Page 73 - 1961-09
P. 73
vinnea, °arrrfalJ_D_ev._a_ -\ PROLETARI D/.V TOATE ŢĂRILE, VUIŢl-VAl t t t t w ir "rrfw i ~^
Anul XIII. Nr. 2096 Joi 2! septembrie 1961 j 4 pagini 20 bani Ceea ce >1
caracterizează pe
tinăral Dumitru
Sibişan, rectifi
cator la U. M.
Cugir, este fap
tul că lucrează
fără rebut. El
depăşeşte de a-
semenea norma
lunară : în me
Toată atenţia pregătirii şi desfăşurării jm die cu 20 la su
adunărilor şi conferinţelor da partid tă.
pentru dările te seamă şi alegeri I -jb w jiu w ,
IN FOTOGRA
FIE : Tov. Du
mitru Sibişan e-
xccutind o lu
ln aceste zile, --------- ducerea şi extinde- e c o n o m i i ia 18.500= lei Minereu crare la maşină
In întreaga regiune ANDREI CERVENGOVICi rea în producţie a dc rectificat.
au început adună Secretar al Comitetului regional tehnicii noi şi a
rile organizaţiilor de celor mai moderne Colectivul Combinatului siderurgic din Hune ds calitate
P.iYl.R. Hunedoara doara s-a angajat ca în acest an să realizeze
economii, peste sarcinile de plan in valoare de In primele 20 de
bază P.WR. pentru dări de seamă şi procedee tehnologice, tolosirea mai ju 18.000.000 lei. Prin reducerea consumurilor spe zile din luna iu
cifice, siderurgia Iii de la C.S.H. au reuşit ca de curs, minerii secto
alegeri. In cursul lunilor octombrie- dicioasă a mijloacelor circulante, creş la începutul anului şi pină in prezent, să ob rului minus 120 de
ţină economii in valoare de 18.500.000 lei. !a F.. M. Barza, con
decembrie a.c. vor avea apoi loc con terea rentabilităţii, îndeplinirea anga dus de comunistul
O contribuţie de seamă ln. îndeplinirea an Aloise Botici, au
ferinţele de dări de seamă şi alegeri jamentelor cu privire la realizarea de gajamentului anual au adus-o colectivele de depăşii simţitor pla
muncă, de la Secţia furnale noi care au eco- nul la minereu, im-
in organizaţiile de partid raionale şi economii şi beneficii peste cele pla
nomisit peste 5.300.000 lei şi de la laminorul bunătâjindu-i toto-
orăşeneşti. nificate etc. De asemenea în centrul Co6<ăRli:
Partidul nostru are la baza orga dezbaterilor se cer a fi problemele re C îf mai multe nufrefuri însilozafe
nizării sale principiul centralismului feritoare la ridicarea continuă a cali
democratic, care îmbină armonios uni tăţii produselor, în lumina sarcinilor P s ’MMSS, p S * « S S Î5 © $ ie
tatea de conducere şi organizare cu trasate de Directivele G.G. al P.M.K. Recent, la Casa raională de
cultură „Mihai Emihescu“ clin
democratismul cel mai profund. Adu cu privire la principalele criterii ale cle C>50 mm. care au realizat 2.580.000 lei ecov.o- j l.sUta**Va'î^'de^nxm-- Brad, s-au încheiat cursurile
secţiei externe a şcolii populare
nările şi conferinţele de dări de sea întrecerii socialiste. mii peste sarcin u.e de plan. In majoritatea unităţilor agricole socialiste din regiunea de artă Petroşani (regie-acto
noastră, acţiunea de insilosare a furajelor necesare animalelor rie), la care au participat in
mă şi alegeri constituie unul d'ntre In regiunea noastră sînt inulte ex ma planificată. structorii formaţiilor de teatru
de amatori din cadrul unităţi
cele mai deosebite evenimente din ploatări miniere. Organizaţiile de Vi i t o r i i a r i i ş t i pentru perioada de iarnă este in plină desfăşurare. lor culturale de pe cuprinsul ra
îndrumate de organizaţiile dc partid, consiliile de conduce ionului.
viaţa organizaţiilor noastre de partid. partid din aceste întreprinderi vor tre
Sub conducerea prof. Con
Ele constituie un important prilej bui să analizeze în mod aprofundat S-au deschis cursurile văţătnînt, li s-au pus la trabas, trombon şi in re. ale gospodăriilor colective şi organele tehnice agricole au stantin Cornan, actor ia Teatrul
Şcolii de muzică de 7 dispoziţie noi manuale strumente de percuţie, depistat, conform indicaţiilor date de Ministerul Agriculturii, de stat din Petroşani, în cei doi
de a îmbunătăţi munca, de a analiza munca desfăşurată în scopul creşterii ani din Deva, pe care şi instrumente muzicale. iar ia clasa de artă ani de studii şi muncă asiduă,
le vor urma în acest an In secţiile şcolii, elevii plastică, se vor familia porumbul care nu va. putea aju nge la maturitate. Pe lingă po cursanţii au reuşit să-şi însu
felul în care s-a desfăşurat activita productivităţii muncii — îndeosebi la 250 elevi, fii ai oameni vor învăţa să ciule la riza cu desenul, pictura rumb, în multe gospodării colective s-a început insilozarea co şească multe cunoştinţe menite
lor muncii. Viitorilor ar pian, vioară, violoncel, şi modelajul. cenilor de porumb care conţin umiditate, otava, rezidurile dc să ducă la ridicarea măiestriei
tea pentru aplicarea hotărîrilor luate abataje — şi în accelerarea lucrări tişti, în noul an de în- clarinet, trompetă, con la grădinile de legume şi zarzavaturi, colete de sfeclă de za de interpretare actoricească.
la alegerile precedente, de a sinte lor pentru deschiderea de noi ironturi hăr, sfeclă furajeră etc. Din promoţia de absolvenţi se
evidenţiază Dumitru Hirja, Mia
tiza experienţa pozitivă acumulată în de lucru. In organizaţiile de partid Benea şi Pavel Mariş.
acest timp, de a dezvălui lipsurile din întreprinderile siderurgice să se IONEL RECEANU
corespondent
care au existat, de a se lua hotârîri dezbată mai ales eficacitatea măsu I îb d o u ă d e c a d e
L Betonis
menite să ducă la îmbunătăţirea mun rilor luate în vederea reducerii con Colectivul E. M. „Gli. Doja" din Zlatna munceşte cu entuziasm pentru cupă în aceste zile de completa
îndeplinirea şi depăşirea ritmică a planului de producţie. Aşa de exem rea bazei furajere cu nutreţuri In echipa de betonişti
cii de partid, în vederea creşterii rolu sumului de cocs pe tona de fontă, ri plu. echipa minerului Nicolae Gurau, organiz.îndu-şi mai bine locul de G. A. C. murate. Aici s-a început însîlo- condusă de Fetru Mihai.
zarea porumbului care nu va sînt opt oameni. Au venit
lui de conducere al organizaţiilor de dicarea indicilor de folosire a agrega muncă şi folosind din plin întreaga capacitate a uiilajelor cu care lucrează, -,,Petofi Sândor" putea ajunge la maturitate, în pe şantierul din Petroşani
a reuşit să-şi îndeplinească planul lunar de producţie în numai 10 zile. amestec cu otavă şi alte ierburi. de prin părţile Moldovei
partid în toate domeniile de activi telor şi îmbunătăţirea calităţii meta Membrii gospodăriei agricole In curind betoniştii din
Însemnate depăşiri ale sarcinilor de plan au realizat şi echipele de mi colective ,,Petdfi Şandor“ din Printre cei care lucrează efec brigadă, au devenit. frun
tate. lului. Aceste organizaţii au de aseme Deva au început insilozarea po tiv la însilozări se numără co taşi ai şantierului.-
Acest lucru depinde însă de felul nea obligaţia să analizeze şi felul în neri conduse de Traian Cenar, Eman oii Peiraş şi Traian Oprea de la ace rumbului în urmă cu eîteva zi lectiviştii Mihai Zeiconi, Anton
care se fac pregătirile pentru a se eaşi secţie. Alinerii din aceste echipe şi-au îndeplinit planul pe cele două le. Pină ia 19 septembrie, colec Intr-una din zilele tre
cum vor fi pregătite adunările de da asigura producţia anului viitor — a- decade din această lună, în proporţie de 111-113 şi respectiv 120 la sută, tiviştii pregătiseră animalelor Casian, Nicolae Cioană, Vasile cute, şeful lotului de con
re de seamă şi alegeri, de felul cum provizionarea tehnico-materială, înche reducind în acelaşi timp consumul spe cific de exploziv şi lemn de mină cn Bărlantc, Simion Dudele, Victor strucţie a blocurilor din
vor fi orientate şi se vor desfăşura dez ierea din timp a contractelor econo 2-3 procente. 10 vagoane de porumb-siloz ur- cvartalul „C. I. Parhon”
baterile — îndeosebi prin' conţinutul mice, punerea în funcţiune a unor noi mînd ca în zilele următoare să Neiconi şi alţii. In numai 3 zile, — Petroşani a hotărit
dării de seamă — asupra unor pro obiective industriale etc. începui semănatul griului mai însilozeze Încă 30 vagoane la gospodăria colectivă «lin To- turnarea plăcii dc beton
bleme de bază ale producţiei, ale mun porumb cave s-a constatat că nu teşti au fost însilozate 10 va armat peste clădirea cen
cii politice şi ideologice desfăşurate Organizaţiile de partid din între Corespondenţii noştri, tov. oraşul Sebeş şi din satul Cuieş, goane cu nutret. tralei. termice necesară în
de către comunişti, de participarea prinderile de transport şi telecomuni CIOCIU CONSTANTIN şi LIVIU raionul Ilia, a început semăna poate fi reţinut pentru boabe călzirii noilor blocuri.
membrilor şi candidaţilor de partid la caţii vor trebui să analizeze modul în MUNTEANU, ns-au informat că fiind slab dezvoltat. G. A. C. om '! r s a u Pentru asigurarea unei ca
care a fost îndeplinit planul de tran in urmă cu două zile la gos tul griului. Colectiviştii din lităţi bune a planşeului,
discuţii. sport pe calea ferată sau cu mijloace podăriile agricole colective din Sebeş, bunăoară, au insămînţat împreună cu cele 48 vagoane Şi colectiviştii din satul Bîr- betonul trebuia turnat fă
In acest an, alegerile se desfăşoară aufo, măsurile luate în vederea îm de tăîeţei pe care gospodăria le ră întrerupere. De aceea a
bunătăţirii deservirii publicului călător Noi cinematograf 0 pină ieri. (în afara celor 10 ha. va primi în urma livrării sfeclei său, raionul Ilia, au începuţbjn- chibzuit cui să încredin-
sub semnul luptei pentru traducerea în şi a întreprinderilor beneficiare, re cu secară furajeră şi. 28 ha. cu de zahăr cultivată pe. 45 ha., ce siipzarea ‘“pbijumbulu i care 1 nu
viaţă a hotărîrilor celui de-al lll-Iea ducerea numărului de deranjamente ?! săteşti lor 70 vaci mulgătoare, -se va va putea fi folosit pentru boabe. ţeze această sarcină. S-a
Congres al P.Ai.R. şi a plenarelor a duratei de restabilire a acestora la orz dc toamnă) 23 ha. cu grîu asigura in medie cîte 10 tone Pină ieri, la Birsău erau însilo stabilit astfel ca toţi cei
Comitetului Central, plenare care mar instalaţiile de telecomunicaţii şi cen De curlnd s-au deschis noi cine nutreţ murat. zate 110 tone porumb, urtnînd ca 23 m.c. de beton să-i exe
tralizare. matografe de 10 mm. in locali din soiul Panea, iar cei din sa alte 60 tone să fie tocate şi aşe cute echipa de tineret con
chează etape importante În munca ce tăţile Luncoiul de Jos, raionul G. A. C. din Tofeşfi zate în gropi. dusă de betonistul Petru
se desfăşoară pentru Înfăptuirea sar Prilej deosebit de analiză trebuie sS Brad, Ighiei, raionul Alba, Dil- tul Cuieş 3 ha. cu griu din so Mihai..
cinilor planului de 6 ani. In cadrul fie şi adunările de dare de seamă şi ja Mare, oraşul Petroşani şi in re lingă însemnatele cantităţi P. FARCAŞIU
adunărilor şi conferinţelor de partid alte părţi. iul de mare productivii ale Ea- de fin, trifoi, borceag şi ovăz, D. AUREI,IAN Dimineaţa, oamenii din
este necesar să se analizeze felul in alegeri ce au loc în organizaţiile de rache. colectiviştii din Totesti se preo echipă au venit mai de
care au fost mobilizaţi oamenii muncii partid din întreprinderile de construc corespondenţi vreme ca dc obicei. Au
în întrecerea socialistă pentru înde ţii. Comuniştii de aici trebuie să ana cumpănit împreună lucru
plinirea şi depăşirea prevederilor pla lizeze cu deosebit spirit de răspundere De menţionat că numai în rile, au făcut calcule. îm
nului de producţie pe acest an şi asi rezultatele obţinute în vederea redu preună cu meşterul au
gurarea condiţiilor necesare înfăptui cerii costului lucrărilor, îmbunătăţirea acest an au fost deschise 15 ci discutat şi cu cei din e-
rii sarcinilor de plan pe anul 1Utili, calităţii lor. ridicarea confortului la nematografe săteşti, in întreaga chipa dc la prepararea be-
creşterea producţiei şi productivităţii construcţiile de locuinţe, respectarea toanelor condusă, de Gh.
muncii, reducerea preţului de cost, fo termenelor de dare în folosinţă a o- regiune funcţionează 105 aseme Bucur. Totul fusese pus la
losirea mai bună a capacităţilor şi nea cinematografe. I.C.R.S. Deva punct. La ora 7 a început
turnarea primilor metri
spaţiilor de producţie existente, intro- (Continuare în pag. 2-a) are prevăzut în planul său să 20.000 cărţi citite cubi de beton. S-a mun
deschidă pină la sfirşitul anu cit intens.
lui alte cinematografe sătesti. Spectacol al elevilor
La prinz, ln pauza de
FABRICA Biblioteca ciobului sindicatelor din gind în prezent Ia peste 2.400. Dintre Zilele trecute, în sala de fes masă, lucrul nu s-a în
r Sînt convins că orice repor- raţie de reparaţie mijlocie, temut pentru primul loc la pa Cugir este înzestrată cu peste 24.500 aceştia 75 ia sută sînt muncitori, 775 tivităţi a şcolii pedagogice din trerupt. Cei opt tineri au
volume de literatură beletristică, teli- participă la concursul „Iubiţi cartea", Deva a avut loc un reuşit pro mîncat pe rind. pentru ca
a taj despre fabrica de dolomită Comuniştii fabricii om gindit noul întrecerii. Aşa sînt băieţii iar 231 au devenit deja purtători ai gram muzical prezentat în faţa lucrul să meargă fără în
uico-ştiinţifică şi politică, ln acest an Insignei „Prieien al cărţii". Numai în părinţilor şi cadrelor didactice trerupere.
s-au cumpărat pentru bibiliotecâ cărţi 8 luni, numărul cărţilor împrumuta de către elevii Şcolii de muzi
te şi citite la această bibliotecă se că de 7 ani din localitate. In Şi cină. pe străzile ora
I noi în valoare de aproape 20.000 lei. ridică Ia aproape 20000 volume. program au fost incluse cinte- şului Petroşani, ultimii
locuitori se îndreptau gră
I Acest fapt a făcut ca numărul citito biţi spre casă, un grup de
rilor să crească lună de lună, alun opt tineri îmbrăcaţi in
haine stropite de mortar şi'
de la Hunedoara va începe insă altfel. Au socotit aceste din brigada lui Gheorghe Truş- Pentru cei mici ce populare şl bucăţi de mu beton, discutau veseli. E-
întotdeauna., cu descrierea io zile in tone de dolomită şi. că, de pildă. Stima cu care îi rau cel din brigada lui
peisajului... Şi orice reportaj apleca,ţi asupra calculului, au înconjoară astăzi colectivul fa- < Miercuri. 20 septembrie, au torul bulgar Dtmităr Stoicov şl zică clasică şi contemporană ale Petru Mihai. Terminaseră
va debuta cu aceeaşi remarcă, clătinat din ca p : nu, cuptorul bricii a fost dobindită printr-o ' avut loc la Deva mai multe „Micii muşchetari“ de Lizica compozitorilor romini şi străini. de turnat placa la cen
cu aceeaşi impresie: e o „fa- nu va fi oprit. Nu va fi oprit luptă perseverentă. A fost o spectacole muzicale pentru co Muşatescu. Reprezentaţiile, pu trala termică şi acum. în
brică albă“, o fabrică in care nici măcar o singură z i ! Mai- vreme cină în această brigadă pii, prezentate de teatrul de se în scenă de regizorul loan S-au remarcat, printr-o execu drum spre casă. îşi făceau
nota dominantă a decorului e strul comunist Gheorghe Roth lucrurile nu mai mergeau de păpuşi „Licurici” din Sibiu, cu Hindoreanu, pe muzică de Hen- ţie clară şi expresivă, la pian, proiecte pentru a doua zi.
această culoare ce nu se schim piesele „Ursulică turist“ de scrii ry Selbink, au fost primite cu elevele Felicia Popa şi Erika Axele ceasornicului arătau
loc bine. De la primul loc pe căldură de micii, spectatori. orele 23.
bă niciclnd. culoarea prafului Ilk, Ia vioară şi violoncel Lu
de dolomită... Din carnetul panoul întrecerii., brigada că dovic şi Alexandru Truţiu, Filip Pentru munca lor. tine
zuse vertiginos la locul coda rii Petru Mihai. Pavel Mi
I-Ioria, Doina Oprean şi alţii. hai. Vasile Biciuşca. Vic
tor Malacea. Vasile Laiu.
O vizită aici te face să uiţi DE REPORTER şilor; absenţele nemotivate erau Gh. Postolache, Vasile
însă — şi încă destul de repe tot mai dese, şi tot mai dese. Grecea şi loan Tăutu, au
fost călduros felicitaţi.
de ! — podoaba exterioară a zilele in care planul de pro Munciseră cu entuziasm,
cu multă hărnicie.
\ fabricii... Intre ivoriiuull. neclintit s-a angajat, solemn să-l vin- ducţie era îndeplinit in propor
1 al zidurilor şi faptele muncii., decc in eîteva ore. Ajutat de ţie de două treimi., sau. chiar V. F r
^ pline de o frumuseţe vie Şi sudorul Stoica Dumitru şi c~ţi
numai pe jumătate. De rină
<; continuă prefacere, alegerea e, muncitori ele la sectorul, de tn- era şeful de atunci, al brigăzii,
care încetase să se mai intere
Ş liotărit, de partea celor din treţinere. el a izbutit să-şi rea- seze de soarta producţiei, dind.
el cel dinţii, semnalul, delăsă
J urmă. ¦Uzeze intenţiile in mai puţin rii. al nepăsării fată de muncă.
2 Iată eîteva fapte... Vom nota ăc 3 ore de lucru.. A fost o
^ — in primul rind —că exploa- treabă migăloasă şi trudnică.
. tarea raţională şi îngrijirea A trebuit, in primul rind, de- Organizaţia de partid şi de
atentă a cuptoarelor care coc cvpată toată partea metalică U.T.M; l-au însărcinat cu con
dolomită. le-a prelungit aces perforată, apoi s-a recondiţio ducerea brigăzii pe candida
tora viaţa cu mai bine de ^ nat. zidăria refractară, apoi s-a ţ i i de partid Gheorghe Truş-
luni. E un fapt pe care mun sudat la loc o altă placă me că. Ocupindu-se atent de fie
citorii fabricii ţi-l prezintă cu talică. O faptă dintre cele mat care tlnăr. priceput in a-i in
mîndrie legitimă, conştienţi de deosebite, dar un episod obiş- sufla fiecăruia sentimentul dis
marea lui însemnătate. mmmm
nuit de întrecere hunedorea- ciplinei. liber consimţite, Truş- mmm
. Dar acest capitol al prelun nă... Oţelarii au ciştigat astfel că a izbutit să determine co
girii vieţii cuptoarelor nu e eîteva sute de tone de dolo titura dorită. Brigada şi-a re •i&x#
lipsit de episoade dramatice. mită. iar patria ln ultimă in venit la „forma“ dinainte, a
Victoria aceasta n-a fost cuce stanţă, un dar preţios de o ţe l! prins iarăşi aripi. De data
rită simplu, nu-i doar o floa In jurul celor 4 cuptoare asta, după cum se pare. aripi
re pe care o culegi aplecîn- care ard zi şi noapte, vei afla. puternice, sigure, care o vor
du-te o clipă din drum. Intr-o în oricare din cele 3 schimburi face să salte în curlnd la lo
vreme, din pricina depăşirii aflate-n întrecere. numeroşi cul de frunte al graficului...
duratei, de funcţionare a eup- fruntaşi ln producţie, autori al
? m m : S ra H n H H M R îlvi.
torului 3, la zona de încălzire unor victorii care-ţi solicită Cîteva fapte, ciţiv.a oameni..
a materialului s-a iscat o per din prima clipă atenţia. Unii Surprinsă în ori.ee moment al Deschiderea noului an dc tnvăţămlnt a fost un prilej de bucurie şi pentru copiii din
forare ce se anunţa primejdioa dintre ei, ca Serbau Gheorghe întrecerii, „fabrica albă“ iţi „grupa mare“ a grădiniţei cu o rar redus nr. 3 din Deva. încă din primele zile ei s-au dovedit
să. In aceste ocazii, leacul de pildă, sînt oameni care ..fa incintă ochiul cu o infinitate
„clasic“ e oprirea cuptorului brică“ dolomită de peste două de culori.
pentru vreo 10 zile in vede decenii. Alţii insă sînt tineri, ...Cu culorile vii ale faptelor.
rea tămăduirii lui printr-o ope- şi, deşi tineri, concurenţi, de P. ILIESCU
-'w v A o n . 'XTA, „constructori“ tare isci