Page 76 - 1961-09
P. 76
png. 4 BBgwapwqwwBBgggqaaa» DRUMUL SOCIALISMULUI ,w ^ ima^B)»m»rTO Nr. 20^#
3
pgggrgyoi
ü illm e lB şH pjL • x tltirrb d e ş llr i • juiX lm ele ş iir i • .ultím ela s iir i Lucrările sesiunii
Adunării G enerale a O.N.U
NEW YORK 20 (Agerpres). — preşedintele Comitetului nr. i
La 2: septembrie ora 15,15 (o- (Comitetul politic) ; iordan
ra locală) Adunarea Generală Ciobanov, reprezentantul per
a O.N.U. şi-a început lucrările manent al R. P. Bulgaria la
cu alegerea preşedintelui, a vi O.N.U., preşedinte al Comitetu
cepreşedinţilor Adunării şi a lui politic special ; Lanza D’Aya-
preşedinţilor celor şapte comi ta (Italia), preşedintele Comi-i
tete principale ale Adunării Ge telului nr. 2 (Comitetul pentru
Pentru tratative, pentru Semnarea G a m im ic atu iu i comun sovieto-cuhanez nerale. problemele economice şi finan
La propunerea reprezentantu ciare) : Salvador Lopcz (Filipi -
icheierea tratatului de pace german MOSCOVA 20 (Agerpres). — cat comun sovieto-cubanez. ne) preşedintele Comitetului nr.
TASS transmite : La semnarea comunicatului lui Indoneziei, Aii Sastroamid- 3 (Comitetul pentru probleme
în asigurarea unei păci John Bernal : Poate jojo, Mongi Slim, reprezentan le sociale, umanitare si cultu
La 20 septembrie, preşedinte au fost de faţă conducători ai rale) ; Angie Brooks (Liberiai
train ice s în t v ital in te re sa ţi ii realizat un acord le Prezidiului Sovietului Suprem P.C.U.S. şi ai guvernului sovie tul permanent al Tunisiei la preşedintele Comitetului nr. 4
O.N.U. a fost ales în unanimi (Comitetul de tutelă) ; Her-
al U.R.S.S., L’. Brejnev, şi pre tic, in frunte cu Nikita Hruşciov rnond Lannung (D?.nemarcav
tate preşedinte al Adunării Ge preşedintele Comitetului nr. 5
şedintele Republicii Cuba, dr. şi conducătorii din Cuba care îl nerale. Ca vicepreşedinţi ai A- (Comitetul pentru problemele
dunării au fost aleşi cei cinci
Osvaldo Dorticos Torrado, au însoţesc pe preşedintele Dorti membri permanenţi ai Consiliu administrative şi bugetare) ;
lui de Securitate şi reprezen
semnat la Kremlin un comuni cos in vizita sa în U.R.S.S. tanţii următoarelor ţă r i: R. S.
toivi oamenii pentru slăbirea O deiegajîe quvernarneniaiă finlandeză a sosit la M oscova Cehoslovacă, Cipru, Costa Rica, Ccsar Quintero (Panama) preşe
Ghana, Grecia, Mexic, Niger, O- dintele Comitetului nr. <î (Co
Răspunsul lui N. S. Hruşciov la o întrebare încordării MOSCOVA 20 (Agerpres). - TASS dă partea sovietică a canalului Saimcn. mitetul pentru problemele juri
a corespondenţilor „ Pravdei“ şi „ Izvestiei“ transmite : Delegaţia a sosit în conformitate cu landa. dice).
VARŞOVIA 20 (Agerpres). — „Ne Preşedinţii comitetelor sin t:
intilnim la Varşovia pentru a discuta La 19 septembrie a sosit la Moscova înţelegerea realizată în timpul vizitei Mario Ametico (Argentina),
cum pot diferitele organizaţii şi gru din noiembrie 1900 a preşedintelui Fin
MOSCOVA 20 (Agerpres). — care vorbeşte Papa. Fiind co pări care sprijină Consiliul Mondial delegaţia guvernamentală finlandeză landei, Urho Kekkonen în U.R.S.S. ..............- — — — - m
TASS transmite : Ziarul „Izves- munist şi ateu nu cred in „pro al Păcii să contribuie cu succes la
tia“ a publicat răspunsul lui nia cerească“. Dar un lucru pot pentru a duce tratative cu privire la Delegaţia este condusă de K- Klce- Soaak despre vizita sa în Uniunea Sovietică
Nikita Hruşciov la o întreba spune cu tă r ie : Marea respon mola, ministru-prim al Căilor de co
re a corespondenţilor „Pravdei“ sabilitate a guvernelor in faţa acordarea de către Uniunea Sovietică
şi „Izvestiei“ în legătură cu re popoarelor lor, In faţa umani
centa cuvîntare radiodifuzată a tăţii impune ca ei să facă toate preîntinipinarea pericolului de război, Finlandei în folosinţă pe bază de aren municaţii şi lucrărilor publice. BRUXELLES (Agerpres). — „Vizi După cum relatează corespondentul
eforturile posibile şi să Încea
Papei Ioan al xxni-iea. In a- pă să caute in comun căile ce Ia realizarea dezarmării şi întărirea ta mea a fost extrem dc rodnică", a din Bruxelles al agenţiei France H es
duo la lichidarea rămăşiţelor
ceastă cuvîntare şeful bisericii celui de-al doilea război mon păcii iu întreaga lume", a declarat zia declarat la 20 septembrie P. Spaak, se. în convorbirea pe care a avut-o cit
catolice şi-a exprimat neliniş dial, la înlăturarea focarelor de
tea şi îngrijorarea faţă de ac încordare, la Infrînarea aţiţăto- riştilor polonezi .lohn llernal, preşe Victoria forţelor patriotice ministrul Afacerilor Externe al Bel reprezentanţii presei, P. Spaak a spus:
tuala situaţie internaţională ca rilor unui nou incendiu mon dintele executiv al Prezidiului Consi giei, înapoindu-se la Bruxelles după „Convorbirile noastre au fost multi
re implică pericolul catastrofei dial.
unui război termonuclear. Pa liului / / uulial al Păcii. în alegerile din lirundi vizita pe care a făcut-o în U.R.S.S. laterale, necesare şi utile. Ani căutat
pa a îndemnat pe conducăto la invitaţia lui N. S. Hruşciov, pre In mod sincer să ne înţelegem unul
rii statelor să devină conştienţi Situaţia politică este acum destul j listc şi victoria forţelor caic se şedintele Consiliului de Miniştri al pe altul“.
de „colosala responsabilitate“ pronunţă pentru independenţă U.R.S.S.
ce le revine şi s-a pronunţat de încordată şi mai există pri ncjdia USUMBURA 21) (Agerpres).— imediată, autorităţile coloniale
pentru „tratative libere şi sin unui război. Bernal şi-a exprimat insă La 19 septembrie au avut loc
cere“. convingerea că cel mai periculos mo în Urundl, care formează îm
N. S. Hruşciov a 'declarat că Guvernul sovietic, a continuat ment al acestei crize a trecut. Dacă preună cu Ruanda teritoriul sub au dezlănţuit o cruntă teroare, S itu a ţia din C o n g o
a citit cu interes cuvîntsrea Nikita Hruşciov a luptat şi lup evenimentele vor evolua piuă Ia trata tutelă belgiană din Africa Cen încercînd totodată să provoace
Papei. îngrijorarea exprimată tă cu perseverenţă pentru a tive serioase între marile puteri — trală. alegeri sub supraveghe disensiuni între triburi. In ulti LEOPOLDVILLE 20 (Agerpres). — in frunte cu Ghombe.
de Papă pentru destinele păcii îndepărta ameninţarea unui nou iar în momentul de faţă totul pledea mul timp, mai multe sute de După cum transmite din Leopoldville Ileo a subliniat că guvernul con
generale, a spus Nikita Hruş război mondial, pentru a se în ză pentru asemenea tratative — am rea O.N.U. Victoria absolută în corespondentul agenţiei Taniug, lleo,
ciov, este o mărturie faptul că cheia Tratatul dc pace german impresia că în domeniul politicii in aceste alegeri a fost obţinută de persoane au fost ucise. Sute de ministrul Informaţiilor al guvernului golez a primit acest ultimatum ca
pretutindeni în străinătate se şi pentru a sc normaliza pe ba ternaţionale nu vor exista probleme partidul patriotic „Uprona“, africani încearcă să se refugie central congolez a comunicat repre pe o declaraţie de război împotrixa
înţelege tot mai clar că în po za sa situaţia din Berlinul oc ncrezolvate, a spus el. care se pronunţă pentru inde ze în teritoriile învecinate pen zentanţilor presei de la Leopoldville Republicii Gongo. El a arătat că ar
litica mondială nesăbuinţa şi a- cidental. pentru a se înfăptui pendenţă imediată. Din cele 64 tru a scăpa de represiuni. După mata naţională congoleză este gata să
venturismul nu se termină cu dezarmarea generală şi totală Din păcate, pe calea spre slăbirea de locuri în Adunarea legislati
bine. Capul biserii catolice ţine in condiţiile unui control rigu vă 52 au fost cîştigate de p a rti cum transmite agenţia United
ros. pentru a se instaura o pace Press International, trupe colo
după cit se pare seama de sta ttainică pe pămînt. Am subli
niat Întotdeauna şi subliniez că încordării internaţionale există încă o dul ..Uprona“. Elementele tr ă niale britanice din Uganda au că preşedintele fostului Congo Fran răspundă la lovitură printr-o contralo-
rea de spirit a multor milioane roi ne pronunţăm pentru solu
ţionarea paşnică a tuturor pro serie de obstacole. Slăbirea încordării dătoare care au acceptat în ul fost trimise la graniţa acestui cez, Fulbert Youlou a dat un ultima vitură.
de catolici din toate părţile blemelor internaţionale litigioa ar însemna terminarea războiului re tum în care cere ca trupele O.N.U. să In încheiere minisfn.it Informaţiilor
se pe calea tratativelor şi nu ce. iar cercurile militariste din S.U.A., tima vreme să colaboreze cu au teritoriu eu Ruanda pentru a înceteze locul şi :;â părăsească Ka
globului pămîntesc care sint ne putem decit să salutăm apelu R.F.G., Franţa şi Anglia nu vor aceas tanga cel tirziu la 20 septembrie la a declarat că guvernul Republicii
rile la tratative în interesele ta. a continuat Bernal. Totuşi, un â- torităţile coloniale şi care s-au opri exodul de refugiaţi africani ora prînzului. In caz cqntrar Youlou Congo intenţionează să continue ac
liniştiţi de preparativele de păcii, ori de unde ar porni ele. cord poate fi realizat. prezentat în alegeri într-un ameninţă să-şi trimită trupele în ţiunile împotriva separatiştilor katan
Vor pleca oare urechea la „a- „front comun“ n-au obţinut de- din Ruanda. Potrivit agenţiei, ajutorul separatiştilor katanghezi ghezi în interesul restabilirii integri
război ale imperialiştilor. Ioan cît cîteva locuri. Numeroşi „mi numai în ultimele 48 de ore au tăţii teritoriale a Gongoului.
al XXIII-lea plăteşte un tri niştri“ din guvernul marionetă trecut în Uganda 409 de p er
soane.
but logicii atunci clnd averti al belgienilor au fost înfrînţi în
zează guvernele împotriva unei Mitingul alegeri. Printre ei se află ,,’pri- -A..S3F TVA I.F.OPOLDVILLE 20 (Agerpres). —
mul-ministru“, Joseph Cimpaye. Unind cuvîntul la 20 septembrie, pri
catastrofe generale şl le chea oamenilor muncii V» I. I o m m or?w a u .us se o p un mul ministru al Republicii Congo,
Partidul „Uprona“ a fost creat G>rille Adoula, a declarat că „nimic
mă să fie conştiente de colosa din oraş»ul Tarbes în 1958 de prinţul Rxvagasore a rise nu va fi precupeţit pentru a pure
care, ridieîndu-se împotriva re capăt secesiunii katangheze menţinută
la responsabilitate pe care o au PARIS 20 (Agerpres). — In gimului colonial, a fost izgonit aderarársss AK n q U e i a „ p i a ţ a c o m u n a u graţie trusturilor şi marelui capital".
oraşul Tarbes a avut loc un din ţară de colonialiştii belgieni. „Fiecare cetăţean, a declarat Adoula.
în faţa Istoriei. Un astfel de a- vertismentul sfînt“ al Papei a- miting al oamenilor muncii or PARIS 20 (Agerpres). — In artico xeşte salvgardarea intereselor acesto trebuie să fie gata să răspundă ape
ganizat de Federaţia departa La începutul săptnmînii vii lul „Commomvealthu! şi piaţa comu ra in cazul aderării Angliei la piaţa lului guvernului pentru a-şi face da
pel este un semn bun. depţi ai credinţei catolice ca mentului Hăutes Pyrenees a toare vor avea loc alegeri şi în nă“, ziarul „Le Monde“ arată că lă- comună, „Le Alotide" scrie că „re toria în Katanga. Incepînd dc actun
Partidului Comunist Francez. Ruanda. Pentru a împiedica în- riie Gommonwealthului „au îndeosebi prezentanţii Co.nmon.vcalthulni se în trupele congoleze se află iu stare cte
In veacul nostru, cînd au fost John Kennedy, Konrad Ade- frîngerea marionetelor colonia- motive politice“ să se opună aderării doiesc de posibilităţile pe care le va alarmă".
La miting au luat parte peste Angliei la blocul economic şi politic avea Anglia de a Ic apăra intr-ade
create cele mal nimicitoare nauer şi alţii ? Uganda cers să i sg din Europa occidentală denumit „Pia văr interesele atunci clnd va face par Grupuri de tineri congolezi au ma
8.000 de persoane. ţa comună". „Majoritatea acestor ţări, te din piaţa comună şi unii dintre
mijloace de exterminare a oa In încheiere vreau să subli acorde independenţa se spune în articol, consideră că pia ei cer chiar să participe direct la
menilor, este cu atît mai inad niez că In asigurarea unei păci
misibil ca cineva să se joace trainice pe pămînt sint vital in In cadrul mitingului a luat ţa comună aparţine unei lumi politice tratativele cu membrii acestui bloc”. nifestat marţi scara în faţa clădim
cu destinele popoarelor. Fireşte teresaţi toţi oamenii, credin cuvîntul Waldeck Rocliet. se PARIS 20 (Agerpres). — La şi unui sistem de alianţe bine dcti- Pe de altă parte, se spune In con ambasadei Marii Britanii din Leopolfl-
cretar general adjunct al Parti 19 septembrie, M. obote, preşe nit în care naţiunile neangajate nu-şt tinuare in articol, membrii pieţii co ville pentru a protesta împotriva ma
că aici nu este vorba de teama cioşi şi necredincioşi, re dului Comunist Francez. Wal au locul, nici chiar cu titlul de ţări mune sint conştienţi de pericolul des nevrelor puse la cale de colonialişti
deck Rocliet a subliniat marea dintele Congresului popular şi asociate. Libertatea de manevre care trămării Commonwealthului, ceea ce pentru a salva regimul marionetă al
dc „judecata domnului“ despre prezentanţii tuturor opiniilor lider al opoziţiei parlamentare va fi lăsată Angliei în tratativele cu lui Ghombe. Demonstranţii urmau să
din Uganda, a cerut ca Marea
politice şi religioase. Uni
rea tuturor forţelor iubitoare primejdie pentru cauza păcii a Britanie să acorde ţării sale in ţările pieţii comune va fi aşadar ex ar însemna pierderea posibilităţii de se îndrepte şi spre ambasadele f ran
de pace In numele menţinerii acţiunilor revanşarzilor vest- dependenţă încă in acest an. trem de redusă". a-şi exercita influenţa lor politică şi ţei şi Portugaliei, dar au fost împiedi
1germani şi a cerut poporului Corespondentul AFP relatează Referindu-se la tratativele bilatera economică asupra ţărilor respective. caţi de poliţie.
şi întăririi păcii pe pămînt con francez să-şi intensifice acţiuni
că Obote a respins planurile en le care au început la Londra între
stituie o garanţie de nădejde gleze care prevăd acordarea in fiecare dintre ţările Gommonwealthului
a lichidării ameninţării războiu le în favoarea tratativelor şi a dependenţei acestei ţări pe eta şi guvernul britanic pentru elaborarea
lui. -ţţ“'-- -» încheierii tratatului de pace. pe. unor garanţii concrete în ceea ce pri- Sînt n ecesare tra ta tiv e
cTTzsRsrcncîEK•: xns-
Opinia publică mondială con îsi p r o b le m a e v a c u ă r ii
tinuă să discute propunerile ra
ţionale prezentate de statele Prezenţa trupelor de ocupaţie Germania urmau să activeze nu tra p e lo r franceze din T unisia
socialiste in vederea încheierii mai în perioada iniţială a ocu -
Tratatului de pace cu Germa în Berlinul occidental pării Germaniei, ce a urmat TUNIS 20 (Agerpres). — La să problema însăşi a Bizertei
nia. După cum se ştie, odată cu Bizerta au avut loc întîlniri în şi nu reprezintă decît o etapă
încheierea acestui tratat, va fi este lipsită de bază juridică nemijlocit capitulării, adică in tre delegaţiile tunisiană şi fran pregătitoare pe calea soluţionă
reglementată şl situaţia anor timpul în care Germania înde ceză care au dus tratative în rii acestei probleme în ansam
mală, periculoasă, din Berlinul prevenirii oricărei activităţi şi ducă in comun faţă de Germa pele fiecăruia din cele patru p u problema retragerii trupelor blu. „Această înţelegere dintre
occidental. Berlinul occidental propagande fasciste etc. Ocupa nia in perioada postbelică. Du teri. in scopul conducerii comu plinea obligaţiile principale ale franceze din Bizerta. Ziarul „Al delegaţiile franceză şi tunisiană,
va deveni atunci un oraş liber, ţia Germaniei putea deci să ai pă cum sc arată in nota gu capitulării necondiţionate. Amal“ scrie că cele două de scrie ziarul, nu reprezintă în
iar accesul in acest oraş va fi bă o bază juridică numai atita vernului sovietic, din 10 ianua ne a administraţiei acestei regi legaţii au ajuns la un acord realitate nimic altceva decît în
asigurat nu pe baza regimului timp cit se contribuia Ia înde rie 1559, adresată guvernului uni ia fiinţă o autoritate inter Ocuparea şi participarea pu potrivit căruia trupele iranceze deplinirea hotărîrilor Consiliu
de ocupaţie existent ci pe baza plinirea ţelurilor .ocupaţiei şi e- S.U.A. „statutul cuadripartit al aliată din care fac parte patru terilor occidentale la adminis vor fi retrase în decurs dc cinci lui de Securitate şi Adunării
unui acord cu guvernul R. D. rau respectate acordurile inter Berlinului a apărut şi a exis comandanţi numiţi de coman zile din oraşul Bizerta pe po Generale a O.N.U. Totuşi a-
Germane. aliate. Dar, în apusul Germa tat nu izoiat de alte acorduri trarea Berlinului este deci o u r ziţiile pe care le-au ocupat îna ceastă măsură nu constituie o
niei, ca şi in Berlinul occidental, ale aliaţilor in ceea ce priveşte danţii supremi respectivi": mare a angajamentelor luate inte de agresiunea franceză îm rezolvare a fondului problemei
Maşina propagandistică din acordurile de la Potsdam au Germania, ci a fost supus în to prin acordurile de la Potsdam potriva Tunisiei, adică la 19 iu şi nici nu este de nattiră să
Occident falsifică în mod gro fost sistematic încălcate. Ocupa tul îndeplinirii sarcinilor prin- Apoi. in declaraţia „Cu privire în care se indicau măsurile ne lie 196!. Potrivit datelor publi apropie această rezolvare. Nu
solan istoria problemei germa ţia teritorială a Germaniei de la procedeele de control in Ger cate de acest ziar. a şi început am făcut decît să revenim la
ne şi mai cu seamă chestiunea apus şi a Berlinului de vest a hO^ «J*«J> «V<*<?»©VB>« o cesare pentru menţinerea păcii înfăptuirea acestei înţelegeri — situaţia care a existat în ajunul
bazei juridice a prezenţei tru încetat de mult să slujească mania" se arată : „Administra şi dezvoltarea democratică a şase nave de război franceze agresiunii franceze, sau sîriiem
pelor de ocupaţie în Berlinul ţelurile consfinţite în acorduri. Comentariu extern Germaniei. Politica puterilor oc au părăsit Bizerta şi au plecat aproape de această situatr. Ur
occidental. Puterile occidentale ţia regiunii „Marelui Berlin" cidentale la Berlin ca şi în Ger în larg, pe străzile oraşului se mează acum să sc înceapă tra
depun eforturi disperate pentru Dindu-şi seama că ar apare cipale ale ocupaţiei Germaniei este condusă de o autoritate in scot sîrmele ghimpate şi sacii tative pentru reglementarea fon
a convinge opinia publică asu ridicole în ochii popoarelor tot teraliată care acţionează sub mania occidentală, a fost însă dului problemei Bizcrtei, adică
pra „dreptului“ lor de a rămî- ir.vocind acordurile de ia Pots în perioada postbelică iniţia conducerea Consiliului de con de la bun început îndreptată cu nisip. a problemei evacuării. Nădăj
no în Berlinul occidental pină la dam — pe care ie-au încălcat trol din care fac parte cei p a După cum subliniază în co duim că tratativele cu privire la
în mod grosolan — cercurile lă, stabilită in acordul de la tru comandanţi". spre scindarea Germaniei, spre această problemă nu vor întir-
calendele greceşti. conducătoare americane încear renaşterea imperialismului şi mentariile sale ziarul „Al
Vorbind despre „drepturile“ că să recurgă la o serie de chi Potsdam“. Principalele concluzii cu p ri militarismului german. Acţiuni Amal“. retragerea trupelor fran zia“...
ţibuşuri de ordin juridic. Wa vire la statutul juridic al Ber ceze din Bizerta nu rezolvă în-
şi „obligaţiile“ lor, puterile oc shingtonul a început, in vremea Puterile care au făcut parte linului sint deci următoarele : le întreprinse de puterile occi
cidentale urmăresc menţinerea din urmă, să susţină că ocu dentale în partea de vest a
in continuare a Berlinului occi paţia Berlinului occidental nu din coaliţia antihitleristă au a) acordurile de la Potsdam
dental ca „oraş de front“, ca ar depinde de acordurile de la constituie temelia statutului Germaniei — unde au creat un
bază de subversiune şi agresiu I’otsdam ci de alte acorduri în precizat in importante docu Berlinului. Acordurile dc la stat separat, R. F. Germană —
ne împotriva R. D. Germane şi cheiate între puterile aliate, în Potsdam sint legate intr-un tot ca şi în Berlinul occidental au
a celorlalte ţări socialiste. timpul războiului antihitlerist. mente de stat bazele unitare unic de celelalte acorduri inter constituit o încălcare grosolană
aliate cu privire la Germania :
Puterile occidentale încearcă Prin aceasta, poziţia occiden pentru ocupaţia şi viitoarea b) Berlinul a primit un statut a scopurilor ocupaţiei prevăzute
să-şi fundamenteze prezenţa pe tală nu se consolidează însă cl- în acordurile interaliate privind
1eriLoriul Berlinului de vest, re- tuşi de puţin. 'Acordurile refe configuraţie a Germaniei. In a- special intrucit el era capitala ocupaţia Germaniei. Aceste ac
izrindu-se la acordurile privind ritoare la ocupaţia Berlinului — Germaniei. In această calitate ţiuni au dus la situaţia că ocu
ocuparea Germaniei după capi invocate atit de muit de cercu ceste documente, bazele juridi el trebuia să slujească drept se paţia Berlinului occidental de
tularea acesteia. In acordurile rile occidentale — este doar o diu al organelor centrale de
i teraliate încheiate la Pots- parte dintr-un sistem unic a ce ale ocupaţiei Berlinului sînt ocupaţie a căror misiune era către principalele puteri din
cărui bază o constituie tocmai N.A.T.O. — S.U.A., Anglia. F ran
ciarn, ocupaţia vremelnică a acordurile de la Potsdam, în- precis determinate. traducerea în viaţă a scopuri ţa — şi-a pierdut de mult orice
Germaniei era justificată prin trucit tocmai in acestea sint cu lor privind ocupaţia Germanici: bază juridică.
obligaţia marilor puteri de a prinse toate principiile politice In documentul din 5 iunie c) Berlinul nu a fost niciodată
acţiona în vederea': dezrădăci şi economice ale politicii pe ca 1945. publicat în „Buletinul ofi Ridicînd necontenit problema
nării militarismului german şi re puterile aliate trebuiau s-o cial al Consiliului de control din o a cincea zonă de ocupaţie, ci,
a nazismului : adoptării unor Germania“, intitulat „Precizări întotdeauna, parte componentă „drepturilor“ lor în Berlinul oc
măsuri pentru ca Germania să cu privir^ la zonele de ocupa
nu-şi mai ameninţe niciodată ţie", se arată cit se poate de a zonei de ocupaţie sovietice, din cidental. cercurile conducătoare
vecinii sau să tulbure pacea; limpede: „Germania este Îm acea perioadă. Puterile occiden
părţită in cadrul frontierelor tale nu au avut niciodată ia din apus se străduiesc să fabri
sale, în scopul ocupaţiei, in p a Berlin alte drepturi în afara ce
tru zone, dintre care fiecare este ce argumente false. Pe de altă
atribuită uneia din cele patru lor dc administrare, in timp ce
pute: !...“. In acelaşi document se autoritatea supremă asupra în parte ele fac tot ce pot pentru
precizează: „Teritoriul „Mare tregului Berlin a revenit în p er
lui Berlin" este ocupat 'de tru- manenţă comandantului suprem a întreţine psihoza războinică
al zonei sovietice de ocupaţie
pină la lichidarea regimului de pe care au creat-o în legătură
ocupaţie in R. D. Germană; d)
organele de ocupaţie create în cu aşa-zisa violare a „drepturi
lor“ lor. Prin aceasta ele doresc
să dea naştere unui pretext în
vederea dezlănţuirii unui război
împotriva statelor socialiste.
Puterile occidentale trebuie
să înţeleagă însă că orice încer
care a lor de a-şi impune voinţa
pe calea armelor se va sfărîma Nu demult au avut leii la Bizerta serioase incidente între
de riposta binemeritată pe care tunisieni şi trupele iranceze invadatoare. Toate acestea s-au
o vor primi din partea invinci soldat cu mari pagube, cti numeroşi morii şi răniţi. >*•
bilului lagăr socialist. j
EUGEN PHOEBÍ 3 I
JN CI.LŞF.U : Sîrmă ghimpată pe străzile Bizertci.
Redacţia şi administi'Hţia ziarului; str. 6 M artie nr. 9, Telefon: 158; 189; ]o- Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. ?63.320 din 6 noiembrie Fj U — Jiparul: m ireprinderea Poligrafică .1 M ai" — Deva
