Page 81 - 1961-09

I/ f¦if/li /¦ Cént.

PROLETAR/ DIN TOATE ŢĂRILE, UNHI-VAl In acest an,
la sectorul de
maşini unelte al
U. M. C u g ir ,
munca s-a or­

ganizat după
flux tehnologic

şi s-au instalat
noi maşini, mo­

derne, de mare

randament. Ca
urmare a aces­
tor măsuri şi a

elanului între­
gului colectiv,

A nul X III. N r. 2098 S îm b ă tă 23 s e p te m b r ie 1961 4 p a g in i 20 b a n i p ro d u cţia a
crescut conside­

rabil. De la în­

ceputul anului

l i i/!$ng e zwa ş©i a o bîs ţj ®in e r i®i© Lucrări de radioficare s-au p r o d u s
peste plan 20

unei reco lte Jbogate Cetăţenii din satele Zam, Cer- tive au început prin muncă pa­ maşini de fre­
bia, Pogăneşti şi Tămăşeşti, au triotică tăierea stîlpilor, şi
făcut mai multe propuneri cu transportarea lor la locul plan­ zat.
In fotografie:

i n anul viitor prilejul întîlnirilor ce le-au avut tării. Nu de mult, cînd au sosit O nouă maşină
ăe frezat este
K/syv'V/v/v/v* cu deputaţii. Cea mai de sea­ liniorii de la Deva, ei s-au mo­ expediată către
mă a fost aceea de a se radio- bilizat din nou, ajutînd la să­ o întreprindere
Practica agricolă a demonstrat că soarta recoltei unul an , metalurgică din
fica şi satele lor. Comitetul exe­ patul gropilor şi plantatul stîl­ ţară.
întreg de muncă depinde in cea mai mare măsură de calitatea ţ cutiv al sfatului popular din pilor. Pînă în prezent, în satele
Zam a analizat posibilităţile lo 3#
lucrărilor, a seminţei, de momentul şi de modul In care s-au } Cerbia şi Pogăneşti, lucrările de
cale şi a constatat că avînd
făcut insăminţările, mai scurt, de felul în care s-au desfăşurat < sprijinul efectiv al maselor, pro­ radioficare au fost terminate, I'-asaac:
urmînd ca zilele acestea să se
lucrările agricole de toamnă. S punerea poate fi înfăptuită termij.e si în Zam si Tămăsesti. h-flgadalai
încă din primăvara acestui
Condiţiile climatice din toamna aceasta impun luarea unor L VIOREL LASCU
an, cetăţenii din satele respec­ corespondent

măsuri cit maieficace pentruprevenirea unor greşeli de <

ordin agrotehnic şi organizatoric. <

Pentru a vedea in ce fel a fost pregătită şi cum se va des- , Pregătiri pentru vinîficafîe

făşura actuala campanie de insămlnţări în raionul Orăştie, « Muncitorii şi tehnicienii Gos­ revizuite şi puse la punct de Aproape că nu era consfă­ că să aplice în practică cele în ­ asupra executării unor lucrări
ne-am adresat tov. ing. agronom ştefan Homorodeanu, vice- ? podăriei agricole de stat din către muncitori harnici ca Wur- tuire de producţie în care văţate la curs. Acum, Iosif Pe- de cea mai bună calitate.
preşedinte al Sfatului popular raional Orăştie. punindu-i ci- $ Petreşti, trupul Cilnic, fac in­ ner Elise, Khersch Paul, Thaiess numele brigăzii lui loan Ur- truţ ca şi Constantin Berzeriţă
teva întrebări. Redăm mai jos întrebările şi răspunsurile res- / tense pregătiri pentru vinifica- Matei, Khersch Matei şi Bluoss sînt muncitori de nădejde în loan Ursuţ s-a consultat
ţle. Astfel au fost verificate şi suţ să nu fie amintit. Despre bri­ cadrul brigăzii Iui loan Ursuţ.
pective. > reparate butoaie pentru o ca­ Rozalia. atunci cu oamenii din brigadă.
pacitate de depozitare de 42 va­ Zilele acestea, brigada vitico­ gadă se spuneau si lucruri bune, De Ia începutul anului, pe S-a hotărît ca brigada să fie
w vw w dar de cele mai multe ori era cri­ şantierul noilor blocuri de împărţită în echipe de cîte trei
goane, s-au spălat, aburit şi de­ lă de la Cilnic a fost înzestrată locuinţe din oraşul Hune­ oameni. Fiecare echipă să exe­
ÎNTREBARE? Avni'd în vede­ oamenii muncii de pe ogoarele cu o presă continuă de mare ca­ ticată. Ba că ritmul de muncă doara s-a fixat ca obiectiv prin­ cute tencuirea şi gletuirea com­
re faptul că peste 55 la sută din raionului nostru au fost îndru­ zinfectat cu sodă calcinată circa pacitate de zdrobit struguri. Prin este prea încet, ba că uneori ca­ cipal In întrecerea socialistă, pe pletă a unui apartament. Şi aşa
grîu va fi semănat în porum- maţi să încorporeze în sol mari folosirea ei, procesul de zdrobire lingă îndeplinirea planului fi­ s-a născut o vie întrecere între
bişti, deci pe terenuri care abia 100 de căzi, s-au văruit şi sul- a strugurilor se va efectua mult litatea lasă de dorit. Zile de-a zic, şi continua îmbunătăţire a membrii brigăzii. Petru Cojoca­
acum urmează să fie eliberate, cantităţi de gunoi de grajd. mai uşor, iar productivitatea riadul meşterul Alexandru Do- calităţii. rii nu s-a lăsat mai prejos ca
ce măsuri aţi luat pentru pre­ fitat pivniţele şi butoaiele. muncii va creşte. Brigăzile de zidari, betonişti, Grigore Marin, iar acesta nu a
Pînă la 20 septembrie au fost boli zăbovea pe schele printre vopsitori-zugravi, toţi construc­ cedat întîîetatea în privinţa ca­
gătirea solului ? Cele 14 teascuri au fost şi ele torii şantierului s-au chemat lităţii Iui Iosif Petruţ. La sfîr-
RĂSPUNS : In actuala cam­ transportate şi încorporate în zidarii din echipa lui loan Ur- reciproc la întrecere pentru a şitul fiecărei zile de muncă, şe­
sol peste 37.380 tone gunoi de i* t• rr suţ. Dădea îndrumări, urmărea ful brigăzii verifica lucrările
panie d ' toamnă în raion '1 nos­ pe fiecare în parte cum lucrea­ CONSTRUCTORI executate sub aspect calitativ şi
tru, va trebui însăm înţată o su­ grajd. Totodată, au fost organi­ dădea calificative, îndrumări.
prafaţă de 10.700 ha. Dintre zate 68 centre (la gospodăriile ză. Apoi se consfătuia cu şeful Şl CONSTRUCŢII
acestea, 2.500 ha. vor fi semă­ colective, întovărăşirile agricole brigăzii. Meşterul Doboli şi şe­ La recepţia lunară a lucrări­
nate tot după păloase, 1.600 ha. şi pe lingă sfaturile populare lor, cu ocazia întocmirii foilor
după leguminoase, 800 ha. după ful de brigadă Ursuţ s-au fră- de lucru, meşterul Alexandru
direrite alte culturi prăşitoare comunale) în cadrul cărora s-au mîntat zile întregi să afle de
şi 5.800 ha. in porumbişti. După condiţionat pînă acum 2.035 Doboli şi şeful lotului verificau
unde veneau neajunsurile în
tone seminţe, iar 299 tone au realizarea sarcinilor de plan. In
fost tratate cu antimălurice. O
brigadă erau mai mulţi tineri,
grijă deosebită s-a acordat cu o calificare mai slabă. E drept
că oamenii se străduiau să facă

cum se vede, c e a _____________ ____________ schimbului de să o treabă mai bună, dar cunoş­ realiza mai repede sarcinile ce şi dădeau calificative tencuieli­
mînţă prin ba­ le reveneau. Brigada lui loan lor executate Ia blocurile in tra ­
mai mare su­ Depănătoarea tinţele teoretice şi practice nu Ursuţ s-a luat la întrecere cu te în finisaj. De trei luni însă,
zele de recepţie. Nastasia Simion le erau la nivelul cerinţelor. cea a vecinului de bloc Vasilo cele mai bune calificative la lu­
prafaţă va fi Inferviu cu tovarăşul Peste 100 tone este una din Trebuia deci acţionat în acea­ Carloanţ. Fiecare a început cam crările de finisaj Ie-a primit
insămînţată in­ stă direcţie. în acelaşi timp lucrările Ia cîte brigada condusă de loan Ursuţ.
de grîu şi 25,3 muncitoarele un bloc, tip S, cu 48 apartam en­ Rezultatele au situat-o în frun­
tr-adevăr, pe te- inginer agronom fruntaşe in în­ Biroul organizaţiei de partid te din cvartalul „gara nouă“. A tea întrecerii socialiste din ca­
trecerea socia­ şi comitetul sindicatului drul şantierului, întrecere pen­
renuri care abia ŞTEFAN HOM ORODEANU, tone orz, au şi listă, de la fila­ din cadrul grupului IV de fost o întrecere pasionată. tru o calitate superioară a lu­
acum se elibe- v fost schimbate cu tura din Lupeni. şantiere al I. C. S. Hunedoara, Fruntaşi au fost cînd zidarii lui crărilor.
In luna trecută Carloanţ cînd cei ai Iui Ursuţ.
rează. Acest iu- vice p re şe d in te al S fatu lui soiuri de mare ea a depăşit împreună cu conducerea şantie­ Acum brigada şi-a realizat
productivitate. sarcina ăe p l a n rului, hoiărîseră să înfiinţeze De cîteva săptămîni, Ia cele încă un angajament. A term i­
cru, va fi posibil n0 pU|a r ra io n a l O ră ş tie Secţia agricolă cu 6 la sută. In cursuri de ridicare a calificării două blocuri, s-au început lu­ nat conform graficului lucrările
de realizat dato- ^ septembrie, pină pe profesii. Necesitatea lor crările de finisaj. Meşterul Ale­ de finisaj la apratamentcle de
raională, condu­ acum, se men­ reieşea tocmai din sarcinile xandru Doboli a ţinut să a tra ­ pe două scări de Ia blocul J3î).
ţine de aseme­ sporite ce reveneau şantierului, gă încă de la început atenţia
toate gospodări- cerea bazei de nea printre mun­ de grăbire a ritmului şi îmbu V. HARMANEANU
citoarele frun­ nătăţire a calităţii. loan Ursuţ
ile colective şi întovărăşirile agri­ recepţie şi sfaturile populare co­ taşe. şi-a adunat atunci şi el ortacii.
Au discutat îndelung cine să se
cole şi-au stabilit din vreme so­ munale, au sarcină să ajute la In clişeu: De­ înscrie la şcoală. In prima zi, pe
pănătorea Nas­ băncile şcolii unde au început
lele pe care se va însămînţa intensificarea schimbului de să- tasia Simion la
griul. In acest fel vor putea fi mînţă. Cit despre încercarea locul de muncă.
folosite mijloacele mecanizate puterii de germinaţie a semin­
f lN
ale staţiunii de maşini şi trac­ ţelor, aceasta s-a făcut la La­
toare, ătit la executarea arătu­ boratorul pentru controlul se­ Din resurse interne

rilor, cit şi la însămînţat. minţelor din Alba Iulia, unde Colectivul de muncă al depou­
lui C.F.U.-triaj din cadrul C. S.
Executarea arăturilor adinei toate gospodăriile colective şi Hunedoara este preocupat in cursurile de ridicare a califică­
de vară a început în raionul majoritatea întovărăşirilor agri­ permanenţă de descoperirea şi
nostru încă din timpul seceri­ folosirea resurselor interne. Ca rii. se aflau şi 12 oameni clin
şului. Pe mari suprafeţe, în u r­ cole din raionul nostru au tri­ urmare colectivul de aici a ve­
ma eliberării terenului de ce­ mis probe. In acest an nici o nit în ultimul timp cu o serie brigada condusă de loan Ursuţ. LA S E M Ă N A l
realele păioase, au fost arate de propuneri ae imDunacaţire Dar cunoştinţele teoretice că­
miriştile, precum şi terenurile unitate agricolă socialistă nu va a condiţiilor de muncă.
de pe care s-a făcut recoltarea putea să înceapă semănatul de- pătate la cursul de ridicare a
leguminoaselor. Datorită secetei Pînă nu de mult, ridicarea de
prelungite din ultima vreme, cît pe baza unui buletin de ana­ pe osii a locomotivelor în ve­ calificării trebuiau întărite prin
aceste arături s-au uscat. De liză cu care să facă dovada că derea efectuării unor reparaţii
aceea noi am luat măsuri să fie sămînta este de bună calitate. se făcea cu vinciul manual. De practică. De aceea, fiecare din — Miine începem ! Am vor­ au controlat pinîoanele, le-au
lucrate din nou cu cultivatorul tulind însă, maistrul Gheorgiie cei 12 elevi au fost repartizaţi bit cu tovarăşul inginer agro­ reglat şi aşezat la loc. Ope­
la adîncimea de însămînţare şi ÎNTREBARE : Există în raio­ Ghit*ă s*i lăcătuş»ii Alexandru pe lingă oamenii cu o calificare nom. Se poate semăna or­ raţia a durat circa 3 ore.
să fie tăvălugite şi grăpate. Cit Szilagy, Bojan loan şi Gh. San­ mai ridicată. loan Ursuţ, Petru zul.
despre porumbişti, acestea au şi nul Orăştie posibilităţi pentru du au confecţionat un vinci Cojocarii şi Grigore Marin i-au — De-acuma-i gata ! Tre-
efectuarea însămînţărilor în li­ pneumatic. Astfel, de unde îna­ ajutat pe tovarăşii lor de mun­ Cei doi fraţi, Ion şi Mihai buie să-i dăm bătaie. Pină
început să fie eliberate prin re­ inte ridicarea unei locomotive Bulkeşer, mecanizatori la se întunecă mai e destul
coltarea porumbului. Pentru a mita epocii optime ? dura circa 2 ore, acum această t f J if G.A.S. din Petreşti, trupul timp pentru ca să putem se­
avea eliberată în scurt timp în ­ RĂSPUNS: După părerea noa­ operaţiune se face în 5-6 minute. Clinic, aprobară hotărirea măna aceeaşi suprafaţă ca şi
treaga suprafaţă ce urmează a Vinciul pneumatic a fost con­ Conferînfe pe fe m e infernationaSe luată, care le-a fost trans­ ieri. Viteza zilnică de lucru
fi insăminţată în toamna' acea­ stră, în raion, primele îngheţuri fecţionat din resurse interne. misă prin tovarăşul lor de nu trebuie să scadă. Să nu
sta cu grîu, s-au luat măsuri să încep în jurul datei de 10-15 In cursul acestei săptămini, in numeroase localităţi din re­ muncă, candidatul de partid uităm că mai avem încă 21
fie recoltate întîi parcelele ce Tot din resurse interne a fost giunea noastră, oamenii muncii au avut prilejul să audieze Elst Toma. ha. ia „Frăgari“. Şi apoi, in
intră în solele destinate acestei decembrie. Aceasta înseamnă confecţionat şi montat un cio­ conferinţe cu privire la actuala situaţie internaţională. întrecerea cu cei de la Vinţi-
culturi. Inginerii şi tehnicienii că, cel mai tîrziu pînă la 20-25 can pneumatic şi un compresor. — Bine. Care va fi planul şoara, trebuie să ne situăm
noştri sînt permanent pe teren octombrie, trebuie să terminăm Astfel, în cadrul joii de ti neret ce a avut loc la clubul de bătaie ? neapărat in frunte. Doar am
pentru a îndruma pe colectivişti „Fllimon Sirbu“ din Hunedoara, tov. Mihai Schneider, mem­ promis aceasta tovarăşului
şi întovărăşiţi să recolteze po­ insăminţările pentru a asigura bru ai comitetului U.T.M. din întreprinderea de construcţii side­ Mihai va ara, tu Ioane Dragoş, organizatorul de
rumbul în întregime, atît ştiu- astfel plantelor circa 50-60 de rurgice, a conferenţiat despre: „însemnătatea încheierii trata­ vei discui, iar eu vin in urmă partid al S.M.T.
leţii cit şi cocenii, pentru ca în zile necesare dezvoltării şi acu­ tului de pace cu Germania“. cu semănătoarea. Miine dimi­
acest fel porumbiştile să poată neaţă intrăm tustrei pe cele ...Soarele apusese de mult.
fi eliberate şi arate în cel mai mulării de rezerve de hrană Aceeaşi conferinţă a fost ascultată cu mult interes în săp- 22 ha. de la Dealul Mozil. Dar, în liniştea nopţii, cele
pentru iarnă, utilajul existent tămîna aceasta şi de oamenii muncii din comunele Zam, 3 tractoare conduse cu dibă­
scurt timp. în dotarea S.M.T., a gospodări­ Vata etc. ...19 septembrie. Cînd soa­ cie de comunistul Mst Toma
ilor colective şi întovărăşirilor rele a început să mijească şi fraţii Bulkeşer înaintau la
Pentru a asigura executarea la orizont cei trei prieteni şi lumina farurilor.
unor arături de bună calitate, agricole care este in perfectă tovarăşi de muncă începuse­
noi am îndrumat staţiunea de stare de funcţionare, face po­ ră deja lucrul. In prima zi Ajuns la un semn făcut de
maşini şi tractoare să tragă sibilă realizarea unei viteze zil­ au muncit, mult. Şi rodul s-a cu ziuă, tractoristul Elst opri
brazde înguste şi să discuiască nice de arături şi însâmînţări de putut vedea. Pe 12 ha., sub maşina, sări jos de pe ea
repetat locul, acolo unde arătura circa 780-800 ha., ceea ce în­ pămintul răscolit uniform şi şi-i chemă şi pe ceilalţi doi.
este totuşi bolovănoasă. bine sfărîmat, fusese intro­
seamnă că în cel mult 14-15 zile dusă săminţa de orz. — Gata ! Pentru azi ajun­
noi putem termina de însămîn­ ge ! Cu ce-am făcut ieri
ţat întreaga suprafaţă planifi­ A doau zi, pe la prim, avem aproape 30 ha. Aici, la
cai ă. Rămîne doar, ca acest uti­ tractorul lui Mihai s-a de­ Dealul Mozii, ne-au. mai ră­
fectat. Din urmă venea Insă mas doar două ha. De miine,
laj, ca şi toate atelajele, să fie fratele său cu polidiscurile şi putem trece la „Frăgari“.
folosite raţional, în care scop se Toma cu semănătoarea. Tre­
dă o mare atenţie organizării buia teren, iar tractorul care Pe drumurile ce şerpuiesc
purta plugul stătea pe brazdă. printre haturi, echipa lui
muncii în toate unităţile agri­ Toma Elst se îndrepta spre
cole socialiste. Pe alocuri, însă- — Ce are? casă. Mecanizatorii încheia-
mînţările au şi început. Printr-o — Ceva la cutia de viteze. seră o zi bogată de muncă.
ÎNTREBARE : Ce alte măsuri bună organizare a muncii şi prin S-au apucat toţi de treabă.
au fost luate pentru executarea folosirea fiecărei ore bune de 100.000 volume difuzate Au desfăcut cutia de viteze, A. DAVID L
însămînţărilor în condiţii agro­ lucru, noi vom reuşi cu siguran­
tehnice corespunzătoare ?
ţă să executăm toate lucrările Prin librăria „Ion Creangă“, periodice cu cărţi noi, vitrine
RĂSPUNS : In primul rînd, în epoca optimă. din Petroşani s-au difuzat în de coperţi false etc.
acest an aproape 100.000 volu­
BBS: me de literatură beletristică, Numai în întreprinderile oraşu­
tehnico-ştiinţifică şi politică. lui s-au organizat 22 de ştan­
Responsabilul librăriei, tov. Ro­ duri, prin intermediul cărora
man Francisc, se preocupă per­ aproape 300 iubitori ai cărţii
sonal de organizarea unor acţi­ şi-au procurat biblioteci perso
uni menite să contribuie la nale în valoare de 100-500 lei.

popularizarea cărţii în rînd u1 I. STOIENESCU
maselor de cititori. Intre aceste
corespondent

acţiuni se numără recenziile or­

ganizate la staţia de radioficare

şi la clubul orăşenesc, expoziţii Noi modele de îmbrăcăminte şi încălţăminte

O nouă construcţie m odernă Industria uşoară a realizat fulgarine. Fabricile de confec­ şi sortimente de Încălţăminte
pentru sezonul răcoros noi ar­ ţii şi tricotaje trimit comerţu­ de toamnă şi iarnă realizate dc
( De curlnd, in pregătire armarea T.A.R.O.M. şl A- 1 lui sute de noi modele de cos­ fabricile din acest sector, circa
C. oraşul Deva au tn- fundaţiei. ticole de îmbrăcăminte şi încăl­ tume, taioare, rochii, fuste, pan­ 100 sint modele noi. Intre al­
L ceput lucrările pen- genţia I.R.T.A. ‘ ţăminte. taloni, pulovere, treninguri, ba-
Clădirea va avea lonseide, paltoane, pelerine, len­ tele se livrează magazinelor în­
tru construcţia două etaje, parter, întreaga con- J Sectorul textil produce citeva călţăminte cu noi modele.
f noii c l ă d i r i a mezanin şi subsol. zeci de noi ţesături clin lină, jerie şi alte obiecle de îmbră­
L P.T.T.R. In prezent La parter, pe lin­ strucţie va fi exe- 4 căminte. O atenţie deosebită a Obiectele pentru sportivi si
gă oficiul P.T.T.R. bumbac, mătase şi fire sintetice. turişti, de marochinărie şi blă­
[ se lucrează la să- cutată din cadre j Printre acestea se află stofele fost acor.'’n*s. îmbogăţirii sorti­ nuri, în culori şi modele va­
j- păturile de funda- şi centrala telefo­ din fibre sintetice asemănătoa­ mentelor dc articole pentru co­
ţ ţie, care sînt exe- de beton armat ) re tergalului — pentru costu­ pii şi şcolari, pentru aceştia riate, completează gama noilor
(. cutate in propor- nică automată, vor me bărbăteşti, rochii şi fuste, produse.
t ţie de 80 la sută şi funcţiona agenţia monolit, iar faţa- 1 stofele bucle cu efect de mo- creîndu-se o gamă mai variată
de voiaj, agenţia hair, ţesăturile din păr de că­ de produse textile, confecţii şi In total industria uşoară a
In secţia mecanică a U.R.U.M. Petroşani se desfăşoară o este in curs de da va fi placată ' milă pentru pardesie şi paltoa­ tricotaje. creat pentru a fi produse în cea
susţinută întrecere pentru depăşirea planului, de producţie şi ne, din bumbac mercerizat pen­
îmbunătăţirea calităţii pieselor lucrate. Printre fruntaşii in cu marmură. j tru lenjerie şi din reion pentru Din marele număr de modele de a doua jumătate a acestui
această întrecere se numără şi utemistul loan Nicolescu. Lunar an circa 2,500 noi modele şi ar­
el depăşeşte norma cu 60—65 la sută. Construcţia va ! ticole.

In clişeu : Tov. loan Nico;eseu la locul de muncă. avea o linie arhi- -j

tectonică modernă, ţ

1— f u i U -/ I f i 1 r v