Page 72 - 1961-09
P. 72
pag. 4 PRVMUD SOCIALISMULUI Nr. 2095
p^ggasas
juXtuneXe ulturbeXe ş t ir i* U. R. S. S. cere restabilirea
d re p tu rilo r legitime
ale R. P. Chineze la O. N. U.
Scrisoarea Iul A. A. Gromîko adresata
S e c re ta ria tu lu i O. N. U.
Luigi Longo: U.R.S.S. IUI a renunţat Convorbirea dintre O DELEGAŢIE A O. N. U. A SOSIT LA NDOLA NEW YORK 19 (Agerpres): nicirea guvernului sovietic, O \
nu va renunţa niciodată la politica sa scrisoare in care cere ca pe c-r-
N.S.Hruşciovşi P.H.Spaak PENTRU TRATATIVE CU CHOMBE — TASS tran sm ite: dinea de zi a celei de-a 16-a
de pace şi dezarmare La 18 septembrie, A. A. Gro sesiuni a Adunării Generale a
Moscova 19 (Agerpres). TASS ELISABETHVILLE 10 (Agerpres). După cum a anunţat un purtător
transmite : La 19 septembrie, — După cum anunţă coresponden de cuvînt al O.N.U., întîlnirea din mîko, ministrul Afacerilor Ex O.N.U. să fie inclusă problema
N. S. Hruşciov, preşedintele tul agenţiei Associated Press, marţi tre reperzentanţii O.N.U. şi Ghornbe terne al U.R.S.S., conducătorul
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a sosit Ia Ndola (Rhodesia de nord) a avut loc în aceeaşi zi. delegaţiei sovietice la cea de-a „Restabilirea drepturilor legi
l-a primit la Kremlin pe Paul o delegaţie a O.N.U. pentru a duce 16-a sesiune a Adunării Gene time ale R.P. Chineze In O.N.U.".-
Henri Spaak, vicepreşedinte al tratative cu Qhonibe, privind înce In aceeaşi zi la Ndola a sosit o rale a O.N.U., a adresat Secre La scrisoare este anexată urm ă
Consiliului de Miniştri şi minis tarea focului în Katanga. Avionul cu delegaţie a O.N.U. pentru a identi tariatului O.N.U., din Împuter toarea notă explicativă :j
trul Afacerilor Externe al Bel care a sosit delegaţia — condusă de fica victimile catastrofei aeriene în
giei. Aîahmoud Khiari, şeful operaţiunilor care şi-a găsit moartea Hammarsk- Notă explicativă
civile ale O.N.U. în Gongo — a fost joeld şi pentru a transporta cada
ROMA 19 (Agerpres). — de pace şi dezarmare. Intre N. S. Hruşciov şi Spaak însoţit de o puternică escortă. De aproape 12 ani unul din cele mai mari state din lume
Hotărîrea Uniunii Sovietice Luigi Longo a subliniat in vrele.
cu privire la reluarea experien — Republica Populară Chineză — este îndepărtată In mod a r
continuare că pentru lichidarea a avut loc o convorbire asupra tificial şi ilegal de la participarea Ia activitatea Organizaţiei
ţelor cu arma nucleară a fost încordării internaţionale şi pen Naţiunilor Unite. Acest lucru aduce un prejudiciu ireparabil
problemelor de actualitate ale Noi amănunte asupra accidentului
determinată de refuzul încăpă tru rezolvarea problemei dezar întregii activităţi a Organizaţiei, şi îngreunează serios examina
ţînat al puterilor occidentale de mării generale şi totale este ne situaţiei internaţionale contem avionului cu care zbura Hammarskjoel d
a încheia un acord sincer şi cesar în primul rînd „să se înlă porane şi privind relaţiile sovie- rea în O.N.U. a unor probleme internaţionale importante ca
efectiv cu privire la dezarmare, cu care zbura ifarnmarskjoeld. Repre dezarmarea generală şi totală, lichidarea definitivă a sistemu
ture primejdia războiului, pe to-beigiene. LEOPOLDVILLE 19 (Agerpres). — zentantul O.N.U. a precizat că la lui colonial, dezvoltarea economică a ţărilor slab dezvoltate
a declarat Luigi Longo, secre La convorbire a fost de faţă După cum anunţă agenţiile de pre Ndola a fost auzit zgomotul motoru
tar general adjunct al Partidu care o implică situaţia nestabi să, la 18 septembrie un reprezentant lui unui avion care a zburat dea şi a altor probleme pentru a căror rezolvare este nevoie de
lui Comunist Italian, luînd cu- lă în Berlinul occidental şi fap Vasilii Kuzneţov, prim-locţiitor al O.N.U. a declarat la Leopoldville eforturile colective ale tuturor statelor.
v-intui la un miting care a avut tul că nu există un tratat de
loc la Torino, în legătură cu pace cu Germania“. In situ a ai ministrului Afacerilor Exter că nu este exclusă posibilitatea unei supra aerodromului cu puţin înain Aceasta se datoreşte faptului că guvernele unor state
Festivalul presei comuniste, care membre ale O.N.U. şl în prim ul rîiid guvernul S.U.A. folosesc,
ţia serioasă care s-a creat, toa fără a ţine seama de prevederile Uartei O.N.U.. toate mijloa
se desfăşoară în Italia. te popoarele trebuie să intensi cele pentru a-i împiedica pe reprezentanţii R. P. Chineze să
participe la lucrările Organizaţiei Naţiunilor Unite, numai s
U.R.S.S., a declarat vorbito fice lupta pentru dezarmarea
rul. nu a renunţat şi nu va re pentru simplul fapt că S.U.A. au o atitudine negativă faţă de
nunţa niciodată la politica sa totală şi generală, a subliniat în orînduirea de stat instaurată prin voinţa marelui popor chi
încheierea cuvintării sale Luigi nez. Se ştie că China este unul din statele fondatoare ale Or
Longo.
ganizaţiei Naţiunilor Unite şi membru permanent al Consi
ne al U.R.S.S. | diversiuni sau a mitralierii avionului te de a se produce catastrofa. Se liului de Securitate căruia îi revine principala răspundere pen
cretarul general al O.N.U.,' a subli tru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. In prezent
Presa din R.D.G, despre alegerile niat purtătorul de cuvînt, a plecat însă, din cauza unei încălcări vădite a Cartei O.N.U., Repu
blica Populară Chineză nu are posibilitatea să ocupe locul ce i
din cele două stafe germane In S.U.A. continuă valul represiunilor spre Ndola noaptea pentru a evita, revine de drept în Organizaţia Naţiunilor Unite. Acest loc con
împotriva populaţiei de culoare printre altele, o întîlnire cu cele două tinuă să fie ocupat în mod ilegal de persoane reprezentînd
BERLIN 19 (Agerpres). — zarea provocărilor contrarevo avioane de vinătoare cu reacţie ka- clica ciankaişistă asvîrlită 'de mult peste bord de poporul chinez.
tangheze care de citeva zile mitra
Ziarele din R.D. Germană co luţionare împotriva statului WASHINGTON 19 (Ager liază trupele O.N.U. şi bombardează Trebuie subliniat de asemenea că în cei 12 ani ai existen
pres). Valul represiunilor împo aerodromurile lor. Aceste avioane sînt ţei sale, Republica Populară Chineză a obţinut succese mari în
mentează pe larg în numerele muncitoresc-ţărănesc, de a îm triva populaţiei de culoare con tulburat „liniştea şi ordinea pu pilotate pe rînd de un singur avia
tinuă în S.U.A. Agenţia UPI a- blică a oraşului“. Un alt mem tor. Se crede că acesta este un mer domeniile politic, economic şi social. Politica externă de pace
lor din 19 septembrie, rezulta piedica încheierea tratatului de nunţă că Ia Monlgomery (sta bru al grupului, reverendul ne cenar alb din Rhodesia de nord. urmată de guvernul Republicii Populare Chineze, rolul an de
tul Alabama) au fost arestate gru Wyatt Tee Walker secreta an mai important al Chinei în relaţiile internaţionale, sînt re
tele alegerilor pentru organele pace german. 11 persoane care făceau parte rul Consiliului creştin din Sud, Avionul lui Hammarskjoeld, a anun cunoscute de state membre ale O.N.U. din Asia, Africa, America
dinir-un grup al „Călătorilor li a fost condamnat de judecăto ţat reprezentantul O.N.U., s-a prăbu
locale ale puterii din R.D.G. şi Alegerile noastre, subliniază bertăţii“ şi care ignorînd res rul Curţii, Alex Marks, la 90 şit în momentul în care se apropia Latină şi de pe celelalte continente.
tricţiile impuse în domeniul zile închisoare pentru activita de aerodromul Ndola. Poliţia a văzut pe Restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare
in Bundestagul vest-german. „Neues Deutschland“, care s-au transportului în comun, au că tea sa publicistică consacrată cer, cu cîteva secunde înainte de ca
lătorit într-un autobuz rezervat luptei împotriva segregaţiei ra tastrofă, o lumină puternică. Echipajul Chineze în O.N.U. şi alungarea din O.N.U. a persoanelor care
Rezultatele alegerilor pentru desfăşurat într-o atmosferă de albilor. Printre cei arestat:, albi siale. In acelaşi timp în statul avionului „DG-6" care s-a prăbuşit a
reprezentanţele populare locale intensă activitate politică a ma şi negri, se găseşte şi capela Georgia căpetenia nazistă Wii fost completat anterior cu aviatori sue nu reprezintă China, ar constitui o contribuţie serioasă la în
ale R.D.G. şl pentru Bundesta selor largi populare, constituie nul Universităţii Yale din Mont- liam Cody a fost eliberată de dezi experimentaţi, care desfăşurau a- sănătoşirea generală a situaţiei internaţionale, ar înlesni înde
expresia sprijinirii de către gomery, Wiiliam Coffin. Autori către judecătorul superior H. C. ceastă activitate în baza unui acord
gul vest-german, scrie „Neues tăţile statului au condamnat pe Hubert pentru „deţinere ilega cu O.N.U. plinirea de către O.N.U. a m ultor sarcini importante care de
Deutschland", oglindesc modi populaţia din R.D.G. a planului reverendul Coffin — împreună la“. Cody a fost arestat la 30 curg din Carta ei, ar crea condiţii mai favorabile pentru cola
ficarea considerabilă a situaţiei cu alte nouă persoane din gru august în urma unor incidente Reprezentantul O.N.U. a anunţai
politice in Germania după - 13 de pace al poporului german, pul „Călătorilor libertăţii“ ia o rasiale. Agenţia UPI relatează borarea internaţională.
august, cînd guvernul R.D.G. a precum şi a încheierii T ratatu amendă de 100 dolari şi la cîte că ceilalţi membri ai bandei că organele competente ale O.N.U. au Tărăgănarea în continuare a soluţionării pozitive a proble
lui de pace în anul 1961. 10 zile închisoare pentru că au condusă de către Cody au fost
eliberaţi la numai cîteva zile de început să ancheteze cauzele catas mei reprezentării Republicii P opulare Chineze în O.N.U. este
luat măsuri în vederea conso Caracterizind rezultatele ale la arestarea lor.
lidării frontierelor sale. Aceas gerilor in Bundestag, „Neues trofei. absolut intolerabilă.
tă zi a demonstrat impunător Deutschland“, scrie că lupta Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste consi
temeinicia şi forţa crescîndă a
electorală in R.F.G. s-a desfăşu deră necesar ca Adunarea Generală să examineze în cadrul ac
tualei sesiuni problema restabi lirii drepturilor legitime ale Re
statului socialist al muncitori rat sub semnul şovinismului, publicii Populare Chineze în O. N.U. şi a îndepărtării din toate
lor şi ţăranilor. A devenit evi revanşismului şi anticomunis
dent eşecul politicii „de pe po mului. Ziarul arată că nici un organele O.N.U. a reprezentanţilor clicii ciankaişiste care ocupa
ziţii de forţă", promovată de partid reprezentat acum în Bun în mod ilegal locul Chinei în Or ganizaţia Naţiunilor Unite.
destag nu poate arăta popu
guvernul Adenauer timp de 12 laţiei din R.F. Germană ce se Să se acorde independentă tu tu ro r
ani. In faţa porţii Brandenburg
a eşuat definitiv încercarea de va întim.pla în viitor. Nici unul
din ele nu a declarat că renunţă
a folosi „oraşul de front“, Ber la politica militaristă pe care
o promovează Adenauer.
linul occidental, pentru organl-
GL3 ~ ---- ---------
topul fra n ce z nu v r e a baze ţărilor şi popoarelor colonială
aie Hundes weh rtilui în (a ra sa
PARIS 19 (Agerpres). — potriva sosirii în tabăra de la CAIRO 19 (Agerpres). — cretariatului permanent. Recen prin foc şi sabie mişcarea de
„Prezenţa unor soldaţi ai nou Sisson ne a unor noi contingen TASS transmite : La 18 septem eliberare naţională a popoare
lui Wermacht pe teritoriul te de trupe vest-germane. Con- tele evenimente din Angola,
Franţei constituie o profanare a damnînd hotărîrea autorităţilor brie secretariatul permanent al lor.
memoriei victimelor nazismului, franceze de a pune la dispo Consiliul de solidaritate al Mozambic, Ruanda-Urundi, In declaraţie, popoarele sînt
o primejdie pentru securitatea ziţia Bundeswehrului poligoane popoarelor Asiei şi Africii a dat
tării noastre“, au declarat par şi tabere pentru instruct ii, par publicităţii la Cairo o declara Rhodesia de nord şl de sud, chemate să-şi ascută vigilenţa
ticipanţii la marele miting care ticipanţii Ia miting au declarat: ţie în care stăruie pentru tra Zanzibar, Africa de sud, Bizerta, faţă de formele şi manifestă
a avut loo în oraşul haon (De „Jurăm să continuăm lupta îm ducerea neabătută în viaţă a rile noi şi primejdioase ale co
partamentul Aisne). Participan potriva prezenţei trupelor vest- Declaraţiei celei de-a XV-a se Goa, Irianul de vest, Arabia lonialismului, îndeosebi din par
ţi la cele două războaie mon germane pe teritoriul Franţei. siuni a Adunării Generale a de sud şi Cuba arată însă că tea S.U.A. şi a Germaniei oc
diale, foşti deţinuţi din lagărele Vom torţa guvernul să respec O.N.U. cu privire la acordarea prin diverse manevre imperia cidentale.
de concentrare hitleriste, luptă te dorinţa majorităţii covârşi independenţei ţărilor şi po
tori din detaşamentele de par toare a poporului francez care poarelor coloniale propuse din liştii şi colonialiştii caută prin Popoarele îşi dau seama, se
tizani s-au adunat în faţa Tea nu vrea să vadă pe pămîntul iniţiativa Uniunii Sovietice. toate mijloacele să-şi prelun spune în declaraţie că rugămin
trului Municipal pentru a pro nostru baze ale Bundeswehru- gească dominaţia în aceste ţări. tea de a se acorda Independen
testa cu hotărîre şi mînie îm- lui“. A trecut aproape un an de ţa nu poate desrădăcina colo
la adoptarea acestei declaraţii Faptul că puterile coloniale nialismul. Dimpotrivă, trebuie în
i . a.-yjf de către reprezentanţii a 89 de tărită lupta pentru lichidarea
ţări, se spune in declaraţia se- şi aliaţii lor se opun acordării colonialismului prin unificarea
Evenimentele internaţionale şi îndeo eforturilor tuturor popoarelor
sebi cele legate de problema germa independenţei -popoarelor colo
nă arată că imperialismul vest-ger- cărora le e scumpă libertatea.
man se dezvoltă din ce in ce mai Lincoln Rockwell (stingă) „fiihrerul" naziştilor americani niale este considerat de secreta Succesul luptei împotriva colo
mult ca principal aliat al imperia şi cîţiva din acoliţii lui, porniţi în coloane d.e şoc in direcţia riatul permanent ca o încăl
lismului american. care flagrantă a dreptului inter
statului Alabama, S.U.A., spre a se răfui cu americanii de cu
Această dezvoltare nu este un lu loare. naţional şi a Cartei O.N.U.
cru neaşteptat dacă ne gîndim îa
sabotarea acordului de la Potsdam, In declaraţie se arată In con
a reabilitării magnaţilor din Ruhr, a tinuare că O.N.U. nu poate râ-
politicii fraţilor Dulles şi a pactului
nord-atlantic. mîne indiferentă faţă de f a p nialiştilor depinde într-o mare
Anumite progrese înregistrate de Republica Federală Germană relaţiile financiare internaţionale. Im tul că principiile fundamentale măsură de trăinicia şi de uni
monopolurile vest-germane paralel cu perialiştii germani au nevoie de ajuto ale Cartei ei cu privire la ega tatea frontului general al tu tu
o relativă slăbire a monopolurilor
nord-americane şi a dolarului, crea rul imperialismului american mai pu litatea in drepturi şi la drep ror forţelor care luptă pentru
rea pieţii comune în care Republica
I'cderală Germană joacă rolul princi şi monopolurile nord-americane ternic, pentru lărgirea posibilităţilor de tul la autodeterminare al po pace şi progres, împotriva a-
pal, au făcut ca această alianţă să expansiune economică în cît mai multe poarelor şi însăşi declaraţia cu gresiunii şi a asupririi popoare
depăşească faza de posibilitate, să de suveranităţii statelor capitaliste mai polurile americane şi germane, sînt cursul viitorilor ani, aceste investiţii ţări străine. La rindul lor, imperialişti privire ia lichidarea sistemului lor.
vină o realitate. slabe. înţelegerile cu privire la schimburile americani au nevoie de ajutorul finan colonial sint încălcate in mod
de patente, licenţe de producţie şi al se vor cifra la aproximativ un mi ciar al Germaniei Occidentale datorită Popoarele lumii cer cu hotă
Spre deosebire de Anglia, imperia Germania Occidentală, din punct de te feluri de colaborare tehnică. De a- deficitului anual de miliarde de dolari flagrant. rîre O.N.U. să explice de ce de
lismul german nu este un asociat se vedere militar reprezintă principala semenea, pe baza acestor acorduri, se liard de dolari, sumă care depăşeşte şi a scăderii rezervelor de aur. Impe Este timpul, se subliniază in
cundar. El se află aproape pe plan bază a forţelor americane în Europa. realizează împărţirea pieţelor. Presa rialiştii americani cer Germaniei Occi claraţia semnată de 89 de ,tAri
egal cu imperialismul american. In Avînd ca avanpost Berlinul Occiden financiară remarcă acordurile dintre volumul total al investiţiilor actuale dentale să împartă cu Statele Unite declaraţie să se pună capăt
tre cele două puteri imperialiste exis tal. această bază constituie centrul „Krupp“ şi „Betieem steel Gompany“, cheltuielile pentru menţinerea bazelor aşa-numitului „rol civilizator” nu a fost îndeplinită pînă în
tă o dependenţă reciprocă. America provocărilor celor mai active. Penta dintre concernul „Demag" şi compa de capital american în Republica Fe al colonialiştilor, care se redu
nii sînt desigur asociatul principal, ei gonul contează pe mil !turiştii vest* nia „Edison”, dintre „1. G. Farben- preze it şi a rămas numai pe
ocupînd locul de frunte, însă marii germani ca pe principalul lor aliat Industrie“ şi „Dupont". derală Germană. Astfel „Lookheed Air
magnaţi americani îşi au contrapon militare străine, ajutorul acordat re ce la a înăbuşi pretutindeni hirtie
derea în aroganţii potentaţi din Ruhr. şi încearcă prin intermediul pactului Republica Federală Germană este craft Corporation" îşi măreşte inves
Pare curios, dar monopoliştii ameri Atlanticului de nord să-i investească de asemenea o principală „beneficia gimurilor marionetă, investiţiile făcute
cani nutresc faţă de capitaliştii ger cu autoritate asupra torţelor armate tiţiile pe care le are la fabricile de
mani o teamă amestecată cu respect ale celorlalţi aliaţi europeni. O do re»* în ţările slab dezvoltate. In acţiunile
şi nu manifestă faţă de ei dispreţul vadă a acestui fapt o constituie nu avioane „HeinckeI“ şi „Messerschmitt”;
pe care-1 arată faţă de alte ţări ca- mirea lui Speidel în importanta func Comentariu extern Băncii Internaţionale şi a Fondului
piialiste mal slabe. ţie pe care o deţine în conducerea Rockfeller este strîns legat de con
pactului Atlanticului de nord. ră* a bazelor militare americane. In- Internaţional, marca vest-germană ocu
Obiectivul economic principal al a- casările ca plată pentru diferitele ser cernul vest-german „Degussa", care
lianţei imperialiste Statele Unite, Re D.in punct de vedere politic, Repu vicii şi mărfuri oferite trupelor de o- pă locul al doilea după dolar. -A ¦
publica Federală Germană, îl consti blica Federală Germană a fost şi esle eupaţie americane, s-a dublat între prelucrează minereul de uraniu, în In presa din Statele Unite se subli
tuie expansiunea comună şi paralelă a cel mai de nădejde sprijin al politicii 1956 şi 1958 ’ atingînd peste trei bili (x ¦' ¦¦ — ---------X.—_
investiţiilor şi a comerţului în cea războinice preconizată de cercurile a- oane de mărci germane. O sumă a- timp cc „Studebaker-Packard" a în
mai mare parte a lumii capitaliste, in gresive ale imperialismului american. proape egală este trimisă însă îna niază însemnătatea politică a împleti
clusiv în coloniile şi sferele de in* poi în Statele Unite pentru cumpăra cheiat un acord cu firma Daimler-
iluenţă ale Angliei şi Franţei. Din punct de vedere economic, Re rea de armament modern în vederea rii capitalului american cu cel vest-
publica Federală Germană este astăzi reinilitarizării Germaniei Occidentale. Benz“ în vederea producţiei de
Principalele caracteristici politice ale principala zonă a investiţiilor mono Pe piaţa europeană a înarmărilor, mo german. Astfel, ziarul „New York Ti
acestei alianţe sînt militarismul, acţiu polurilor americane în Europa conţi* nopolurile americane sprijină in mod tancuri.
nile provocatoare împotriva ţărilor so nentală. Creşterea continuă a partici deosebit Republica Federală Germană. mes“ a declarat că în Statele Unite 16-a sesiune a Adunării Generale
cialiste, neocolonialism^, subminarea pării capitalului american în Germa Dacă Anglia şi Franţa sînt pentru Ziarul francez „Le Monde" se plin- „acestei dezvoltări şi urmărilor ei i se
nia de Vest, este privită de cercurile Statele Unite înainte de toate concu ge că datorită sprijinului american, in
economice şi politica de la Boiîn ca renţi, Germania Occidentală reprezin dustria de armament vest-germană acordă mai multă atenţie decît oricărui a O.N.U. şs-a început lucrările
una din armele de luptă pentru lăr tă partenerul principal pentru produ manifestă tendinţa de a înlătura de pe alt eveniment de la intrarea Germaniei
girea poziţiilor lor în economia ca cerea în comun a armamentului. Ba- piaţa armamentelor celelalte state din de Vest in N.A.T.O. Industriaşii vest- NEW YORK 19 (Agerpres). Sesiunea a 16-a a Adunării
pitalistă mondială. zîndu-se pe faptul că Republica de la Europa Occidentală. In această ordine
Bonn este destinată să devină prin de idei, trebuie remarcat faptul că au germani şi americani pun astăzi baze — Corespondenţă specială: Generale a Organizaţiei Naţiu
Pe măsura renaşterii monopolurilor cipalul fabricant de armament, trustu torităţile americane ait permis umil
vest-germane şi creşterii puterii lor, rile de armament americane au efec industriaş american, care produce ra noi şi probabil solide, pentru stabili Sala Adunării Generale a Or nilor Unite se deschide intr-un
dependenţa faţă de partenerii mai pu tuat în ultima vreme mari investi chete, să împărtăşească nemţilor date rea relaţiilor dintre ambele ţări". ganizaţiei Naţiunilor Unite cu moment internaţional de o deo
ternici a început să slăbească. Acor ţi' în industria de război vest-ger- tehnice deosebit de secrete, dar nu i-au noaşte animaţia obişnuită fie sebită intensitate. Lupta ţărilor
mană. După cum arată presa, în admis să le împărtăşească şi france Despre trăinicia unor asemenea baze cărei deschideri de sesiune. 1POO socialiste pentru reglementarea
durile pentru ajutor au început să ce zilor. în condiţiile acţiunii legii dezvoltării de delegaţi din 99 de ţări sînt principalelor probleme interna
deze locul acordurilor bilaterale şi inegale economice şi politice a ţărilor prezenţi pe locurile rezervate ţionale, pentru Infrlnarea poli
multilaterale. Forma mai răspindită a Prin întărirea poziţiilor Germaniei capitaliste în faza imperialistă, bineîn
unor asemenea acorduri între mono- Occidentale cresc şi pretenţiile milita- ţeles nici nu poate fi vorba. Pe măsură
rlştilor de la Bonn, in special în ceea
ce priveşte dotarea Bundeswehrului cu ce puterea Germaniei Occidentale creş fiecărui stat membru în O.N.U. ticii agresive imperialiste, se
arma nucleară.
te, trusturile vest-germane vor căuta 200 de ziarişti se află in tribu oglindeşte din plin pe ordinea
Monopolurile producătoare de arma să reducă influenţa Wall Street-ului in
ment americane şi germane, în strinsă afacerile lor şi participarea acestoia na rezervată presei, iar alţi 800 de zi a actualei sesiuni. Deşi
colaborare, depun toate eforturile pen la profiturile lor. Fără îndoială că de de reprezentanţi ai presei inter multe din cele 95 de probleme
tru a împiedica încheierea unui acord aci se vor naşte şi conflicte, politice. înscrise pînă in prezent sînt
pentru dezarmare şi destindere a încor Aceste conflicte tind să submineze naţionale, ai posturilor de radio probleme de procedură (alege
dării în relaţiile internaţionale, precum alianţa, cil toate că merg împotriva şi televiziune, ai agenţiilor de
şi pentru rezolvarea problemei ger altor tendinţe de întărire a colaborării presă din întreaga lume, urmă rea preşedintelui sesiunii, con
mane. în ceea ce priveşte exploatarea şi mi resc deschiderea celei de-a 16-a stituirea comitetelor 'Adunării
sesiuni a Adunării Generale la Generale, prezentarea rapoar
Republica Federală Germană devine
un asociat din ce în ce mai important litarismul. aparatele de televiziune instala telor consiliilor O.N.U., alegerea
al Statelor Unite şi în ceea ce priveşte membrilor nepermanenţi ai Con
împletirea capitalului monopolist şi te in sălile vecine. siliului 'de Securitate etc.), ma
apariţia şi răspîndirca monopolurilor rile probleme ale vieţii inter
Ora 15 (ora locală). Preşedin naţionale se află in centrul
internaţionale, nu numai că nu înde atenţiei generale.
părtează contradicţiile, ci, dimpotrivă j tele celei de-a 15-a sesiuni a
constituie unul din factorii importanţi Adunării Generale a O.N.U.,
ai ascuţirii lor. Boland. declară deschisă actuala
Gil. JOSUL sesiune.
Reducţia si adm inistraţia ziaru lu i: str. 6 Martie nr. 9. Teleleu: I i i : 189; 75 Taxa plătită în num erar conform aprobării D irecţiunii G enerale P.T.TR . nr. 263.820 din 6 noiembrie 1949. - T iparul: întreprinderea Poligrafică „1 M ai“ — Deva