Page 82 - 1961-09
P. 82
mm DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr. 20P8
3 BWBBaM?tf?»x V ^aa^am BW m ŞţeK f^^^m m O iagfiaiB^tBaW Bm attI
Alegeri în organizaţiile de parfid A apărut
De Ia turnătoria
Să avem în vedere perspectiva uzinei „Victoria" TRIBUNA
din Gâlan pornesc
zilnic spre şantie n r. 331242
rele de construcţii
Săotămînal de cultură
La întreprinderea minieră, din Comuniştii Mihal Bara, Culcea calitate, 999 vagoane cu mine de locuinţe canti DIN CUPRINS: Ion M aniţiu: în*
Cosma, Nicolae Jurcoane şl alţii tăţi însemnate de demnul raţiunii; Mircea Zaciu: Ga*
Teliuc, sectorul I are o deosebi au făcut propuneri pentru in reu de fier. Iată deci ce în radiatoare de bună laction-memorialistul; Ion V lad:
tă importanţă. Minerii din acest tensificarea transportul sterilu seamnă să lucrezi neatent, să calitate. Printre Schiţa în „Gazeta literară"; Ionel
sector au sarcina de a pro fruntaşii în pro Gheorghiţâ: Congresul asociaţei geo
duce In fiecare lună mii lui, pentru îmbunătăţirea lucră fugi după cantitate neglijînd ca ducţie sînt şi mun logice carpato-balcanice; MOREANA,
rilor de deblocări şi descopertă. litatea. Adunarea organizaţiei citorii din echipa reportaj de Adrian Ghijilchi; VER
de tone de minereu nece Realizarea acestor lucrări trebuie Iui Marin Budu şi SURI de Nicolae Tăutu şi Negoiţă Iri*
sar furnalelor de la Hune deci să fie principala preorupa- de bază a luat atitudine împo Petru Sîrbu. Ei de mie; GRON1GA LITERARA: Ion Oar-
re a conducerii sectorului şi în triva unor membri şl candidaţi păşesc lunar sar
doara şi Călan. Zilele acestea, mod deosebit a conducerii teh- cinile de plan cu căsu : „De dragoste“ versuri de Cice
nico-administrative a întreprin de partid ca Francisc Costescu, 28-30 la sută. In rone Tcodorescu.
comuniştii de aici au avut adu derii. Orice tărăgănare a lucră Gheorghe Blidaru, Ioan Duma luna august, echi
narea pentru dare de seamă şl rilor de pregătiri poate să aducă şi alţii, care nu dau importanţă pa a redus rebutul ARTIGOLE, NOTE, ÎNSEMNĂRI,
alegeri. Semnificativ este faptul după sine mari greutăţi în re a cu 7,4 la sută faţa VERSURI, RECENZII, SPORT UE:
lizarea sarcinilor de plan în lu alegerii sterilului, nu respectă de norma admisă.
că încă cu multe zile înainte de nile viitoare. Nu poate fi numit granulaţia. Mulţi participanţi la Ana Blandiana, Grigore Beuran, Au
această adunare, biroul organi bun gospodar acel conducător IN CLIŞEU: Ma rel Gîmpeanu, C. Gostan, Constantin
zaţiei de partid a lucrat intens. care nu se gîndeşte şi la ceea ce discuţii au făcut propunerea de rin Budu şi Petru
Cu sprijinul unor membri de trebuie făcut mîine, la măsurile a se organiza mai temeinic în Sîrbu în timpul lu Gubleşan, Geo Dumitrescu, Ion Grn-
partid cu experienţă, biroul or ce necesită a fi luate. trecerea socialistă, de a se tine zoni, Mircea Marian, Paul Aîaxim, O*
ganizaţiei de bază a întocmit da o evidenţă operativă a rezulta
rea de seamă. Darea de seamă Există posibilităţi de a realiza
a fost Întocmită cu mult simţ telor obţinute în muncă de fie
da- răspundere, a avut un conţi care brigadă, de a se intensifi
ca munca de propagandă, de a
nut bogat, a fost interesantă, o-
se îmbunătăţi agitaţia vizuală
etc.
ferind o bază trainică de discu aceste lucrări ? Comuniştii au P rin cip a l este şi ce se crului. vidiu Olteanu, Ion Popa, Al. Septi-
ţii. In cuvintul lor, membrii şl răspuns în mod unanim : da 1 miu, Ana Şoit, G. Tăcu etc.
candidaţii de partid, pe baza ce In acest scop este necesar să se h o tă ră şte p e n tru v iito r
lor prezentate In darea de seamă
cit şi a cunoaşterii unor aspecte asigure o mai bună funcţionare Pe baza dezbaterilor, aduna
concrete din muncă au făcut o rea generală a organizaţiei de
profundă analiză a principale a excavatoarelor, a forezelor, să bază din acest sector a adoptat
lor probleme, au venit cu propu o hotărlre în scopul îm bunătă
neri pentru îmbunătăţirea mun- se îmbunătăţească transportul. ţirii muncii în viitor. Hotărirea Comisiile permanente— sprijin S p e c ta c o l dat de copil
vii în viitor. _ _ prevede o serie de măsuri bune.
Acolo unde nu sînt suficiente S-a prevăzut să se treacă la
L u cră rilo r p re g ă fifo a re — transportul auto în orizontul
foreze să se folosească perfora III, să se repartizeze artificieri Duminică, la ora 14, in sala o scenetă pentru care costumele
to a tă afenfia pe brigăzi şi pe schimburi, să se căminului cultural din ŞoimuŞ au fost confecţionate de către
toarele. Nu se poate aştepta. preţios în actioitatea sfatului va avea loc o conferinţă pe te părinţii copiilor sub îndrumarea
Comuniştii din această orga analizeze trimestrial situaţia me agricole, urmată de un spec educatoarei 'María Fecheci.
nizaţie, pe lîngă faptul că au Este o muncă mal anevoioasă protecţiei muncii, să fie reparti tacol prezentat de cei mat mici
discutat amănunţit lipsurile exis zaţi comunişti la toate locurile locuitori ai comunei. In progra 1La serbare, din iniţiativa Co
tente pînă în prezent în proce dar deosebit de necesară. Exca principale de muncă, să se ţină mul artiştilor amatori de la gră mitetului de sprijin al grădini
sul de producţie, s-au gîndit cu lunar conferinţe pentru creşte diniţa sezonieră de copii, vor ţei, se organizează şl o tombolă.
temeinicie şi în mod deosebit la vatoarele trebuie să încarce. Este rea şi educarea candidaţilor de popular intra cîntece, dansuri, recitări şl
ceea ce trebuie făcut pentru în partid etc. Multe din prevederile AURELIA CERCHA
făptuirea sarcinilor ce le revin Inadmisibil, aşa cum au spus hotărîrii elaborate cu prilejul
In viitor. acestei adunări sînt însă forma corespondentă
tov. Haida Ion Matei, Vlad A- le, generale. Hotărîri ca : să se Pe lingă Sfatul popular al raionului
In acest sector sînt multe lu ia măsuri pentru intensificarea Haţeg activează 5 comisii permanente.
cruri de realizat. Minerii pro postol şi alţii, ca trenurile să alegerii sterilului din minereu, Ele îşi aduc un aport însemnat la tervenit pentru a se aloca fondurile şi
duc minereu mai mult. In acest să se ia măsuri ca parcul de u- rezolvarea cerinţelor crescinde ale ce utilajul necesar, lucru ce e pe calc de
an el au dat peste plan mal bine staţioneze ore în şir neavind ce tăţenilor. Aceste comisii vin cu nume
de 2.600 tone minereu. Dar pro tilaje să fie mereu In stare de roase propuneri în faţa Comitetului rezolvare.
blema nr. 1', aşa cum spunea transporta. <» funcţionare, să se intensifice lu executiv al sfatului popular raional şi
tov. Culcea Cosma, este „asigu crările de deblocare şi de pre luptă pentru traducerea lor în viaţă. Şi comisia permanenta agricolă a
rarea unor condiţii bune de lu Se impune de asemenea, aşa gătire a sectorului etc., fără a desfăşurat o activitate bună. Comitetul Vaccinările antivariofice
cru pentru viitor“. Aceasta este cum a reieşit din adunarea de se indica concret ce trebuie fă Cea mai fructuoasă activitate a des- executiv al sfatului popular raional
dare de seamă şl alegeri a orga cut in această direcţie, fără să fâşurat-o comisia permanentă de in Haţeg şi-a propus să identifice tere
de altfel chezăşia îndeplinirii fie trasate sarcini precise de re dustrie locală şi gospodărire comunală.
nizaţiei de bază din acest sector, zolvare unor membri de partid, Preşedintele ei, tov. Ioan Slobodaş, nurile favorabile pomilor fructiferi şi
prevederilor de plan pe trim es împreună cu întregul colectiv, a dus vii. Comisia permanentă agricolă a ve
luarea unor măsuri de înlătu pînă in prezent o muncă organizată, nit cu propunerea ca această identifi
pe baza unui plan bine alcătuit. Ca care să se facă de către brigăzi, for
rare a oricărei defecţiuni a sta primă problemă care a stat în faţa co mate din ingineri şi tehnicieni care sa si antidifterice
misiei, a fost studierea posibilităţii in
ţiei de sortare şi a funlcularelor, troducerii curentului electric în mai stabilească precis aceste bazine. Pînă
multe sate din raion. După ce a făcut în prezent au fost identificate 85 ba
pentru a se crea toate posibili un studiu aprofundat, comisia perma In vederea eradicării diîteriei încă vaccinaţi, vor face vacci
nentă a venit cu propuneri concrete. zine ce urmează să fie plantate. şi a prevenirii îmbolnăvirii de narea după schema tip.
tăţile de depozitare a minereu variolă, organele medlco-sanita-
O altă problemă luat., în studiu a re au sarcina de a face Imu Revaccinarea copiilor vacci
lui, de respectare a zilelor p la fost aceea de a găsi posibilităţi pentru nizarea populaţiei infantile. A- naţi în primăvara acestui an se
ieftinirea construcţiilor în G.A.G. Co cest lucru se face numai prin va face cu acelaşi tip de vac
nificate pentru revizia şi rep a misia a propus ca unele materiale (pia vaccinare. cin (A.D.P.A.) iar cei Inocu
tră, nisip, var, balast, material lem laţi cu bivaccin — difterote-
rarea unor utilaje etc. ,r In difterie, vaccinarea se fa tanic — li se va injecta din
ce prin injecţii. Vaccinarea an- nou bivaccin.
C a lita te a minereului
trebuie îm bunătăţită
trul IV şl mai ales pe anul 1962. Este cunoscut faptul că în fără a se fixa termene de re a Astfel, s-a propus construirea unei li nos şi chiar cărămidă) să fie procura tivariolică în acest an se va Este necesar ca toţi copiii năs-
urmă cu clteva luni, la Teliuc, nii de înaltă tensiune pe distanţa Ha te pe plan local, iar în fiecare G.A.G.
In sectorul nr. 1 însă, în goa a pornit valoroasa iniţiativă lizare etc., nu sînt destul de o- ţeg—Călan. Propunerea a fost aproba să se formeze echipe lărgite de face în luna septembrie iar cuţi între anii 1953 şi 1 ianua-
„Nici un vagonet de minereu tă urmînd ca la începutul anului 1962 constructori dintre cci mai pricepuţi
na după minereu, s-a „uitat" rebutat“. Ea a găsit ecou în rîn- ficace. să se înceapă lucrările. La reţeaua de oameni. Rezultatele au fost cit cei care din di- vie 1961, la care
dul multor mineri. Aici, însă, în înaltă tensiune vor fi legate 19 sate, se poate de bune. Astfel, la
executarea lucrărilor de deblo acest sector, iniţiativa nu a fost In acest sector munca dintre care 15 sate aparţinătoare rabi Sibişel, s-a construit un grajd ferite motive me- nu există certi-
destul de susţinută. Organiza nului Haţeg. Cetăţenii din satele res cu o capacitate de 130 capete, care
care şl descopertă. In orizontul ţia de partid nu a desfăşurat o de întărire a disciplinei în pective au primit cu bucurie propune a costat 56.000 Ici în loc, de 180.000 Ici dlcale sint amî- SFATUL tudine că au
muncă temeinică pentru a obţi rea şi au votat sumele necesare elec cit era prevăzut în deviz. Ca exemple
III unde zonele mineralizate slut ne rezultate mai bune. Acest lu rindul minerilor trebuie trificării. Fondurile au fost votate nu în acest sens mai pot fi date G.A.G naţi. vor fi vac- M E D I C U L U I fost vaccinaţi an-
mai pentru introducerea curentului e- din Demsuş, Plopi şi Brclea Romină,
descoperite, nu se poate avansa cru se reflectă şi în situaţia exis îmbunătăţită. Organizaţia de lectric în satele respective. Linia de care au executat construcţii ieftine. cinaţi pînăî n _____________________________ terior antidifte-
tentă, Furnaliştiihunedoreni au partid, biroul nou ales va tre înaltă tensiune va li construită din
din cauza rămînerll în urmă a respins în acest an, fiind de slabă bui să ţină cont de propuneri Comisia permanentă comerţ şi coo ziua de 5 octom- ................ - ..ric sau au fost
fondurile statului. In satele planificate peraţie s-a preocupat in special de lăr
deblocărilor din orizontul II, le ce s-au făcut şi să desfăşoare spre a fi electrificate in anul 19H2 girea reţelei de desfacere, buna deser brie a.c. vaccinaţi incorect (vaccinare
o activitate susţinută, astfel in printre care Baril Mare, Livadia, Pui vire şi aprovizionare a unităţilor cu un
unde din păcate, în acest an, cit în viitor treburile să meargă şi Ostrov s-au şi încasat sumele res larg sortiment de produse. In urma Vaccinarea se efectuează la incompletă, incorectitudine ca
mai bine. pective. propunerilor făcute s-a construit la
s-au efectuat puţine lucrări. In copiii de vîrsta 3-15 luni, la e- timp între vaccinări — interval
zonele mineralizate — s-a ară Tot comisia amintită a propus ca Lunca Cernii un magazin model, iar
tat cu prilejul acestei adunări Ic-vii din clasa I-a elementară, mai mare de 12 luni de la in-
— se găsesc cantităţi mari de
steril. Acest lucru nu este bun precum şi la toţi copiii pînă tiia vaccinare. interval mai
Trecînd la alegerea noului bi Ia 7 ani, care au rămas nevac- mare de 24 de luni între vac
rou, comuniştii din această or
ganizaţie de bază au propus şi cinaţi (omişi, contraindicaţi, cinarea I-a şi a Il-a, interval
au ales oameni de nădejde, co vaccinaţi fără succes). mai mare de 4 ani între vac-
munişti activi, cu iniţiativă. Ca
Intre vaccinarea şi revaccina- cinarea a Il-a şi a Hl-a), să fio
rea antivariolică şi vaccinarea aduşi la circumscripţiile medi-
Un noucomplex de deservire secretar al organizaţiei de bază întreprinderea de industrie locală să la Haţeg s-a amenajat un magazin de B.C.G., va fiun interval de 60 cale.
exploateze cuarţul din masivul Rete de zile, iar intervalul între al Muncitorii sanitari ajutaţi de
a fost ales minerul fruntaş zat, din apropierea satului Zeicarii. mobilă. încă un centrii dc desfacere a te vaccinări de 30 de zile.
Culcea Cosma. După ce au fost luate probele s-a in- părinţi, profesori şi organele dc
plinii şi iui bufei expres. Vaccinarea şi revaccinarea an- Cruce roşie, sint datori să or
GH. CALINE,SCI! lidifterică simplă sau asociată, ganizeze mobilizarea tuturor
Comisiile permanente raionale puteau se va efectua intre 1 octom copiilor Ia vaccinare. Vaccina
Centrul minier Gurabarza s-a brie — 31 decembrie 1961. Re rea antivariolică şi vaccinarea
schimbat mult în anii regimu La parterul complexului sînt să aducă un aport şi mai substanţial vaccinarea întâia antidifterică
lui democrat-popular. Dacă îna amenajate centrele de primire se va face la 6-9 luni de la antidifterică este obligatorie,
inte predominai: citeva clădiri, şi predare a comenzilor, atelie iu rezolvarea cerinţelor oamenilor mun prima vaccinare, cu limită ma-
azi, prin grija partidului şi gu rul foto, frizeria şl coafura, Părinţi ! Pentru o bună des-
vernului, s-au ridicat blocuri atelierele de reparaţii radio şi Sâptămîna na 00 cii dacă erau mai mult sprijinite de !rimă de 13 luni. Revaccinarea făşurare a vaccinărilor, pentru
Impunătoare în care locuiesc ceasornice, confecţii după co sănătatea copiilor voştri şi a
mineri sau muncitori de la uzi mandă pentru femei şl bărbaţi, sfatu 1 popular raional. Din această a doua se face la 16-24 luni colectivităţii, prezentaţi copii la
na de preparare a minereurilor. iar la etaj sînt amenajate alte vaccinare în zilele şi orele sta
ateliere de lucru, spaţioase şl cauză o parte din obiectivele Irecute de la revaccinarea I-a. bilite.
Paralel cu construcţia de lo luminoase. La atelierul de repa
cuinţe, se dezvoltă şi reţeaua raţii încălţăminte s-a introdus în planurile dc muncă ii-au fost încă Elevii de clasa I-a vor fi re- Dr. MIRCEA TRIF
lucrul pe faze şi operaţiuni care
de deservire. Astfel, la sfirşitul dă un randament mare, contri realizate. Comisiile permanente n-aii vaccinaţi iar cei ce n-au fost Medic specialist pediatru
buind şi la îmbunătăţirea ca
lunii august, a fost dat In fo lităţii. In aceste sile ale „Săptăm inii Crucii roşii.“, continuă să se fost sprijinite suficient nici în alcă
losinţă un complex de deservire desfăşoare tot mai multe acţiuni. întreprinse ele organele de tuirea planurilor de muncă. Din aceas
Cruce roşie din cadrul regiunii. Sînt organizate conferinţe, ac
al cooperativei meşteşugăreşti ţiuni de curăţenie, caravane sanitare etc. Iată citeva din ac tă cauză s-au inclus în planuri uncie
ţiunile întreprinse pină acum.
„Moţul“, care este al doilea de obiective care nu erau de competenţa
acest fel în regiune. comisiilor permanente. De exemplu,
comisia comerţ şi cooperaţie îşi pro
Consfătuiri cu donatorii şi primitorii de sînge punea să urmărească felul cum sînt
respectate preţurile la unele articole
La acţiunea patriotică de a s-au întilnit cu primitorii de din comerţ, sarcină ce-i revenea secţiei Caravană stomatologică pentru mineri
dona singe se alătură tot mai singe. Un număr de 5 primitori,
mulţi oameni ai muncii. Pentru luind cuvintul, au mulţumit do comerciale a sfatului popular.
a dezvolta legăturile intre cei natorilor pentru actul lor de un
care donează şi cei care primesc înalt umanism. Comitetul exCs'iitiv al statului popu Pentru a doua oară în acest numeroase consultaţii. La între
singe, zilele trecute s-au orga an, la Ghelar, a venit din par prinderea minieră, în decurs de
nizat consfătuiri între aceştia. O asemenea consfătuire a a- lar raional Haţeg va trebui să ţină tea Ministerului Sănătăţii şi 30 zile, la peste 50 de mineri ii
Astfel, în oraşul Hunedoara, un vut loc şi în oraşul Brad. Aici Prevederilor Sociale o caravană
număr de peste 100 donatori au participat peste 60 persoa in mod regulat şedinţele de colaborare stomatologică. înzestrată cu s-au făcut plombări, extracţii,
din localitate şi împrejurimi ne. Primitorii de singe au ofe aparatură modernă şi deservită
Construcţia are o linie moder Toate atelierele şi centrele de rit flori donatorilor. cu birourile comisiilor permanente, coroane dentare etc.
de un personal medical de spe I. DUMITRESCU
nă şi este amplasată in apropie primire, sînt dotate cu mobilier astfel ca el® să-şi desfăşoare activita cialitate, caravana a acordat
corespondent
rea blocurilor nou construite. modern şi cu utilaje noi. tea în mod organizat, operativ şi
eficace.
Aici îşi desfăşoară activitatea In cadrul complexului lucrea V. ALBU
peste 60 de membri cooperatori ză muncitori pricepuţi, cu expe
în diferite meserii. rienţă In producţie.
fsa = = = in mijlocul sătenilor Pentru îmbunătăţirea activităţii coregrafice
Organizaţi intr-o caravană sa O caravană asemănătoare for In cursul lunii septembrie a c. cest curs activităţii coregrafice cele mai vechi dansuri pădure-
nitară, un grup de 5 medici spe mată din 4 medici, 2 surori şi s-au ţinut la Ilia cursurile pen din regiune, ar fi fost cu mult neşti din ţară. La cel de al
cialişti şi 4 echipiere sanitare 6 echipiere sanitare s-a depla tru instructorii de dansuri din mai eficient şi ar fi avut o ra V-lea concurs al formaţiilor
din Brad s-au deplasat zilele sat în satul Tomnatec, comu regiune, organizate de Casa re ză de cuprindere teritorială mult artistice de amatori, aceste dan
acestea în mijlocul cetăţenilor na Bulzeşti. Personalul medical gională a creaţiei populare. 52 mai mare, dacă toate secţiile de suri au fost prezentate la faza
din satul Criş. Cu această oca a acordat un mare număr de de învăţători — instructori ai e- învăţămint şi cultură ale sfa finală de la Bucureşti. Aceste
zie s-au acordat consultaţii gra consultaţii individuale şi a re chipelor de dansuri — deveniţi succese ar fi trebuit să stimu
tuite unui număr de 70 de oa coltat 40 probe de singe pen „elevi“ pentru 10 zile, s-au stră turilor populare raionale şi oră leze însă şi mai mult activita
meni ai muncii. Totodată s-au tru analiză. duit să asimileze materialul p re -' şeneşti, precum şi casele raio tea de valorificare a folcloru
vizitat, sub aspect sanitar, 74 dat pentru ca întorşi în satele nale de cultură, ar fi manifes lui coregrafic.
locuinţe. lor, să îmbogăţească repertoriul tat mai mult interes faţă de a-
formaţiilor coregrafice. ceastă acţiune. Pentru a ridica activitatea co
„Ziua donatorilor“ regrafică la un nivel ştiinţific
In perioada amintită, sub în Astfel, din raionul Alba, care şi artistic superior, este necesar
La culesul me Ziua de 20 septembrie a fost cite o priză. Printre donatori a- drumarea instructorilor coregrafi are o frumoasă tradiţie core ca secţiile de învăţămint ale
relor. declarată in oraşul regional Pe mintim pe tov. Elisabeta Leo ¦ Marin Badea, laureat al celui grafică, nu au fost trimişi la sfaturilor populare orăşeneşti si
troşani, „Ziua donatorilor de nardo, Ioan Barani şi Avram de-al Vl-Iea concurs al forma cursuri dec.it trei instructori, raionale, precum şi casele raio
singe“. In această zi la staţiu Virtop. ţiilor artistice de amatori şi Du nale de cultură, să urmărească
nea de recoltare din Petroşani mitru Viloaică, s-au învăţat la din raionul Sebeş au participat activitatea instructorilor trecuţi
au venit 23 donatori de sînge Un grup de pionieri au ofe Ia cursuri doar 6 instructori, prin aceste cursuri, să le acor
care au donat In mod voluntar rit donatorilor buchete de flori. cursuri 16 dansuri noi, s-au rea de sprijin în organizarea unor
iar de pe raza oraşului Deva şi formaţii puternice şi să se îngri
Concurs „Sanitarii pricepuţi“ lizat 5 montaje coregrafice cu a oraşului Hunedoara, au fost jească de pe acum de recruta
trimişi doar trei instructori. rea instructorilor ce vor urma
In cadrul Săptămânii Crucii Un concurs asemănător a a- cursanţii şl s-au ascultat cu a-
roşii, comitetul raional de Cruce vut loc şi între echipierele sa Oraşul Deva a reprezentat cu cursurile pe care Casa regională
roşie din oraşul Petroşani a or nitare de la mina Lupeni şi Fi tenţie lecţiile cu privire la una din formaţiile de dansuri
ganizat un concurs „Sanitarii latura Lupeni. Concursul a fost săteşti regiunea noastră Ja fa n creaţiei populare le va or
pricepuţi”. La concurs au parti cîştigat de concurentele de la „Dansul popular din patria za finală a celui de al Vl-Jea
cipat grupele sanitare din ca Filatura Lupeni. Primul loc a concurs al formaţiilor artistice ganiza în anul 1962.
drul combinatului carbonifer revenit concurentei Ioana Is noastră“, „Prezentarea şi mon
şi secţia L. 5 C.F.R. In urma de amatori. Acest fapt dovedeş Numai in acest fel se poa'c
răspunsurilor bune date, pe pri pas. tajul dansului popular pe sce te că aici există mari posibili
mul loc s-au clasat concuren ajunge la creşterea nivelului ar-
ţii de la C.C.V.J. Primul loc a Concursurile au fost urmărite nă“, „Dansul cu subiect" etc. tăţi de valorificare a folcloru
revenit concurentei Natalia Me- lui coregrafic. Regretabil este tistic-interpretativ al dansurilor
de peste 280 de oameni ai mun La acest curs s-au ţinut şi ore însă faptul că nu există şi interes
tesnin. pentru instruirea de cadre care populare, la valorificarea supe
cii. In continuare s-au pre de iniţiere muzicală. să ducă pe mai departe o ac
tivitate susţinută. rioară a tezaurului nostru fol
zentat filme sanitare, Rezultatele acestui curs nu
Aceeaşi situaţie există şi in o- cloric.
vor intîrzia să se arate acolo raşul Hunedoara, pe al cărui
teritoriu îşi au locul de obîrşie PETRU AGOPIAN
unde instructorii vor pune In
• metodist coregraf la Casa re*
practică toate cunoştinţele asi
1 \ gională a creaţiei populare
milate în aceste 10 zile,
’Ajutorul pe care l-a adus a-
