Page 77 - 1961-09

— r - — c r--
Anul XIII. Nr. 2097
Rodul culturilor de toamnă
trebuie sirius ia vreme
şi tara pierderi!
’A sosit toamna. In acest ano-
timp oamenii muncii din agri­
c u ltu r ă au de tăcut deodată un
şir de lucrări care nu suferă nici
un fel de amînare. Griul, orzul,
secara etc., trebuie semănate la
vreme, în teren bine pregătit şi
îngrăşat. Tot acum se cere ca
rodtil culturilor tirzii pentru ca­
re s-a muncit un an întreg, să
fie strins fără pierderi şi depo­
zitat.
In unele raioane din regiunea
noastră, intirzierea vegetaţiei
culturilor de toamnă face ca re­
coltatul lor să coincidă cu cele­
lalte munci de sezon. Să nu ui­
tăm nici un moment că, odată
cu executarea însămînţărilor şi
recoltării prăsitoarelor, tre­
buie să culegem strugurii şi
fructele, să pregă­
tim terenul In ve­
derea plantării de
vii şi pomi, să exe­
cutăm arături a-
dinci de toamnă pe
terenurile destinate
Însămînţărilor de primăvara. A-
ceasta. impune o temeinică or­
ganizare a muncii, o repartiza­
re chibzuită a maşinilor şi trac­
toarelor, a mijloacelor şi braţe­
lor de muncă, folosirea cu maxi­
mum de randament a acestora.
Cu multă atenţie şi simţ de
răspundere trebuie stabilit mo­
mentul optim începerii recoltă­
rii fiecărei culturi în parte. A-
grotehnica recomandă ca strîn-
sul recoltelor să înceapă cînd
majoritatea plantelor din lan au
ajuns la maturitate. Este ştiut
însă că cea mai mare parte din
culturi nu se coc deodată, ci
treptat. Tocmai de aceea, teh­
nicienii şi inginerii agronomi din
gospodăriile de stat şi colective,
de la secţiile agricole raionale,
au datoria să cerceteze cu aten­
ţie lanurile, să arate oamenilor
muncii de la sate cînd şi cum
trebuie recoltată fiecare cultură.
Se cere ca în primul rînd să re­
coltăm culturile ajunse la ma­
turitate de pe terenurile desti­
nate însămînţărilor de toamnă,
in felul acesta, se creează posibi­
litatea ca terenurile să fie re-
031 l e
p e s i i i ’ aa e i & s i B g j a i i i a d e tosaanaBă.
Pentru însămlnlarea celor 168 ha.
(ie grîu. orz şi secară, colectiviştii din nizaţia de bază P..M.R. din gospodă­
Bcrîu, raionul Qrăştie, s-au pregătit
intens. Astfel, an fost arate cit aju­
torul maşinilor de la S.MT. 54 ha.
iar alte 80 ha. sini pregătite pentru
a ii arate.
Zilele trecute, colectiviştii au schim­
bai la baza de recepţie 23 tone sil-
mînţft cu alta din soi de înaltă pro­
ductivitate, urmînd ca astăzi să fie
schimbate alte 13 tone de griu.
Atenţie deosebită au acordat co­
lectiviştii fertilizării solului. Pînă la
21 septembrie au fost îngrăşate cu
gunoi de grajd 20 ha.. încorporîndii-
se cile 25 tone la hectar. Totodată e'
au făcut comanda pentru două va­
goane de superfosfaţi, care vor fi
aplicate odată cuarăturile.
Drumul cel mai sigur spre Invăţămînlul superior, spre o calificare profesională înaltă, frece prin şcoala
muncii, lată de ce tot mai mulţi muncitori, de cele mai diferite profesii, pot fi întilniţi în băncile şcolii medii
serale. Li se străduiesc să-şi ridice nivelul de cunoştinţe generale, pentru a putea deveni cadre de nădejde a le
construcţiei socialiste.
fotografia noastră, vă prezintă o oră de curs la Şcoala medie serală din l.upeni. ' -¦
... ,4 r ^ - D e v a
Vineri 22 septembrie 1961
pede arate, îngrăşate şl grăpate
in vederea semănatului.
O deosebită atenţie trebuie să
acorde gospodăriile agricole co­
lective recoltării porumbului h i­
brid de pe loturile semincere,
precum şi a celui provenit din
săminţă hibridă. De asemenea,
fără nici un fel de întirziere es-
îe necesar să se facă recolta­
tul florii-soarelui, îndeosebi a
aceleia din soiul Vnimk întrucît
aceasta prezintă mai mult peri­
col de scuturare. Cu bune rezul­
tate au muncit la recoltarea a-
cestei plante colectiviştii din sa­
tele Timpa, Băcia, Petreni şi din
alte sate care au strins floarea-
soarelui de pe întreaga supra­
faţă cultivată.
La recoltatul cartofilor este
nevoie să se ţină
neapărat seama de
faptul ca lanul să
nu fie infestat de
boli sau de dău­
nători. Acolo un­
de anul acesta au
fost atacuri de mană, înainte
de începerea culesului, vor fi
strinşi şi arşi sau îngropaţi toţi
vrejii de la plantele bolnave,
pentru a se evita extinderea a-
cestei boli periculoase.
Asigurarea condiţiilor optime
de înmagazinare şi p ăstra­
re pentru iarnă a produ­
selor recoltate, trebuie de ase­
menea să stea in centrul aten­
ţiei lucrătorilor din G.A.S. şi a
colectiviştilor. Pătulele, magazii­
le şi celelalte spaţii de depozi­
tare să fie din timp curăţate
şi dezinfectate. De asemenea, in
fiecare gospodărie de stat sau
colectivă este nevoie să se ia
măsuri pentru însllozaroa carto­
filor, sfeclei furajere, a morco­
vilor şi a altor rădăcinoase. •
Pe măsură ce se recoltează
culturile de pe cîmp, colectiviş­
tii şl ţăranii muncitori întovă­
răşiţi nu trebuie să piardă nici
un moment din vedere îndatori­
rea patriotică ce le revine de a
preda fără întirziere întreaga
cantitate de produse agricole
contractată cu statul.
îndrumaţi în permanenţă de orga­
rie, colectiviştii au terminat pregăti­
rile pentru campania de toamnă. Pe
ieri s-a început la Beriu semănatul se­
carei furajere pe 5 ha., iar în cursul
zilei de azi, se va trece la semănatul
griului pe 30 ha.
Cea mai bună brigadă de cîmp din
actuala campanie a fost brigada a
Il-a. iar dintre colectivişti s-au evi­
denţiat tovarăşul Dănilă Dumitrcasn,
Samoilă Stan, Păfru Achim şi alţii.
In felul acesta colectiviştii din Be- ticipanţii au făcut preţioase Boholt se desfăşoară o vie ac-
riu, se situează între fruntaşii în cam­
pania agricolă de toamnă din cuprin­
sul raionului Orăştic.
ARON DAVIDESCU
corespondent
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. IJNIŢl-VA! î n a p o i e r e a îs* C a p i t a l ă
a d e l e g a ţ i e i C. C. a l F» M. If«
%' t W k*¦- ww% f jL care a paadiclpat la lu c ră rile
WfaJifaffB#smerfâig&dL&LLi
c e lu i d e * a l EY*lea' ۩aigiaes
e OII. l-UPAN : Comuniştii a l P a rtid u lu i M uncii din C oreea
— exemplu şi îndemn în muncă;
(|wg- 2-a) ;
o „Pentru plinea de cea mai Joi dimineaţă, s-a înapoiat în Capitală venind de la Phe­
buna calitate“, lin transport şi
o clesiacere corespunzătoare ; nian delegaţia Comitetului Central, al Partidului Muncitoresc
3-a).
Romîn condusă de tovarăşul Chivu Stoica, membru al Birou­
o In tntîmpinarea celui de-ai
XXII-lea Congres al P.Q.U.S. lui Politic şi secretar al C.C. al P.M.R., care a participat la lu­
(pag. 4-a).
crările celui de-al IV-lca Congres al Partidului Muncit din
4 pagini 20 bani Coreea.
La sosire, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarăşii
Alexandru Drăghici, Ştefan Voitec, Mlhnl Datea, membri ai
C.C. al P.M.R., activişti de partid.
Au fost de faţă Li Dea Hon, însărcinatul cu afaceri ad-
interim al R.P.D. Coreene la Bucureşti şi membrii Ambasadei
Coreene, precum şi O. B. Cebotariov, consilier al Ambasadei
Uniunii Sovietice la Bucureşti. (Agerpres).
--------¦': ::.r. — rrT;.— --------
succeseinhtincefM
Comunistul Sporesc producţia de lamínale
Ioan Băscuţ lu­
crează ca ma- Sfirşilul celei de-a dona de­ cel puţin 10 tone blumuri peste
nevrant la la­ cade din luna curentă. La lami­ plan, colectivul secţiei a reuşit
minorul bluming norul de 650 mm. al Combina­ să-şi depăşească planul de p ro ­
tului siderurgic Hunedoara se ducţie cu peste 3.200 tone la ­
al. c. S. Hune- face un scurt bilanţ. Rezultate­ minate.
le sînt îmbucurătoare. Sporind
doara_ Schimbul viteza de laminare, aplicînd pe De la începutul anului, canti­
in care lucrea­ scară tot mai largă iniţiativa tatea de laminate produsă pes­
ză a produs im­ te plan se ridică la mai mult de
portante canti­ de a lamina în fiecare schimb 31.500 tone.
tăţi de laminate
peste plan. In numai 20 de zile
In fotografie;
Ioan Băscuţ, in
timpul lucrului.
=225=
Recent, colectivul fabricii de minereului cu 5 Ia sută în me­
aglomerare a minereurilor din dic.
C.S. Hunedoara a trimis furna-
liştilor cea de-a 25.000-a tonă de Numai în 20 de zile din lur.a
minereu aglomerat peste pian de aceasta, aglomeratoriştii au pro­
Ia începutul anului. Cea mal
mare parte a întregii pioducţii dus peste sarcinile de plan a-
a fost realizată prin procedeul proapc 2.300 tone minereu aglo­
autofondării, ceea ce a dus la merat. Trebuie menţionat faptul
sporirea conţinutului de fier al că la preţul de cost au fost rea­
lizate în acest an economii pes­
te plan de 1,600.000 lei.
In confu! viiloare
i—•i—1/—^/—1i—>t—1r"\j— Minerii sectorului I de la ex­ mele tone de cărbune în contul
ploatarea carboniferă Petrila au lunii viitoare. La acest sector
asas e su aii CONCURS de la începutul anului, produc­
desfăşurat în ultimul timp o tot tivitatea muncii a crescut cu 20
^ Minerii din secţia Valea Dosului a E. M. ,,Gb. „SANITARII PRICEPUŢI“ mai însufleţită întrecere pentru la sută, iar preţui de cost al to ­
nei de cărbune a fost redus cu
i Doja“ — Xiatna au realizat în ziîeie care s-au In aceste zile, , cu prilejul Săptămînii „Crucii ţ sporirea producţiei. Rezultatul circa 10 iei.
) scurs de la începutul lunii însemnate economii muncit lor s-a concretizat in
!r Astfel, echipa minerului Pamfil Oprea a redus ro Ş*i‘‘ Sn întreaga regiune au loc diferite m ani-ţ Iu fruntea întrecerii s-an si­
faptul că au reuşit să-si înde­ tuat brigăzile conduse de Ioan
plinească cu imht înainte de Demetcr, Gheorghe Neaga,
termen angajamentul de a da Ghcorglie Cocoş şi alţii.
în acest an 13.000 tone cărbune
peste plan.
Zilele trecute ei au extras pri­
consumul de exploziv cu 4 ia sută, iar pe cel festări interesante cu caracter educativ-sanitar. 1
^ de lemn de m ină cu 3 la sută, echipa lui Ioan Ieri după-ami ază, la grădina de vară „I. C. 1
, Mertan a redus cu 3 la sută consumul de explo­ Frimu“ din Hunedoara s-au întrecut în cadrul
ziv şi eu 4 la sută pe cel de lemn pentru ar-
mare. Aceste ec onomii au fost obţinute prin concursului „Sanitarii pricepuţi“, echipierii sa­ Concurs de admitere în unele facultăţi
nitari voluntari de pe raza oraşului Hunedoara. ,
' plasarea judicioasă a găurilor în frontul de lu-
; cru şi prin rcfolosirea lemnului vechi de mină 'Concursul a demonstrat că formaţiile sînt b i- ]
[ răpit clin locurile de muncă unde echipele an ne pregătite teoretic, şi că cunosc procedeele! Ministerul Invăţămîntului şi cultatea de electromecanică mi­
i lucrat anterior. culturii comunică ; nieră de la Institutul de rnino
practice ce trebuie folosite în diferite situaţii. din Petroşani ;
La 28 septembrie a.c. va avea
O nouă. agenţie poştală loc concurs de admitere la : .— facultăţile de agricultură,
îmbunătăţiri funciare şi medi­
Pînă nu de mult, la centrul de co­ Astfel, ziarele, re­ — Facultăţile de matematieă- cină veterinară de la Institutul
pentru a expedia mună Certej. La vistele şi scrisorile fizică de la universităţile din agronomic Iaşi ;
De curind în Simeria, coopc- o scrisoare, locui­ cererea locuitorilor ajung cu mai mul­
L rativa meşteşugărească „Munca torii din satul Mă­ din acest sat. de tă operativitate !a Bucureşti, Cluj şi Iaşi şi de la — facultatea de mecanizare a
gura trebuiau să curind. la Măgu­ destinatari. Institutul pedagogic de 5 ani din
j: colectivă“ a organizat o con- parcurgă o distan­ ra s-a înfiinţat o agriculturii de la institutul a-
^ sfătuire cu cetăţenii din oraş. tă de 5 lcm. pînă agenţie poştală. IOAN BOTA Timişoara : gronomic Craiova.
(_ Cu acest prilej s-a prezentat
pensionar — facultăţile de chimie de la înscrierile candidaţilor se fac
(. un referat din care a reieşit la secretariatele facultăţilor pi­
universităţile din Bucureşti şi' uă in seara zilei de 27 septem­
activitatea desfăşurată in buna Vie activitate artistică Iaşi ; brie a.c.
deservire a oamenilor muncii
~ facultatea de mine şi fa­
din unităţile cooperativei. Par- La căminul cultural din satul Breaza“, „Joc de doi“ şi altele,
iar formaţia corală pregăteşte
cîntecele „Steagul partidului“,
propuneri şi au dat sugestii tivitate artistică. In prezent „Să- fii partidului oştean“ etc.
[ pentru îmbunătăţirea activită- formaţia de teatru se pregă- Pregătiri intense fac în aceste
zile şi brigada artistică de agi­
L ţii de viitor. teste intens in vederea con- taţie şi echipa de fluieraşi.
[• Apoi, în faţa celor prezenţi, cursului republican avînd în AURELIA CERCEA
r s-au prezentat modele de con- repertoriu comedia „Lauda corespondentă
L fecţii realizate în atelierele pămintului“, echipa de dansuri
L cooperativei meşteşugăreşti pregăteşte jocurile: „Ca la
l „Munca colectivă“ din Sime- *—/ >—11—t '—f y— < /i I
I
\emilcretu P en tru recolta I; I
corespondent
Strugurii s-au
Pentru pregătirea şi buna des • che“, 28 tone griu din soiul ,,Be- copt ; a înce­
făşurare a campaniei agricole zotaia 4“, necesare creării de lo ­ pu1' culesul. !
de toamnă, Comitetul executiv turi semincere. Se prevede ca în
cursul anului viitor să se asigure In fotografie:
al sfatului popular raional Ilia. însăminţatul cu seminţe din so­ Muncitoarea Re­
sub îndrumarea Comitetului ra ­ iurile de mare productivitate, leen Elise, de la
ional de partid, a luat măsuri întregii suprafeţe destinate griu­ gospodăria agri­
din timp pentru ca insămînţări- lui din raion. colă de stat din
le de toamnă să se facă la timp Apoldul de Sus.
şi în bune condiţ.iuni. Astfel, s-a In scopul refacerii fertilităţii recoltind stru­
trecut la organizarea centrului solului şi asigurării substanţelor guri. p e n t ru
de tratat şi selecţionat seminţe, nutritive necesare plantaţiilor rnasa.
reuşind ca pînă în prezent să se de grîu, orz şi secară, s-au pro­
condiţioneze peste 1.100 tone se­ curat îngrăşăminte chimice si
minţe din cantitatea de 1.840 to­ s-au transportat 10.860 tone în­
ne. cit este planificat. grăşăminte naturale pe o supra­
De asemenea, s-au luat mă­ faţă de 543 hectare.
suri ca în acest an să fie intro­ O grijă deosebită se acordă in
duse în cultură, soiuri de griu
acest an însilozării de nutreţuri
de mare productivitate, raiona­ pentru animale. G.A.C. din raio­
le. Deja au fost repartizate gos­ nul Ilia au reuşit ca pînă in pre­
zent să însilozeze peste 2.720 to
podăriilor colective din raion ne de diferite nutreţuri.
138 tone griu din soiul „Ponca“,
420 tone griu din soiul" „Hara-
S chim b de sem inţe
Gospodăria colectivă „Şoimu- dreptul acestei gospodării colec­
şana“ din Şoimuş, datorită pre­ tive să schimbe pentru alte gos­
lucrării solului după metodele podării colective grîu de sămîn-
agrotehnice înaintate şi selec­ ţă din soiul „Ponca“.
ţionării seminţelor, a obţinut în
acest an o producţie de griu ma­ Pînă în prezent, gospodăria
re la hectar de cea mai bună colectivă „Şoimuşana" a schim­
calitate. bat 10 tone grîu de săminţă
Datorită acestui fapt, Labora­ pentru gospodăria colectivă din
torul regional de control al se­ Boz şi 10 tone de grîu-săminţă
minţelor din Alba Iulia, a dat pentru gospodăria colectivă din
Brănişca.
i