Page 78 - 1961-09

DRVm m s o v m js m n u i Nr. 20S7

««araanaraioa^^ rrvrerecg'-CTt:asresaagflMWgffi

A le g e ri în o rg a n iz a ţiile de peirfld Toate secţiile întreprinderii,
la acelaşi nivel!
COMUNIŞTII — EXEMPLU ŞI

ÎN D E M N in m u n c a Anul trecut şl chiar in primul partid se acordă o atenţie mal
trimestru al acestui an, colecti­ mare calităţii produselor, ridi­
tilor de Ia ateliere!, printre care vul întreprinderii de industrie
In sala festivă a uzinelor me- secţiei se poate mlndri mai ales tovarăşii Domlnlc Alexandru, Printre m un­ locală „6 August“ din Petroşani cării productivităţii muncii şl
cu rezultatele obţinute la repa­ Aurel Mâdean, Ioan Zaharle, citorii atelieru­ nu a obţinut rezultate din cele reducerii preţului de cost.
talo-chlmice din Zlatna, recent raţiile generale efectuate în lui de ascuţit mai bune. Dimpotrivă la multe
reamenajată şi dată in folosin­ această perioadă la una din cele [lie Popa etc., prin exemplul lor scule de la U.M. secţii planul nu era Îndepli­ Rodul acestor măsuri nu a în-
de disciplină la locul de muncă, Cugir, numele nit, nu se realiza preţul de cost tlrziat să se arate. De exem­
ţă, s-au adunat in ziua de 18 mal importante secţii producă­ au servit ca model şl pentru (numai pe trimestrul I a.c. În­ plu, secţia poligrafie a reali­
septembrie peste 70 membri şi toare ale uzinei, reparaţii ce rectificatorului treprinderea a avut pierderi zat planul in luna august in
s-au terminat cu trei zile îna­ ceilalţi muncitori din secţie. Cornel Purdi es­ de 48.000 lei) etc. proporţie de 143 la sută, iar
candidaţi de partid pentru a inte de termenul fixat, dîndu-se Fără îndoială că la secţia ate­ te bine cunos­ cea alimentară în proporţie de
In acelaşi timp lucrări de bună cut. Pl îşi ăepă- i p i Biroul organizaţiei de partid 106 la sută. Pe trimestrul II
participa la adunarea de dare liere a U.M.C. Zlatna s-ar fi pu­ şeşte lunar nor­ şl conducerea întreprinderii au s-au obţinut economii în valoa­
de seamă şi alegerea biroului calitate. ŞI aici, ca de altfel In tut obţine rezultate şi mal fru ­ ma cu 30 la su­ studiat lipsurile care persistau re de 60.000 lei iar productivi­
organizaţiei de bază de la sec­ toate lucrările efectuate de moase dacă biroul organizaţiei tă, dind in ace­ in munca colectivului şi au luat tatea muncii a crescut de la 02
muncitorii secţiei ateliere, co­ o serie de măsuri concrete me­ la sută cit era In trimestrul I,
ţia ateliere. muniştii s-au situat în frunte. de partid de aici ar fi desfăşu­ laşi timp lucru nite să înlăture deficienţele. In la 100,2 ia sută în trimestrul II.
Secţia ateliere de la U. M. C. Mecanicii Ioan Magda şi Gheor- rat mai larg munca politică in primul rlnd s-au luat măsuri In luna august, producţia glo­
ghe Iancu, dulgherul Ioan Gre- rîndul muncitorilor. pentru reducerea stocurilor de bală pe Întreprindere a fost rea­
Zlatna constituie o verigă im­ cean, fierarul Hauptkorn Mar­ lizată in proporţie de 100,9 la
portantă în lanţul procesului de tin, electricianul Ştefan Puşcău Noul birou al organizaţiei de materiale supranormative, tre ­ sută şl s-au realizat peste 30.000
producţie a uzinei, fără de care şi alţi comunişti, au servit bază de la secţia ateliere a
activitatea normală a celorlalte drept exemplu personal in mun­ U.M.C. Zlatna va trebui să ana­
secţii direct productive este de lizeze lipsurile care mai există
in activitatea organizaţiei de
neconceput. Se impune repara­

rea sau montarea urgentă a
unui agregat, a unei maşini sau

a unui utilaj, harnicii meca­ că, mobilizînd şl pe alţi mun­ bază şi printr-o muncă perse­ de bună calita­ cerea In conser-______________________ lei economii pes­
nici, lăcătuşi, strungari, electri­ citori la realizarea sarcinilor ce verentă să le înlăture. Se reco­ te.
cieni, dulgheri şl zidari de la au revenit secţiei. mandă ca noul birou să aplice vare a unor uti- —— —" LBJ- te plan.
secţia ateliere, sînt prezenţi de mai mult în activitatea sa prin­
fiecare dată. Prin hărnicia şl Rezultatele bune obţinute In cipiul muncii colective, să re­ îaje care nu P ro b le m e Acestea sin t
priceperea lor, prin abnegaţia procesul de producţie au fost partizeze fiecărui membru din
cu care se străduiesc să contri­ posibile datorită modului în birou sarcini concrete, bine sta­ erau folosite,s-a a |@ I n d u s t r i e i l o c a l e "numai citevadin
buie la realizarea şi depăşirea care biroul organizaţiei de bază bilite, iar despre ducerea lor la
sarcinilor de plan, avînd in a Înţeles să coordoneze şi să îndeplinire să se raporteze pe­ dus o muncă =__==_ = = = = _____ __________ rezultatele bune
frunte pe membrii şi candidaţii controleze Întreaga activitate a riodic in faţa biroului. politică şl de
de partid, muncitorii de la sec­ secţiei. Din lucrările adunării obţinute de co­
ţia ateliere au ştiut să facă faţă generale a rezultat că, lunar, In activitatea sa de viitor, educaţie în rîndul muncitorilor lectivul Întreprinderii „6 Au­
situaţiilor celor mai grele şi să biroul organizaţiei de bază a este necesar ca biroul organiza­ în vederea creşterii productivi­ gust“. Ele sînt rezultatul unei
termine lucrările Înainte de ter­ analizat activitatea serviciului ţiei de bază să pună un mai tăţii muncii, a calităţii produ­ munci mai perseverente a or­
menele fixate, redînd procesu­ mecanlc-şef, a repartizat sarcini mare accent pe antrenarea unui selor etc.
lui de producţie o seamă de re­ concrete membrilor şl candida­ larg activ fără de partid în re ­ ganizaţiei de partid din între­
pere uzinale importante. ţilor de partid, a urmărit îndea­ zolvarea problemelor de pro­ Ca urmare a acestor măsuri, prindere, al elanului întregului
proape felul In care comitetul ducţie, pe ridicarea nivelului numărul muncitorilor fruntaşi colectiv de muncitori. Rezulta­
Iată de ce, conştienţi "de im­ sindical de secţie se preocupă politic şi ideologic al membri pe întreprindere a început să tele bune obţinute demonstrea­
portantele sarcini ce le revin, de antrenarea tuturor muncito­ lor şi candidaţilor de partid, să crească tot mai mult. Comuniş­ ză că se poate munci tot mai
comuniştii organizaţiei de partid rilor în întrecerea socialistă pe dea o mai mare atenţie muncii tii desfăşoară acum o susţinu­ bine.
de la ateliere — U.M.C. Zlatna, profesii, s-a îngrijit ca munci­ agitatorilor etc. tă muncă politică In rindul ce­ O mare importanţă o are in
au dezbătut cu simţ de răspun­ torii cei mai experimentaţi să Propaganda prin conferinţe în atenţia lor fără de partid. El sînt un îndeplinirea planului de produc­
dere In adunarea generală de fie trimişi în schimb" de expe­ Adunarea generală a ales în viu exemplu pentru toţi munci­ ţie In toate secţiile. Mal sînt
rienţă la alte uzine cu profil biroul organizaţiei de bază pe torii întreprinderii. In cadrul Insă secţii care nu îndeplinesc
dare de seamă şi alegeri, pro­ asemănător şi s-a interesat în­ cei mai buni membri de partid, casei raionale de cultură! brigăzilor sau a echipelor el se In mod ritmic planul de pro­
deaproape de activitatea celor muncitori fruntaşi in producţie, străduiesc să imprime fiecăi
blema realizării şi depăşirii trei brigăzi utemiste de pro­ comunişti care se bucură de Printre numeroasele forme ale Pentru a se face cit mal bine muncitor răspunderea pentru ducţie.
ducţie. Faţă de unele lipsuri stima întregului colectiv de muncii cultural-educative meni­ înţeleşi, conferenţiarii folosesc calitatea fiecărui produs, pen­
planului. muncă al secţiei: electricianul te să contribuie la ridicarea ni­ hărţi, planşe şi alte materiale tru îndeplinirea sarcinilor ce-1 Secţiile timplărie şi material
constatate în desfăşurarea lu­ Ştefan Puşcău, cu un stagiu de velului politico-ideologic şl de intuitive. revin. de construcţii, aproape in flecare
Bilanţul unui an "de activita­ crărilor de reparaţii, biroul or­ peste 30 de ani în uzină, mais­ lună rămîn sub plan. In luna
trul mecanic Dominic Alexan­ cultură generală al maselor de De la începutul anului s-au ţi­ Printre brigăzile fruntaşe se august cînd celelalte secţii au
te rodnică, munca depusă de la ganizaţiei de bază, comuniştii dru, unul dintre cei mai price­ oameni ai muncii, se numără şl nut 58 de conferinţe In raion şi numără cea condusă de comu­ obţinut rezultate bune, acestea
puţi tehnicieni ai uzinei, meca­ propaganda prin conferinţe. in oraş, la care au participat nistul Petre Popa de la secţia au rămas mult sub p la n : sec­
alegerile "din anul trecut şi pînă secţiei, au ştiut să ia cele mal nicii Aurel Mădean şi Gheorghe peste 20.000 de auditori. Acest timplărie care are o depăşire ţia timplărie a îndeplinit planul
Iancu şi strungarul Ioan Gre- Pentru a satisface exigenţele lucru e o dovadă că în raionul medie a planului de producţie in proporţie de numai o/,9 la
In prezent sub directa îndruma­ eficiente măsuri. Mai ales în cean. crescînde ale oamenilor muncii Orăştie propaganda prin confe­ în fiecare lună de 35 la sută. sută, iar a materialelor de con­
faţă de prezentarea conferinţe­ rinţe se bucură de atenţia cuve­ Calitatea este obiectivul nr. 1 strucţii cu numai 65,7 la sută 1
re a organizaţiei de partid, au problema menţinerii disciplinei Ca secretar al biroului orga­ lor, conducerea Casei raionale nită din partea activului cultu­ al întrecerii socialiste şi briga­
nizaţiei de bază a fost ales tova­ de cultură din Orăştie, îndru­ ral şi de aprecierile maselor de da execută numai mobilă de Neîndeplinlrea sarcinilor de
fost încununate de succes. Sec­ In procesul de producţie, biroul răşul Ştefan Puşcău. mată de comitetul raional de oameni ai muncii, care văd în cea mai bună calitate. Brigăzi plan la aceste două secţii pro­
partid, a înfiinţat un colectiv aceste manifestări mijlocul e- asemănătoare sînt mai multe în vin din creşterea volumului
ţia ateliere nu a rămas în acea­ organizaţiei de bază, ajutat de GH. LUPAN activ format din 24 conferenţiari. ficace de a-şi ridica în perma­ întreprindere. producţiei planificate netermi­
nenţă nivelul politico-ideologic nate, lipsa de accesorii metali­
stă perioadă niciodată sub plan. ceilalţi comunişti, a ştiut să ia A ß' In cadrul acestui colectiv au şi cultural. Un lucru pozitiv îl constituie ce şl diferite defecţiuni Ia
fost atraşi medici, ingineri zoo- mecanisme, care duc la goluri
Entuziasmul în muncă şi hărni­ atitudine hotărltă, să combată tehnişti şi agronomi, jurişti, €. DACU şi faptul că organizaţia de in producţie. De asemenea, se
profesori, precum şi activişti cu partid a Început să se preocu­ mai manifestă şi o slabă orga­
cia colectivului de aici se sol­ absenţele nemotivate, delăsarea experienţă în munca politico-c- pe mai îndeaproape de proble­ nizare a muncii aici.
ducativă. mele producţiei. In adunările de
dează cu o depăşire a planului şl alte abateri. O altă lipsă care persis­
Planificarea conferinţelor în tă în cadrul întreprinderii este
de 12 la sută şi o economie de Marea majoritate a comuniş­ funcţie de cerinţele fiecărei lo­ legată de aprovizionare. Datori­
tă faptului că serviciu] de apro­
28.000 Iei la preţul de cost.

întregul colectiv de muncă al

Ifti E D I T U R A P O L I T I C

calităţi, de specificul ei, este una , au a p ă r u t : vizionare se mulţumeşte" doar
din preocupările principale ale să trimită adrese şi să dea te ­

consiliului de coordonare a acti­ N. Vasu : Iniţiative şi metode avansate în siderurgie şi în lefoane O.R.A.D.-ului, aprovi­

Cînd se confunda îndatoririle vităţii colectivului de conferen­ construcţia de maşini zionarea se face defectuos, in­
ţiari. Cunoscînd specificul loca­ suficient şi neritmic. Pen­
Deunăzi am poposit la căminul — Stai, tovarăşe director, ce toi — Ge, de asta îmi arde mie ?! lităţilor şi problemele care sînt Lucrarea redă experienţa te In creşterea productivi­ tru rezolvarea acestei probleme
Pentru cărămidă dom'le. Cit priveş­ în centrul vieţii economice şi acumulată de unele comitete tăţii muncii, reducerea pre­ este necesar să existe o preocu­
cultural din Simeria Veche pentru spui ? Vrem şi noi să vedem ce la- te campania, nici o grijă. O spriji­ culturale din satele şi comunele sindicale din industria con­ ţului de cost şi obţinerea de pare mai intensă de a desco­
nim noi. Vom organiza, vom mo­ raionului, consiliul de coordona­ structoare de maşini şi side­ însemnate economii ca ur­ peri şi valorifica resursele lo­
a vedea ce acţiuni sînt întreprinse ceţi cu cărămida. Ridicaţi vreo nouă biliza... doar căminul meu... re stabileşte temele ce se vor rurgie în aplicarea unor ini­ mare a aplicării acestor ini­ cale.
prezenta. Astfel, la Vaidei, s-a ţiative şi metode de muncă ţiative şi metode.
în sprijinul campaniei agricole de încăpere pentru căminul cultural ? — Este confundat I ţinut o conferinţă pe tema trans­ înaintate, rezultatele obţinu­ Organizarea muncii şi apro­
formării socialiste a agriculturii, vizionarea întreprinderii cu ma­
toamnă. — Nu, cărămida este pentru că­ — ?!? Ia Sibişelul Nou conferinţa „Or­ terii prime necesare sînt sarcini
ganizarea eficienţei fătării tim ­ care trebuie rezolvate cu cea
La căminul cultural, Insă, direc­ minul meu... personal. — Da, ai confundat îndatoririle purii a oilor“, la Orăştie: „Dez­ mai mare răspundere de către
faţă de căminul cultural cu cele faţă voltarea şeptelului de animale conducerea întreprinderii „6 Au­
torul Nemeş Manase, nu a lost de — Dar cu activitatea culturală, de propriul dumneatale cămin. In în următorii 6 ani“, la Almaş : Ing. Gh. Dăscâlescu — Dragnea Emilian : Sprijinirea ca­ gust“ şi organizaţia de partid.
timpul cit eşti dumneata, tovarăşe lificării şi ridicarea calificării oamenilor muncii
găsit. Cineva a su g erat: „Căutaţi-I acum, în campania de toamnă, cine Nemeş, în concediu, cineva din co­ Creşterea nivelului de trai al ţă ­ Ele vor trebui să-şi îndrepte
mitetul de sprijin trebuia să-ţi ţină atenţia asupra acestor lipsuri
alături, la căminul său ...conjugal“. se ocupă ? După cîte se vede nu s-a locul şi să desfăşoare pe mai de­ rănimii muncitoare“ ş.a.m.d. Lucrarea prezintă experi­ deri din capitală în sprijini­ care fac ca secţiile de mai sus
parte aici activitatea culturală. Ca­ enţa unor comitete ale sindi­ rea oamenilor muncii privind să nu ţină pasul cu celelalte.
Şi într-adevăr, tov. Nemeş Manase făcut şi nu se face nimic. Dumnea­ In satele din raza comunei O- catelor şi a unor cercuri calificarea şi ridicarea califi­
drele didactice, printre care şi fiica răştioara de Sus şi Almaş s-au A.S.I.T. din citeva întreprin­ cării profesionale. Munca în secţiile citate va
era în plină activitate... acasă. voastră sînteji în concediu. Spuneaţi prezentat conferinţele : „Previ­ trebui îmbunătăţită. Numai în
dumneatale, o puteau şi trebuiau s-o ziunea ştiinţifică şi prorocirile acest fel Întreprinderea va pu­
— Tovarăşe director, am venit să că fiica dumneavoastră, care vă ţine religioase“, „Somnul şi visele", tea realiza ritmic planul de pro­
facă, în primul rînd 1 „Eclipsele de soare“ şi altele. ducţie lunar.
vedem... locul, nu ne poate arăta care-i si­
D. CRICOVEANU S. C.
— Tovarăşi, sînt în concediu. Mă tuaţia... Gh. Filipan—A. Brînzei— I. Wisoczan : Control pe fie­
care operaţie
iertaţi, nu pot să vă dau relaţii. — Păi da, că tot eu le fac pe

— Cine vă ţine locul ? toate. Acum, pentru campania de

— Fiica mea, care este şi educa­ toamnă s-a întors de la cursuri in­ Lucrarea prezintă experien­ produselor. In broşură este
ţa colectivului fabricii de în­ prezentată metoda controlu-
toare la grădiniţă. structorul şi o să facem de toate. călţăminte „Ştefan Plavăţ“ lui pe fiecare operaţie, ini­
din Timişoara, în lupta pen­ ţiată de colectivul acestei
** — Bine, mergem la dînsa. Şi brigadă artistică şi conferinţe. tru îmbunătăţirea calităţii fabrici.

— O nu ! Nu vă obosiţi. Cum să Pînă atunci... la revedere! , vA./X/'W.'V'N/’S1

vă spun... ea nu cunoaşte situaţia — Stai, ce fel de instructor s-a
aşa cum o cunosc eu. Ştiţi eu... eu întors şi de la care cursuri ?
deşi sînt In concediu, totuşi mun­ — Instructorul de păpuşi...
cesc. Păi cine altul să aibă grijă — Aha, vreţi să montaţi un spec- \
de căminul nostru dacă nu eu ?
Uliţe, acum trebuie să plec pentru că tacol de păpuşi pentru adulţi pe te-j După aproape 7 luni de la Toate obiectivele întrecerii fi adăugat alte importante sume
tocmai ardem cărămida şi fără mine me agricole ? lansarea întrecerii, membrii gos­ de bani. Aceasta ar fi însemnat
nu merge. Nicăieri nu merge fără podăriei agricole colective din şi îndeplinirea încă a unui o-
mine ! La revedere, vă caut eu mîine — Da de unde I Teiuş se pot mîndri cu o biectiv din chemarea la întrecere
sau poimîine la Deva, şi atunci — Păi, atunci ? seamă de rezultate bune
stăm de vorbă. — Mă duc să văd de oameni ! obţinute în activitatea lor. a colectiviştilor din Cistei.
— Pentru formaţia de păpuşari ?! Să luăm, de pildă, ferma de ir
porci. La începutul anului, gos­
podăria nu dispunea de nici un ' trebuie îndeplinite Multe lucruri care s-au făcut
porc. De atunci încoace, colec­
Jjn procedeu „original“ pină in prezent la G.A.C. din
tiviştii au cumpărat 150 porci, Teiuş sînt frumoase şi merită

In ziua de 10 septembrie — ?!? pe care-i îngrijesc şi hrănesc rumb', frunze şl colete de sfeclă iese că nu revin nici măcar 6 O hotărîre toată lauda.
am vrut să merg la un spec­ — De ce nu luaţi biletele ? bine, ceea ce a făcut ca pînă de zahăr etc. capete la ha., ceea cee prea pu­ Pentru ca gospodăria colecti­
tacol cinematografic. M-am — Mă iertaţi, dar săptămi­ ţin faţă de posibilităţile de care rămasă pe hîrtie
îndreptat spre cinematogra­ na viitoare plec Ui concediu, in ziua de 15 septembrie să Din cele relatate se desprinde dispun teiuşenii. Cu toate că au vă de aici să ocupe insă un
ful „Vasile Roaită“ din Orăş­ n-am cum să văd filmul... faptul că organizaţia de partid existat condiţii, aici nu se va In discuţiile avute cu secreta­
tie, unde rula un film de n- — Nu mă interesează ! Da­ poată vinde statului 6 grăsuni şi consiliul de conducere din realiza nici producţia de 2.000 rul organizaţiei de partid, loc fruntaş în întrecerea dintre
tracţie, fapt care m-a deter­ că vreţi să vedeţi filmul de gospodărie au îndrumat pe co­ litri lapte pe cap de vacă fu ­ preşedintele gospodăriei şi G. A. C., mai trebuie puse la
minat să aştept la rind vreo azi. plătiţi şi pentru cel vii­ în greutate de peste 110 kg. fie­ lectivişti să dezvolte şi să întă­ rajată. Afirmăm acest lucru ba­ inginera colectivei, am fost in ­ punct anumite probleme. Este
10 minute pînă am ajuns la tor, altfel... rească sectorul zootehnic, au zaţi pe faptul că la 1 septembrie formaţi că G.A.C. din Teiuş nu necesar ca organizaţia de bază
...'Altfel, ar fi bine dacă care. căutat să cointereseze oamenii aceasta abia atingea 1.295 litri. dispune de o fermă de păsări şi să analizeze periodic rezultatele
casa de bilete. cel in cauză ar fi traşi la şi să-i mobilizeze în întrecerea nici nu s-a prevăzut a se înfiin­ obţinute, să studieze împreună
— Vă rog un bilet pentru răspundere pentru procedeul La Teiuş a existat preocupare în care sînt antrenaţi. Aceasta O parte din vina pen­ ţa pînă în anul 1965. cu consiliul de conducere posi­
..original“ de difuzare a bi­ şi pentru îndeplinirea obiectivu­ se constată şi din faptul că o tru producţia scăzută de
filmul de a z i! letelor. lui care prevede livrarea către parte din cei peste 200.000 lei Pentru ce s-a mai hotărît oare bilităţile existente pentru înfiin­
— Poftim, două... Cel de-al stat a 3.000 kg. carne la fiecare obţinuţi ca venituri în primele întrecerea atunci, în luna martie, la adu­ ţarea unei ferme de păsări, nu
!. ARDELEANII 100 ha. teren agricol. Pină la da­ luni ale anului, numai din sec­ dintre G. A. C. narea generală a colectiviştilor
doilea bilet e pentru filmul ta mai sus menţionată, se vîn- torul zootehnic, s-au împărţit ca încă din acest an să se înfiin­ în 1965, ci cit mai curind po­
care rulează săptămina vii­ muncitor — Orăştie duseră în baza contractului 1.300 două avansuri băneşti a cîte 4 lapte îi revine şi organi­ ţeze o fermă de păsări ?
toare. kg. carne de oaie, 700 kg. carne lei pentru fiecare zi-muncă, ur- zaţiei de bază P.M.R., deoare­ sibil.
de porc şi 23.324 kg. carne de mînd ca în a doua jumătate a ce n-a îndrumat şl n-a recoman­ Acum, spre sfirşit de an, se
vită în greutate vie. In prezent lunii septembrie să se împartă dat consiliului de conducere al motivează acest lucru cum că Consiliul de conducere al
gospodăria colectivă mai dispu­ un nou avans, în aceeaşi valoare. G.A.C. să pună în această mun­ n-ar exista posibilităţi de adă- G.A.C. din Teiuş trebuie să în­
ne de 17 boi, 8 mînzaţi, 100 porci, că pe cei mai pricepuţi crescă­ drume ne cei mai pricepuţi co­
100 oi şi 4 vaci nerecunoscute Fiecare o b iectiv este tori de animale, n-a analizat postire. lectivişti pentru a lucra la fer­
pentru producţie, puse la îngră­ cum se munceşte în acest sector, Mulţi colectivişti cu care am
In G .A .C . din D o s fa t şat, care urmează să fie livrate im portant nu s-a preocupat ca îngrijitorii- ma de vaci să întocmească"
statului pînă la 31 decembrie mulgători să fie permanentizaţi, stat de vorbă ne-au informat de urgenţă un program de
a. c. In felul acesta, la fiecare Cînd afirmăm acest lucru ne să aibă in primire cite un lot de că în locul numit „La viile Mii- grajd bine chibzuit, a c ă ­
sută de hectare teren agricol va bazăm pe faptul că la G. A. C. 10-12 vaci. rui îndeplinire să fie u r­
reveni circa 5.000 kg. carne. ler“ se puteau creşte circa 2.000 mărită îndeaproape. De aseme­
din Teiuş unele obiective ale în­ găini, iar la „Balta Cicastăului“ nea, este necesar ca vacile mul­
Şi în privinţa asigurării celor alte citeva mii de gîşte. Rezultă
Noi consSryefsî zo o îe h n îc e şi gospo dăreşti 12 tone furaje suculente pentru trecerii sînt neglijate. gătoare, în special cale care dau
fiecare vacă furajată s-au în­ deci că la Teiuş erau posibili­
In planul de producţie pentru le, iar acum, paralel cu pregă­ registrat succese de seamă ia Ferma de vaci bunăoară, s-a tăţi pentru înfiinţarea şi extin­ producţii mai mari de lapte, să
tirile pentru campania agricolă G. A. C. din Teiuş. Pentru a în­ primească în raţia zilnică can­
anul 1961, colectiviştii din satul de toamnă, se munceşte de zor făptui acest obiectiv, colectiviş­ dezvoltat, dar nu pe măsura po­ derea unei ferme de păsări, lu­ tităţi snorite de furate. TVeVmte
Doştat, raionul Sebeş, au prevă­ la construcţia grajdului. Curînd
şi acesta va 'fi dat in folosinţă. tii vor însiloza 1.212 tone po­ sibilităţilor. La ora actuală e- cru ce ar fi făcut ca la cele apoi st'-diate posibilităţile de
zut ca pină la 30 decembrie a c. 826.878 lei venituri realizate p i­ sporire a şeptelului. în snecial
să construiască o magazie pen­ La lucrările de construcţie rumb, care nu va ajunge la ma­ fectivul vacilor mulgătoare nu­ nă la 1 septembrie din toate ra­ a vacilor mulgătoare, finind cont
tru cereale cu o capacitate de
50 vagoane şi un grajd pentru s-au evidenţiat, mai ales, co­ turitate, tăieţei, coceni de po- mără 67 capete. Calculînd în ­ murile de producţie, să se mai de faptul că pentru perioada de
100 capete vite mari. Hotărirea
muniştii Ioan Tărîţă şi Matei cărcătura la suta de hectare re­ stabulatie, animalele vor avea
lor, a fost în cea mai mare parte
Gunţan. asigurate, atît snafii de
înfăptuită. In urma cu citeva
zile s-au terminat lucrările de CONSTANTIN CIOCIU tire, cit şi cantităţi suficiente de
construcţie la magazia de cerea-
corespondent furaje. s

A. DAVID