată În gos­
'doi ani şl clteva luni, gospodă­ au adus din plin contribuţia la podărie, colectivistul Petru Igna
ria colectivă din Sîntuhalm se
numără printre unităţile socia­
liste fruntaşe.
Puterea el economică a cres­
cut an de an şl o dată cu aceas­
ta, şl nivelul de viaţă şl cultu­
ral al colectiviştilor.
C îieva c ifre semnifieafiV©
Cifrele înscrise în cele două
dări de seamă Încheiate plnă
acum spun multe lucruri de lau­
dă la adresa harnicilor colecti­
vişti de aici. Unul din capitole­
le dărilor de seamă cuprinde
producţia vegetală. La grlu s-au
obţinut în primul an de muncă
In comun (1959) peste 1.800 kg.
la ha., Iar la porumb au recol­
tat 4.000 kg. la ha. Din produc­
ţia cerealieră obţinută în anii
1959 şi 1960, peste 116.000 kg.
au fost livrate statului pe bază
de contract şl In contul munci­
lor S.M.T. Veniturile realizate
din cultura mare au fost mal
mari cu peste 165.000 lei tierit
se prevăzuse în planurile de pro­
ducţie.
Colectiviştii din SIntuhalm
slnt Insă şl pricepuţi legumicul­
tori şi crescători de animale. La
sflrşitul anului trecut, anul in
care s-a înfiinţat aici fer­
ma de animale, numărul bo­
vinelor era de 52, din care 23
vaci de lapte. In afară de aces­
tea, gospodăria mal deţinea 20
de scroafe pentru prăsllă şl 120
ol. Numai din vlnzarea laptelui
s-au încasat 44.980 lei. Venitul
ce l-a adus întregul sector zo­
otehnic a fost cu 14.700 lei mal
mare declt cel planificat, in
ceea ce priveşte grădina de
zarzavaturi (complet Irigată),
care în 1959 cuprindea 2 ha., Iar
In 1960, 10 ha., aceasta a adus
gospodăriei In cei doi ani de
existenţă un venit bănesc de
peste 160.000 lei.
Dezvoltarea multilaterală a
gospodăriei colective a permis
sporirea considerabilă a averii
obşteşti. In cursul celor doi ani,
la fondul de bază s-a mal adău­
gat suma de peste 380.000 lei.
In Iarna trecută s-au purtat
discuţii pe marginea propuneri­
lor făcute pentru anul In curs.
S-au avut In vedere rezultatele
obţinute, forţele de care dispu­
ne gospodăria şl posibilităţile de
dezvoltare pe mai departe. Aşa
se face că în planul de produc­
ţie pentru acest an au fost În­
scrise cifre noi. Priceperea şi
hărnicia colectiviştilor, elanul
In p rim a ju m ă ia ÎQ a lu n ii
Colectivul de muncitori, teti-
nicieni şl ingineri de la Atelie­
rele R.M.R. Simeria, secţia n -a
v' vjroane, a hotărît să cinstească
alegerile organelor conducătoa­
re de partid, cu noi succese In
muncă. Astfel In perioada 1-15
septembrie a. c., muncitorii de
aici au reparat cu trei vagoane
mai mult faţă de plan, iar In
cadrul reparaţiilor periodice au
depăşit planul cu 9 vagoa­
ne. Tot In acest interval de timp,
tinerii au colectat 95 tone fler
vechi pe care l-au şl expediat
oţelăriilor din Hunedoara.
O contribuţie deosebită la rea­
lizarea acestor succese şi-au
adus-o lăcătuşii Ioan Lovâsz,
Traian Albu, Loghin Piscol, pre­
cum şi tîmplarii Sabin Magda,
Avram Albu şi Ioan Qhlra.
EMIL CREŢU
Impiegat de mişcare
D e fe ciriu n ile să fie
reparate la tim p
La secţia montaj a uzinei
,,Victoria“ din Călan, muncitorii
desfăşoară o vie activitate pen­
tru realizarea şl depăşirea sar­
cinilor de producţie. Rezultate
frumoase în acest sens le obţi­
ne tovarăşul Constanţa Martin
care, lucrînd la maşina de de­
gajare exterioară, produce zil­
nic clte 600 nipluri peste norma
planificată. Şi ca el mal sint
mulţi alţii care execută numai
lucrări de bună calitate.
Dar, pentru obţinerea unor
rezultate bune în producţie, e
absolut necesar să se acorde
atenţia cuvenită şi întreţinerii
maşinilor cu care se lucrează.
Din acest punct de vedere la
unele sectoare de activitate se
manifestă o nejustificată nepă­
sare. Să luăm, de pildă, numai
cazul pompelor de apă de la
maşinile de ajustat care mai
bine de o lună de zile slnt de­
fecte, dar nimeni nu se sesi­ neri. El foloseşte în acest scop că toate blocurile au fost ridi­ maistru are de coordonat lu­ Ia constructorii T.R.C.H. mal SIMERIA: Cerul Balticei:
zează de acest fapt. N-au fost
nici cel puţin demontate pen­
tru a se vedea în ce constă de­
fecţiunea. Conducerea secţiei,
respectiv maistrul Ladislau Er-
dei, s-a mulţumit să înlocuias­
că pompele de apă cu un nou
,.sistem" do răcire cu totul pri­
mitiv ca : bidoane de vopsea
prevăzute cu clte un orificiu In
partea inferioară prin care sint
introduse ţevi pe unde curge
apoi apa la voia Intîmplăril.
Asemenea procedee sint cu to­
tul nepermise, ele dăunînd bu;
obţinerea unei producţii de grlu,
rar întîlnltă pe ogoarele ţă ra ­
nilor muncitori din SIntuhalm.
Pregătirea terenului In toamna
trecută şl lucrările de întreţi­
nere, 11 Îndreptăţesc pe colecti­
viştii din SIntuhalm să se aş­
tepte şl la o producţie de po­
rumb mal mare declt In anii
trecuţi.
Importante realizări s-au pre­
văzut a se obţine şl în sectorul
zootehnic. La sflrşitul acestui
an, numărul vacilor de lapte
Toate gospodăriile
colective la nivelul
celor fruntaşe
treouie să ajungă la 41 capete,
al junlncllor la 9, cel al vlţele-
lor la 61, al porcinelor la 101'
capete etc. Obiectivele stabilite
cu privire la creşterea animale­
lor vor fl cu siguranţă realizate
dacă avem În vedere faptul că
din creditele primite de la stat
(60.000 lei), şl din fondurile p ro ­
prii ale gospodăriei, colectiviş­
tii au procurat pînă acum un
număr Însemnat de vaci şl vi­
ţele.
In centrul preocupării colec­
tiviştilor de aici a stat şi asigu­
rarea bazei furajere. Pe lingă
cele 70 tone lucernă, 45 tone fî-
nurl naturale, 20 tone trifoi şl
60 tone borceag, au mai fost în-
silozate de curlnd 170 tone po­
rumb care s-a constatat că nu
va putea ajunge la maturitate,
Iar în zilele ce urmează se vor
mai Insiloza 170 tone sfeclă fu­
rajeră.
La construcţiile existente Se
vor mal adăuga peste clteva
zile încă un grajd pentru 50
vite mari, o maternitate pentru
scroafe şl, plnă la sflrşitul anu­
lui, un saivan pentru 300 ol,
pentru care la ora actuală exis­
tă strlns tot materialul de con­
strucţie.
Paralel cu 'dezvoltarea tuturor
ramurilor de producţie ale gos­
podăriei, an de an se Îmbună­
tăţeşte şl nivelul de trai al co­
lectiviştilor. Anul trecut, de pil­
dă, membrilor gospodăriei co­
lective 11 s-au repartizat pentru
flecare zi-muncă clte 3,5 kg.
grlu, 9 kg. porumb, 4 kg. car­
tofi, 5 kg. furaje, 0,200 kg zahăr
etc. şl clte 10 lei, valoarea zl-
lel-muncă ajungînd In felul
acesta la peste 32 lei.
nel desfăşurări a procesului teh­
nologic. Faţă de aceste stări de
fapt, se impune ca, conducerea
secţiei să acorde o mal mare a-
tenţie întreţinerii maşinilor şi
utilajelor, iar acolo unde se con­
stată defecţiuni să se la măsuri
urgente de repararea lor.
MIHAI POP
muncitor privind dezvoltarea multilatera­
Succese ale blăna r ilo r
In lupta pentru realizarea de
cît mai multe economii la pre­
ţul de cost a fost antrenat în­
tregul colectiv al Fabricii de
blănuri „Vidra“ din Orăştie.
Mecanizarea operaţiunilor de
descărnare a pieilor ovine, in­
troducerea noului proces tehno­
logic la vopsirea velurului, me­
canizarea transportului de la
parter la etaj, Înlocuirea par­
ţială cu rumeguş a combustibi­
lului de la cazane, sint princi­
palele condiţii care au făcut ca
în acest an să crească produc­
tivitatea muncii cu 12,3 la su­
tă, faţă de aceeaşi perioadă a
anului trecut şi să se realizeze
economii la preţul de cost In
valoare de 353.000 lei peste sar­
cina planificată.
La obţinerea acestor succese
o vădită contribuţie şi-au adus
brigăzile conduse de Petru Bod-
nar; Ioan Ivănescu şi Elisabeta
Popa.
PETRU ARGINT
secretar al organizaţiei
de bază P.M.R. „Vidra"-Orăştie finisaj. Cauza principală este nivel abia de 91,29 la sută. Cam dare în folosinţă a noilor
C e rcu ri de c itit
Comitetul de femei din loca­
litatea Lonea desfăşoară o in­
tensă muncă de ridicare a nive­
lului cultural al soţiilor de mi­
forme variate şi atractive.
De curlnd, colectivul cultural
din cadrul acestui comitet a
luat hotărirea de a spori numă­
rul de cercuri de citit. De aici
s-a născut iniţiativa: „Nici o
stradă fără cerc de citit“. Iniţia­
tiva s-a bucurat de aprecierea
gospodinelor. Pînă în prezent,
în localitate, au fost create peste
90 cercuri de citit.
C. SAVIN
miner
(Ciupea) a primit 1.610 kg.
grlu, 4.140 kg. porumb, 1.840
kg. cartofi, 2.300 kg. furaje, 92
kg. zahăr, multe alte produse şl
4.600 Iei. Asemenea cantităţi de
produse şl mari sume de bani
au mal primit colectiviştii Gh.
Igna, Petru Igna (Nic.), Adam
Munteanu şi mulţi alţii. Venituri­
le realizate anul acesta de la gră­ tului că magazinul este bine
dina de zarzavaturi, din secto­
rul zootehnic şl din contracta­
rea surplusului de produse ve­
getale cu statul, au permis con­
siliului de conducere al gospo­
dăriei să Împartă colectiviştilor
un avans de 5 lei pentru flecare
zi-muncă. Cel de-al doilea a-
vans, tot de 5 lei, pentru fieca­
re zl-muncă, va fl repartizat la
sflrşitul acestei luni, urmind ca
plnă la finele anului să fie re­
partizat şl cel de-al treilea a-
vans bănesc, In aceeaşi valoare.
P e rs p e c îiv e
Colectiviştii 'din SIntuhalm
slnt mlndrl de felul cum s-a
dezvoltat gospodăria lor, slnt
mlndri de felul cum va Înflori
In viitorii ani. In planul de per­
spectivă pentru perioada pînă
In 1965, el şl-au prevăzut să
realizeze obiective Îndrăzneţe,
înfăptuirea lor va duce la con­
tinua dezvoltare a gospodăriei,
la creşterea nivelului de trai al
colectiviştilor. In cultura mare
şl-au prevăzut zonarea culturi­
lor pentru a putea aplica un
asolament raţional. Cele două
surse de apă (Mureşul şl Cer-
na), le-au creat posibilităţi ca
pînă In anul 1965, pe lîngă su­
prafaţa de grădină să Irige
mari suprafeţe ce vor îi ocupa­
te cu plante prăşltoare.
O dezvoltare mare va lua în
viitorii ani creşterea animale­
lor. Colectiviştii şi-au propus ca
în 1965 să deţină ca proprietate
obştească 200 capete taurine
(din care 100 vaci de lapte) 350
oi cu lină semifină, 200 porci,
o fermă cu 800 păsări şl să r i ­
dice noi construcţii zootehnice
şi gospodăreşti.
Un capitol amplu al planului
de perspectivă este şi cel al me­
canizării. Dacă plnă acum lu­
crările de pregătire a terenului,
semănatul şi recoltatul s-au fă ­
cut mecanic în proporţie de nu­
mai 55-60 la sută. plnă în 1965
ele vor fl mecanizate sută la
sută, inclusiv întreţinerea. In
zootehnie, lucrările mai grele şi
care necesită un număr mai în­
semnat de braţe de muncă vor
fi de asemenea mecanizate în
întregime.
Iată doar clteva aspecte care
oglindesc preocupările colecti­
viştilor din Sîntuhalm pentru
întărirea economico-organiza-
torică a gospodăriei. Activitatea
lor este multilaterală, iar rezul­
tatele de viitor vor fi tot mal
frumoase.
Imbunătăţindu-şi continuu ac­
tivitatea organizatorică şi de
conducere, colectiviştii din Sîn­
tuhalm — cu clanul şi hărnicia
ce-1 caracterizează — îşi vor
aduce din plin contribuţia la
înfăptuirea sarcinilor trasate
de Congresul al n i-lea al P.M.R.
lă a G.A.C. şl ridicarea continuă
a nivelului de trai al oamenilor
muncii.
V. PÎŢAN
Predarea !q timp a locuinţelor —
o sarcină de cea mai mare importanţă
(Urmare din pag. l-a).
In urma graficului. Una din ex­
plicaţii este slaba folosire a
forţelor de muncă. Unele echipe
nu ştiu ce au de lucru, lucrea­
ză pe apucate, mutindu-se de
la un front la altul sau lucrea­
ză mulţi oameni pe o porţiune
mică, încurcîndu-se unul pe al­
tul.
Mult au depăşit termenul de
dare în folosinţă conform sar­
cinilor trasate de partid şi
blocurile punct din noul oraş
Călan. Chiar după ultimul gra­
fic al T.R.C.H. blocurile E şi D
nu au fost terminate la timp.
Aici, din cele 10 blocuri punct
cu 20 apartamente fiecare, În­
cepute în anul trecut în luna
august au fost predate doar
două. Restul sint în fază de ductivitatea muncii atinge un Respectarea termenului de
modul defectuos în care s-a or­
ganizat munca. Şeful şantieru­
lui, M. Nica, a mers pe linia
realizării unor lucrări cantitati­
ve mari, la zidărie în roşu, fără
a eşalona aceasta cu finisările.
Şi astfel s-a trezit In situaţia
cate In roşu şl tencuite, 1ar a-
cum, nu are cine să execute
zugrăvelile şl vopsitul, deoarece
frontul de lucru este mult prea
mare faţă de posibilităţile e-
chipelor de zugravl-vopsitori e-
xistente pe şantier. Acum se
caută peste tot zugravi. Orga­
nizaţia de partid nu a interve­
nit la timp pentru a reglemen­
ta siţuaţia. Ea s-a mulţumit cu
faptul că s-a realizat şi depă­
şit planul valoric, dar despre
VRUMUJ} SOCIALISMULUI
M a t a oomerslală
fruntaşă
Manlfeatînfl o tot mal mare gri­ DemonstraffS în sprijinul apărării păcHj
jă pentru buna aprovizionare şl
desfacere a produselor prin uni­
tăţile sale, O. C. ti. Alimentara
Petroşani a luat măsuri In ve­
derea deschiderii şi amenajării
de noi unităţi comerciale. Unul
din magazinele nou amenajate
este şi cel cu autodeservire, des­ care a durat o săptămină, s-a
chis în primăvara acestui an în
oraşul Petroşani. Datorită fap­
aprovizionat el a cîştigat în­
credere» consumatorilor.
Ca urmare colectivul de ser­
viciu al acestui magazin reuşeş­
te să îndeplinească şi chiar să
depăşească lună de lună sarci­
nile de plan. Astfel, în luna au­
gust, magazinul a avut o depă­
şire de 16 la sută, Iar pînă la
17 septembrie a.c. a avut o de­
păşire faţă de plan de 5 la sută.
Magazinul cu autodeservire din
oraşul Petroşani se numără ast­
fel printre unităţile fruntaşe
din cadrul O.C.L. Alimentara,
Consfăfu ire
cu cefăfenii
In scopul satisfacerii cît mal
bune a cerinţelor oamenilor
muncii, cooperativa meşteşugă­
rească „Jiul“ din Petroşani a or­
ganizat zilele trecute In sala
clubului „Gheorghe Apostol“ o
consfătuire cu cetăţenii oraşu­
lui. Cu acest prilej s-au purtat
discuţii asupra modulul cum se
desfăşoară activitatea In atelie­
rele cooperativei meşteşugăreşti.
S-au făcut 'de către oamenii
muncii numeroase propuneri de
Îmbunătăţire a activităţii, de
deschidere a noi secţii etc.
La sflrşitul consfătuirii au cută la 18 septembrie, Bertrand
fost prezentate noi modele de
confecţii pentru femei şi băr­
baţi, realizate In atelierele co­ cesitatea absolută” a tratative­
operativei meşteşugăreşti „Jiul“. lor între Est şi Vest.
JLa I n s t it u t u l d e c e r c e t ă pi
agricn le din C apitală
mm M m m Sm âăk m m m & i
Cercetătorii de la acest institut se străduiesc să ob­
ţină noi soiuri de plante agri cole de mare productivitate.
IN CLIŞEU : Tînăra ingine ră agronom Steroiu Virginia,
studiind procesul de creştere la un sol de grlu căruia i s-au
aplicat diverse doze şi ţeluri de îngrăşăminte.
Îndeplinirea planului fizic nu
s-a interesat.
O durată mult prea lungă de
execuţie au şl blocurile C din
cvartalul 23 August şi blocul din
strada Karl Marx din Deva. Au
trecut mai bine de 11 luni de
la începerea lucrărilor.
Spuneam că printre cauzele
principale ale nerealizăril pla­
nului fizic — de dare In folo­
sinţă a blocurilor de locuinţe —
se numără proasta organizare a
muncii. Cum altfel poate fl ex­
plicat faptul că pe majoritatea
şantierelor amintite nu se atin­
ge nivelul planificat al produc­
tivităţii muncii ? Astfel, pe şan­ le existente şi modul cum slnt
tierul din Călan, in timp ce pe
7 luni din acest an, planul for­
ţelor de muncă este realizat In
proporţie de 127,45 la sută, pro­
la fel stau lucrurile şi pe şan­
tierele din Deva, Petroşani şl
Lupeni. Cit priveşte repartiza­
rea corpului de tehnicieni şi In­
gineri sînt de asemenea mari
deficienţe. In timp ce Ia lotul
„C. I. Parhon“ din Petroşani un
crările la 10 case ale scării
(ceea ce este mult prea mult),
în Deva (şef de şantier ing.
Oct. Oraviţan) are nu mal pu­
ţin de 5 ingineri şi 9 meşteri
repartizaţi pe 5-6 puncte de lu­
cru, dar şi acestea mici ca va­
loare.
Mai sint unii şefi de şantiere
cum sînt tov. ing. T Sitescu, ing.
V. Badea şi ing. O. Oraviţan,
care caută să justifice slaba
ior activitate pe seama unor
TELEG RAME
------ iii r iiT W llli m i m — l i l i M l i l i i n — — u u m n i l » i i «n i i im u n — — ni»» «n ,. «n «n o .<¦
pentru dezarmare
şi destinderea încordării în lume
La H elsinki ţie trebuie acordată preîntâmpi­
nării unui nou război mondial.
HELSINKI 19 (Agerpres). — Dorim să sprijinim activ toate
Marşul păcii Kerawa-Helsinki măsurile de natură să contribuie
la destinderea Încordării din lu­
încheiat cu un mare miting la me. Finlanda este o ţară neu­
Helsinki. Mitingul s-a desfăşu­ tră, a spus în continuare vorbi­
rat sub lozincile luptei pentru torul, dar această neutralitate
dezarmare, pentru prietenia în­ nu reprezintă de fapt un scop
tre popoare, împotriva morţii In sine ci un mijloc de a con­
atomice, pentru transformarea tribui Ia instaurarea unei păci
Mării Baltice într-o mare a pă­ trainice.
cii.
La Bar!
Lulnd cuvlntul la miting, von
Bunsdorf, vicepreşedinte al A- ROMA 19 (Agerpres). — La
sociaţiei „Finlanda-Unlunea So­ Bari a avut loc o demonstraţie
vietică“ a declarat că In mo­ în apărarea păcii. Cîieva mii de
mentul de faţă principala aten- tineri muncitori, ţărani şi stu­
denţi au străbătut străzile cen­
B e rira n d Russell trale ale oraşului scandînd:
„Trăiască pacea 1”, „Jos bazele
cu reacţie din Apulia”. Apoi
participanţii la demonstraţie
s-au adunat pe una din stră­
zile principale ale oraşului un­
de vorbitorii au chemat tineretul
a iosî eliberat la unitate de acţiune în lupta
din închisoare pentru pace.
LONDRA 19 (Agerpres)'. —
La 18 septembrie a fost elibe­ LONDRĂ : Conferinţa reprezentanţilor
rat din închisoarea londoneză
Brixton cunoscutul filozof lor­ a 7 ţă r i a le Commonwealthului
dul Bertrand Russell conducă­
torul „Comitetului celor 100”, LONDRA 19 (Agerpres). —
care fusese condamnat de Tri­ La 18 septembrie s-a deschis la Lon­
bunal la şapte zile închisoare dra conferinţa reprezentanţilor a şapte
penlru „incitare“ la demonstra­ ţări ale Gommomvealthului — Austra­
lia, Canada, Noua Zeelandă, Federa­
ţia de protest împotriva înar­ ţia Rhodesiei şi Nyassalandului, India.
mării nucleare a Angliei care a Pakistanul, Ceylonul — care urmează
avut loc la 17 septembrie la ,;ă elaboreze timp de două săptămini
Londra. lista minimului de garanţii care să
protejeze interesele lor în cazul ală­
In declaraţia pentru presă tă­
turării Angliei la piaţa comună. Cele­
lalte ţări ale Commonwealthului ur­
mează să prezinte fiecare in parte gu­
. -»o vernului britanic condiţiile in baza că­
a scos în evidenţa „ne­
> Russell rora ar fi de acord ca Anglia să adere
la piaţa comună.
Cea mai mare secţie
de laminare d i n lume
In Siberia apuseană se con­ ming, inclusiv cele ajutătoa­
struieşte un nou gigant al re — stringerea zgurei, a bu­
industriei siderurgice. Prin căţilor mari de metal şi a
darea lui In exploatare, pro­ deşeurilor de sub role rezul­
ducţia de oţel şi de laminate tate prin tăiere — vor fi
a Uniunii Sovietice va creş­
te considerabil. Uzina meta­
lurgică din Siberia apuseană
se va specializa in producţia
de metal profilat — profi­
luri cu pereţi subţiri, profi­
luri de construcţii, bare dc cuptoare de acest fel. Este ,
construcţii, grinzi cu profil proiectat ca lingourile să fie L
U şi semifabricate pentru
trefilarea sirmei.
Secţia de laminare a aces­
tei uzine — cea mai mare de
acest fel din lume — este
proiectată la Institutul „Gi-
promez“ din Moscova.
Pentru prima dată în lume
la Uzina metalurgică din Si­
beria apuseană va fi instalat
un bluming de 1.300 milime­
tri complet automatizat. U-
tilajul acestui agregat unical
este proiectat la „Uralmaş-
savod“. Productivitatea blu-
mingului va fi aproape de
două ori mai mare declt a
celor mai puternice agrega­
te de acest fel din străină­
tate. El va lamina blocuri
In greutate de pînă la 50 de
tone şi cu dimensiuni de
370 X 370 milimetri. Toate o-
peraţiunile executate de blu­
v /w w '
lipsuri de materiale. E drept că
încă serviciul de aprovizionare
nu a reuşit să asigure o apro­
vizionare ritmică şi în cantită­
ţile necesare şantierelor, dar în
mare parte şantierele au avut
cele necesare. E rău însă că pe
aceste şantiere nu există o preo­ m m o .B M m n , d e
cupare sistematică, pe bază de
studiu, pentru a ieşi din unele
impasuri.
PROGRAMUL I : 6,10 Muzică in­
Cît priveşte aprovizionarea terpretată dc fanfară; 7,30 Sfatul me­
dicului: Alimentaţia raţională a şco­
este necesar ca T.R.C.H. să-şi larului; 9,05 Melodii populare romî-
Întocmească astfel de situaţii
care să fie în măsură să-I arate neşti; 9,30 Roza vînturilor; 10,30 Mu­
mişcarea de materiale, stocuri­ zică uşoară; 12,00 Muzică populară ro-
mînească şi a minorităţilor naţionale;
repartizate, ţinind seama de 13,05 Goncerf de muzică uşoară; 15,10
necesităţi. Lipsa unei astfel de
evidenţe face ca pe un şantier
să stea în stoc materiale care
sînt solicitate de un altul.
blocuri de locuinţe este o ne­ 21 SEPTEMBRIE 1961
cesitate imperioasă. Ea este ce­
rută de creşterea sectorului In­ DEVA: Aeroportul nu pri­
dustrial din ţara noastră, de meşte ; PETROŞANI: Clinele
creşterea populaţiei de la ora­ din m laştină; Dama de pică ;
şe. Oamenii muncii din Între­
prinderile regiunii aşteaptă de
mult elan. De aceea este nece­ BRAD : Fii atentă bunlcuţo !;
sar ca atit conducerile tehnl- LONEA: Avionul pleacă la o-
co-administrative ale şantiere­ ra 9; TEIUŞ : Nu vreau să m ă
lor cit şi organizaţiile de însor; ZLATNA: Şapte mirese
partid şi comitetele sindicatelor pentru şapte fraţi; HAŢEG: Co-
să-şi Îndrepte întregul efort In coşatul; 'ALBA IULIA : D u e l u l ;
spre respectarea Întocmai a ter­ Prima z i; ORĂŞTIE: U r m a ş i i ;
menelor de construcţie şi pre­ Frumoasa aventură; ILIA :
dare a noilor blocuri, In spre Steaua tăcerii; SEBEŞ : Războ­
respectarea acestei sarcini ’deo­ iul vesel; !A P O L D U L D E S U S :
sebit de importante trasată de Cad frunzele.
partid, constructorilor.
V. FURIR
nner iţ
¦xg I S _
« w o w p .-'W w i *
Noi încălcări ale acordului
cu p riv ire la zona
dem iii'îiis'iy .aîă
a VieSnamuiui
H A N O I 19 (A g e rp re s ). —*
I n p e r io a d a d in tr e l o — 19 au-<
gust, tr a n s m ite A g e n ţia V ie tn a ­
m eză de In fo rm aţii, vase de pa-,
tru îă ale arm atei su d -v ietn am e-
7,e au p ă t r u n s de tr e i o ri in m o d
ile g a l Sn a p e le te r ito r ia le a le
p ă rţii do sud a zonei d e m ilita ­
rizate p en tru a u rm ări nave de
pescuit nord-vietnam eze. R epe­
tate încălcări asem ănătoare au
fost săvîrşitc de vasele de p a ­
tru lă sud-vietnam eze în luna
iulie a.c., cînd şase p escari din
V ietnam ul de Nord au fost a re s­
ta ţi fără nici un tem ei, fiind re ­
ţin u ţi încă şi acum în în ch i­
soare.
In tr-o scrisoare adresată Co­
m isiei in tern aţio n ale de s u p ra ­
veghere şi control p en tru V iet­
nam , C om andam entul Suprem
al A rm atei Populare V ietnam e­
ze cere să se p u n ă c a p ă t acestor
încălcări a acordului cu privire
la zona d em ilitarizată.
Începerea acestor consultări a fost
botărită la conferinţa de la Acera a
miniştrilor de Finanţe ai Commonweal-
thului, care, după cutn se arată in co­
municatul final, şi-au exprimat (cu ex­
cepţia Angliei), „adinca lor îngrijo­
rare faţă de posibilitatea aderării An­
gliei Ia piaţa comună“. Consultările,
relatează corespondentul din Londra al
agenţiei United Press International,
vor avea caracterul unei „tocmeli strîn-
sc“ cu guvernul britanic şi se vor des­
făşura în condiţiile „presiunilor puter­
nice pe care le exercită ţările Corn-
tnonwealihului asupra Angliei pentru
a o împiedica să adere Ia piaţa co­
mună“.
complet mecanizate.
Noile cuptoare adinei de
recuperare şi încălzire ale a-
cestui bluming vor depăşi
considerabil in ce priveşte
capacitatea, toate celelalte
aduse de la cuptoare la blu- >
ming pe o linie circulară cu f
ajutorul unor dispozitive
pentru transportarea blocuri- ?
lor. Fiecare cilindru de la- ‘
minare a blumingului va fi L
pus în mişcare cu ajutorul '
unui motor individual cu o )
putere de 6.400 IcW. /
Lingă bluming se tnstalea- L
să un laminor pentru semi-
fabricate, care funcţionează ,
încontinuu. El va transfor- ş
ma întregul metal în semifa-
bricate pentru larninoarcle ^
de profiluri. Laminorul de se- v
mi-fabricate va fi al doilea
mare agregat al noii secţii de
laminare. El va fi format din
12 caje de lucru ale lamino­
rului cu cilindri de laminare
verticali şi orizontali, cilindri
care vor fi acţionaţi fiecare
separat de cite un motor.
21 SEPTEMBRIE 19fit
Vorbeşte Moscova !; 18,00 Interpreţi de
frunte ai muzicii populare romineşli;
18,30 Gronică economică; 20,00 Festi­
val Internaţional „George Etiescu“ —
1961 ; 22,50 Muzică dc dans.
PROGRAMUL II: 12,15 Muzică
uşoară ; 13,30 Din literatura R. D. Ger­
mane; 14,30 Almanah ştiinţific (relua­
re); 1G,30 Din folclorul popoarelor;
17,00 Muzică uşoară; 18,05 Gonccrt de
estradă; 18,45 Să învăţăm limba rusă
rintînd : „O seară-n port“ de Soloviov-
Scdoi (partea I); 19,30 Din activitatea
: ’ ilor populare; 20,00 Muzică popu­
lară romînească din Ardeal; 20,30 Mu­
zică uşoară interpretată de Mara la-
noli şi Florin Dorian; 21,45 Părinţi şi
copii; 22,30 Serenade şi roudouri din
opere; 23,15 Muzică simfonică.
m iE fh m m m a& do
PENTRU 24 ORE
Vreme relativ fn masă cu cerul tem­
porar noros. Temperatura staţionară,
va fi cuprinsă ziua intre 28 şi 30 gra­
de, iar noaptea între 8 şi 11 grade. Vini
slab, nehotărit.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea devine uşor instabilă cu tem­
peratura la început staţionară, apoi in
uşoară scădere.