Page 75 - 1961-09
P. 75
DRIIMUD 'SOCIALISMULUI pag. a
p itire a econom
U.R.S.S. R. D, GERMANA R. P. CHINEZA
Cel m a t m a re Construirea unui mare laminor
furaal din lum e In prezent la Brandenburg, regiunea Potsdam, se constru
*A w v » ieşte cel mai mare laminor din K. D. Germană. In curînd noul
laminor va fi încercat la rece. La începutul anului 196L lami
In întrecerea socialistă norul va fi supus unei probe la cald iar la 1 mai 196? el va in
care se desfăşoară în cins tra definitiv în funcţiune, Pers opalul de deservire a noului la
tea Congresului al XXII- minor este pregătit cu deosebi tă grijă la celelalte patru lami
lea al P.C.U.S., construc
torii ucraineni au obţinut noare în funcţiune.
o mare victorie in muncă,
la Uzina metalurgică f.
„V. I. Lenin“ din Krivoi-
Rog a fost construit încă O nouă fabrică de ciment
un uriaş furnal.
In cursul anului acesţg. la pele de la diferite întreprinderi
Trăsătura caracteristică Eiidersdorf, raionul Fursten- care participă la construirea fa
a acestui gigantic agregat walde, regiunea Frankfurt pe bricii, participă la întrecerea în
metalurgic o constituie vederea terminării la ţjmp a lu
larga automatizare a pro Oder, va intra în funcţiune o crărilor. Pe şantier s-a început
ceselor de muncă şi pro nouă fabrică de ciment. Moara
ductivitatea muncii foarte de clinfrer va produce 5.000 tone montarea maşinilor după meto
ridicată. Noul fum ai este ciment pe lună. Pină la 1 octom
cel mai mare din lume. El dele cele mai moderne care uşu
a fost construit intr-un brie 1961 va fi term inată con
timp record, nemaiîntilnit struire,a celui de-al patrulea rează şi grăbesc considerabil
cuptor rotativ. In prezent, echi executarea lucrărilor.
pină acum — în numai 3
luni. A fost executat un GSa '!=“
mare volum de lucrări de
construcţii şi montaj. Au Rjl s» CEHOSLOVACĂ
fost săpate 270.000 tone
de păviint, turnate 60.000 O spfă mH tone ele cărbune
tone de beton şl beton cm combsne Dorobas
armat prefabricat şi au
fost instalate 670 000 tone Brigada de muncă socialistă 1958, brigada a extras de la În 'Aspect din munca colectivii lui fabricii de produse de sticlă
de utilaj diferit. de la mina Fucik din bazinul ceputul anului 100.000 tone căiv
carbonifer Gstrav.a — Iîarvino, bune. de la Pekin. * . i/
Pe şantierul noului fur
nal a început perioada de condusă de Antonin Sendik, a Aceasta este cea mai mare ex
punere în funcţiune. Peste tracţie la un abataj, realizată
cîteva zile giganticul agre obţinut un succes remarcabil.
gat va da prima producţie Printr-o bună organizare a pină acum la minele Fucik. Ea
muncii şi prin folosirea cu p ri
de fontă. reprezintă un randamept mediu
cepere a combinei Dombas, cu pe zi de 740 tone cărbune.
care lucrează începînd din anul
m: P u te rn ic e s ta ţii m e c a ţa iz u te '
unui din cuptoarele rotatl ve ale uzinei pentru producerea R. P. POLONA ale p©Mspms9e ian p r o y i n c i a  n h o f
cimentului de la Semlpalatinsk, R.S.S. Kazahă.
Recent, în provincia Anhoi, pe malul lacului Ciaohu, s-a
Perspectivele dezvoltării siderurgiei sovietice terminat construirea unei pute mice staţii mecanizate de pom-
pare înzestrată cu 37 pompe electrce cu o putere totală de
Intr-un viitor apropiat Uniu un nivel care va permite o pro Întreprinderilor metalurgice e- peste 5.000 I-Ip. Construirea ace stei staţii a început in 1959.
xistente şi a lărgirii lor. Această După 2 ani, aici au fost săpate 5 canale magistrale şi peste 20
nea Sovietică nu numai că va ducţie anuală de aproximativ reconstruire se prevede să fie canale pentru scurgerea apei cu o lungime totală de ăproximâ-
ajunge şi va depăşi celelalte ţări 250 milioane tone oţel. Aceasta terminată in anul 1970. tiv 170 km. In prezent, după te rminarea acestor lucrări staţia
capitaliste, ci le va lăsa mult în înseamnă de patru ori mai mult mecanizată irigă peste 8000 ha. de pământ.
declt In anul 1960, cînd se pro In aceeaşi perioadă trebuie
urmă în ceea ce priveşte pro construite în două etape uzinele R. P. BULGARIA
ducţia de fontă şi oţel pe cap de duceau 65,3 milioane tone oţel. din Siberia de vest, Karaganda,
Va creşte în mod corespunzător Novo-Lipeţk. C o n stru c ţiile in d u stria le
locuitor. producţia de fontă, laminate,
Analizînd perspectivele dez ţevi şi alte produse. In anii următori vor fi con ale celui de-al lea cincinal
struite o serie de noi combinate
voltării siderurgiei sovietice în Producţia siderurgică va sa mari metalurgice. Noile între 00000000* >0 0 0 0 0 0 0 - -g
lumina sarcinilor proiectului de prinderi vor avea o capacitate o
Program al P.C.U.S., în U.R.S.S. tisface pe deplin cererea cres- anuală de cîteva milioane tone g In anii celui de-al 4-lea pentru elaborarea cuprului g
cindă a economiei naţionale, co
există toate condiţiile necesare respunzător nivelului progresu de oţel. o cincinal (1061-1965) in Bul- din regiunea Srednu-Gora, g
rezolvării acestor sarcini. Re
sursele de materii prime, de lui tehnic atins în 20 de ani. Se prevede construirea unor o- g.ar-ia<..vor-fi. construite cîteva metalurgia neferoasă va că- o
Ritmul de creştere a produc uzine prevăzute cu instalaţii"
combustibil şi energetice pot pentru obţinerea fierului direct L mari întreprinderi industria- păta un puternic avînt. Aces-. %
asigura dezvoltarea nelimitată ţiei de laminate la cald va fi din minereu, eliminînd furnale
a siderurgiei. Rezervele mine mai mare decît producţia dc le, să se producă oţel în agre Cunoscutele camionete uscare poloneze ,.ZUK“ produse 0 le de importanţă naţională, te două obiective vor pro- g
reurilor de fier explorate se ri Oţel. gate cave funcţionează continuu. la Lublin.
dică la cîteva zeci de miliarde o In 1864, după punerea in duce anual 40.000 detone de o
Principala creştere a produc După aprecierea Coniisiei nIn foto : Camionetele „ZU K“ cu o capacitate de 0,8 tone,
de tone. In următorii 20 de ani ţiei— de peste 50 la sută — văii economice europene, .cantitatea g funcţiune a primei părţi a plumb, 3Q.000 tone de zinc, o
siderurgia sovietică va atinge de oţel produs în S.U.A. în anii (o viteză maximă de 50 lim;oră şi un consum de circa 14 li
realizată pe baza reconstruirii 1972-1975 va ajunge la 147,5 mi tril100 lom.
lioane tone, iar producţia pe cap
de locuitor la 754 kg. Acest indi g Combinatului metalurgic Kre- 60.000 tone de acid sulfuric g
ce va fi depăşit de U.R.S.S. în
Automatizarea unei uzine 1972-1973. o mikovţi, care se construieşte şi S milioane tone de con- g
pentru fabricarea ţevilor
Producţia de oţel pe cap de o în apropiere de Sofia, acesta centrat de minereu de cupru, o
locuitor în Anglia, R.F.G., Fran
ţa în 1972-1973, după aceleaşi % va produce 1.300.000 tone de In împrejurimile oraşului g
date, va oscila între 620-670 kg.,
adică va îi mai scăzută decît in g oţel şi o cantitate egală de Slara Zagora şi Ungă Bur- g
S.U.A.
Al nouălea loc lume o laminate, de 5 ori mai mult gas se construiesc două uzine O
Extraptia de minereuri ele fier
la sfîrşitul anului 1980 va creş decît întreaga producţie de ale industriei chimice — o o
te de cîteva ori. Fa creşte, de
La Nikopol (Ucraina), a 'Maşina automată va per asemenea, extracţia de minere în constracfia navală 2 metale feroase din 1960. uzină de îngrăşăminte azo- g
mite fabricarea simultană a uri de mangan, crom etc.
început mecanizarea şi auto două ţevi făcînd o economie g Se desfăşoară în ritm rapid toase, cu o capacitate anuală g
matizarea celei mai mari uzi la metal de 15 la sută. In extracţia minereurilor va
ne de fabricare a ţevilor. creşte partea provenită din re ,E. P. Polonă care, in ce p ri rele navale din Gdansk, Gdynia O construcţia gigantului ener- de 500.000 tone de ingrăşă- $
Proiectul prevede instalarea giunile centrale (anomalia mag veşte producţia de vapoare, ocu şi Szczecin vor construi 31 tipuri
Se prevede crearea a pa unor maşini automate care netică de la Kursk), pre.cum şi pă în prezent locul al nouălea din de vase de comerţ, dintre care v geticei bulgare — termocen- minte minerale, şi o rafină- o
tru secţii automate. La una prin laminare la rece vor Kazaljstan, Siberia de răsărit şi lume, dezvoltă şi îmbunătăţeşte jumătate vor fi de un ţip nou
din acestea va fi instalat la produce simultan cite trei continuu construcţia vaselor, in ceea ce priveşte dimensiunile g trala „Mariţa-Est“, situată in rie de petrol, cu o capaci- oo
minorul „140“ de cea mai ţevi. Extremul Orient. întreprinderi aplicind şi folosind tot ceea ce şi înzestrarea cu utilaj modern.
nouă construcţie, cu produc le extractive care se construiesc tehnica modernă pune la înde- g sudul ţării. Au fost deja con- tate anuală ele 2 milioane o
ţie continuă, care va pro Secţia de sudat ţevile elec vor avea o capacitate de pină mi nă. Flota pescărească este şi ea
duce ţevi din oţel de 30 de tric va fi utilată cu instalaţii la 30 milioane tone de minere dotată cu utilaj din cel mai mo O struite corpurile de clădiri t,one. oo
dimensiuni. automate originale de sudare uri anual. Producţia de vase cunoaşte o dern, în construcţia ei se apli
electrică continuu a ţevilor. creştere ritmică, in 1959 fiind Oo9. ale termocentralei a cărei In afară de acestea se con- g
Noul laminor de ţevi va Calitatea sudurilor va fi con Uniunea Sovietică are toate cu 113 la sută iar în 1960 cu 158 că cele mai noi metode, avîndvi putere va atinge în 1965 un
produce de 1,5 ori mai mult trolată cu ajutorul ultrasu condiţiile pentru a depăşi S.U.A. la sută mai mare faţă de 1958.
decît două agregate aseviă- netului. in ceea ce priveşte productivi se totodată în vedere şi îmbu g milion kW., fabrica de bri- struiesc zeci de alte intre- g
nătoare care funcţionează in tatea muncii în siderurgie şi In 1962 este prevăzută p creşte
prezent. Numărul muncitori In toate secţiile uzinei au pentru a se situa pe primul loc re de 160 la sută. nătăţirea condiţiilor de muncă g chete cu o capacitate anua- prinderi, obiective mai mici o
lor se va reduce cu 450 per din lume. a echipajului.
soane, care vor fi folosite în tomate îşi va găsi o largă In anul curent, se află în con 0 lă de 1.8 milioane tone, se ale industriei grele, se lâr- o
alte sectoare de producţie. strucţie 63 de unităţi cu un de Şantierele navale poloneze au
aplicare televiziunea pentru plasament total de 286.115 tone, g lucrează la dezvelirea a două gesc considerabil uzina me- g
Va fi reconstruit şi lami dimtre care şase unităţi şinfc de obţinut succese şi în domeniul
norul de ţevi „400“. El va fi comanda şi controlul proce un tip cu totul nou. g cariere — Troianovo-1 şi Tro- talurgică „Lenin“ din Dimi- g
utilat cu cele mai moderne construcţiei unor ambarcaţiuni
aparate automate care vor selor tehnologice de la masa In perioada 1961-1965, şantie 0 ianpvo-2. de unde se vor cx- trovo, Combinatul chimic g
permite organizarea produc pentru sport, turism şi salvare, g trage anual aproximativ 20
ţiei in bandă a ţevilor pen dispecerului. g milioane tone de lignit, „Stalin“ din Dimiţrovgrad, g
tru industria petroliferă şi dc producind noi modele din lemn o După terminarea uzinei ele Combinatul pentru elabora- g
Experienţa automai izării 0 plumb şi zinc de la Plovdiv rea cuprului „Gheorghi Da-, g
gaze. şi materiale plastice. Noul iaht
complexe din această uzină g şi a Combinatului „Medet“ mianov“din Pirdop etc. g
„Topaz" este în întregime con oOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO.OOOOOOOOOOOÔ.OOOO
va fi folosită şi de celelalte
struit din materiale plastice. R. P. UNGARA
întreprinderi din ţară.
La fabrica de comutatoare şi aparate
:%/vv
electrice Ganz
Sarcini grandioase penfru Progresele ce se înregistrează cii Ganz a fost de 2,5 ori mai
consirucfori energefici in domeniul mecanizării, auto mare decit în 1957. Pentru anul
matizării şi electrificării impli acesta este prevăzută o creştere
îndeplinind grandiosul pro • Noul proiect de Program ai că rezolvarea unor probleme im a producţiei cu 23 la sută faţă1
gram trasat de Congresul al P.C.U.S. pune în faţa construc portante şi în ce priveşte apa de anul precedent.
XXI-lea al P.C.U.S. de dezvolta torilor energetici sarcini gran ratele de protecţie a motoare
re a energeticii în Uniunea So - dioase. Aproximativ pină în lor. De aceea, o atenţie deose Muncitorii şi tehnicienii fa
vietică, în anii 1959 şi 1960 p u anul 1970 toate punctele popu bită se acordă producţiei de di bricii Ganz au obţinut realizări
terea centralelor electrice a late din ţară trebuie să fie ali ferite tipuri de comutatoare însemnate in perfecţionarea
crescut cu peste 10 milioane mentate cu energie electrică. In de protecţie, întrerupătoare, produselor lor. In programul de
kilowaţi, dintre care peste 6 mi- acelaşi timp U.R.S.S. va ajunge amortizoare, relee etc. Astfel de producţie al întreprinderii figu
lioanp kilowaţi revin termocen S.U.A. Ia consumul de energie produse fabrică întreprinderea rează fabricarea unor serii de'
tralelor. electrică pe cap de locuitor, iar de comutatoare şi aparate elec întrerupătoare automate pen
in următorii zece ani le va de trice Ganz. tru 64-630 amperi şi pentru
Conform acestui program pu păşi cu mult, iar puterea centra
terea centralelor electrice în lelor va creşte pină la 600-650 Fabrica Ganz, înfiinţată în 1.000-2.000 amperi. Se prevede
anul 1965, ultimul an al septe- milioane kW. anul 1949, este astăzi una din
nalului, va spori cu 58-60 mili de asemenea producţia unor
oane kilowaţi, producţia de Intr-un pi-tm nemaiîntilnit va tre fabricile moderne ale R. P.
energie electrică va ajunge la creşt,e puterea energetică în ţară comutatoare tehnologice grele
500-520 miliarde kWti, iar lun pe baza construirii unor uriaşe Ungare, unde lucrează peste
gimea liniilor de înaltă tensiu termocentrale electrice cu o pu cu magnet pentru 160-400 am-
ne se va tripla. S-a construit tere de pină la 2,4 milioane kW, 1.000 de muncitori. peri. Producţia în serie a aces
linia de înaltă tensiune de şi chiar mai mult, precum şi a
500.000 volţi Stalingrad-Mosco unor hidrocentrale cu o putere In anul 1960, producţia fabri tor noi tipuri va începe în anii
va. In anul viitor energia h i de pină la ,5-6 milioane kW, cu următori.
drocentralei electrice de la Sta
lingrad va alimenta bazinul D,o- agregate de 500.000-800.000 kV7, Pe şantierul Combinatului chimic
neţului (Ucraina) prin linia de
şi chiar de 1.0.0.0.000 kW. de pe Tisa
transport de curent continuu a
Lansarea unei nave fluviale de 1.300 tone, cu o lungime de 81.5 m ., la şantierul na- Şantierul de construc furic care va avea o nologii. Proiectul uzi
cărei tensiune va fi de 800.000 | val ,,Gîi. Gheorghiu Dej“ din R.p. Ungară. ţie al Combinatului capacitate anuală de nei a fost elaborat cu
| In >0i0 •" Momentul lansă rii noului vas care dispune de 'două motoare Diesel de 800 C.P. chimic de pe tisa este 120:000 tone. Pentru ajutorul specialiştilor
volţi. umil din cele mai mari construirea uzinei, sta sovietici. U.R.S.S. a pus
din R.P. Ungară. Re tul a alocat peste 200 la dispoziţia Ungariei
cent, constructorii aces milioane de forinţi. Pro documentaţia tehnică şi
tui gigant industrial al cesul de producţie al îi furnizează utilajul in
chimiei moderne au în acestei întreprinderi va dustrial necesar. Uzina
ceput montarea utilaju fi organizat pe l)aza ,de .acid-sulfuric va intra
lui uzinei de acid sul celei mai moderne teh- în funcţiune anul viitor.
