Page 83 - 1961-09
P. 83
Nr. 2098 VRU MUC SOCIALISMULUI paff. a
iWaBBBBBMWgBBBgWMBM
» ^W,4<W3Vy
Brigadă fmniaşă TELEG RAM E EXTERNE
Printre constructorii lamino Conferinţa Uniunii Primul miliard
rului de 450 mm. se numără şi t de metri cubi apă
lăcătuşii din brigada condusă Interparlamentare de Sa Bruxelles în Marea Bratsk
Primul miliard de metri cubi de apă
de tov. Romulus Nemeş. Bri
gada lucrează la executarea de
confecţii metalice necesare noii C tfv.V ra rea re p re z e n ta n tu lu i d e le g a ţie i R. P. Romîne din fluviul Angara s-a revărsat in
hale de laminor. Datorită hăr Marea Bratsk, care va fi cel mai
niciei membrilor ei, brigada a BRUXELLES 21 — Corespon Ie şl întărirea păcii, a declarat
mare lac artificial din lume. Aceasta
dentul Agrepres transmite : in continuare M. Ralea, ar fi reprezintă doar a 180-a parte din vii
realizat în tiecare lună depă Conferinţa Uniunii Interparla încheierea unui Tratat de pace torul lac de acumulare gigant care se
şiri ale sarcinilor de plan în mentare de la Bruxelles şi-a cu Germania. Lipsa după 16 ani creează la barajul hidrocentralei Bratsk,
medie cu 40 la sută. continuat lucrările în ziua de 20 de la încetarea războiului a Tra in Siberia.
septembrie in comisii şi în şe tatului de pace cu Germania a
Aproape toate lucrările ce îi dinţă plenară. Comisia cultura Noua mare siberiană a început ofen
reveneau au tost terminate îna lă a discutat proiectul de rezo contribuit la transformarea siva asupra malurilor stîncoase. Pe
inte de termen. luţie asupra problemei invăţă- întinsul ei pulsează viaţa. Pe lacul de
mîntului şi pregătirii profesio Berlinului occidental intr-un fo acumulare circulă în toate direcţiile
Acum, brigada lucrează Ia nale, ştiinţifice şi tehnice în car de nelinişte şi provocări vapoare de marfă, caravane de bărci,
pregătirile pentru închiderea ţările slab dezvoltate. cutere. Vasele de expediţie ale obser
halei strungăriei de cilindri. împotriva ţărilor iubitoare de vatorului hidrometeorologic au început
Pentru a grăbi ritmul lucrări Discuţiile au avut loc pe mar pace, a stimulat şi continuă să să studieze regimul lacului de acu
lor, membrii brigăzii au înce ginea unui proiect tunisian de stimuleze spiritul revanşard şi mulare.
put deja asamblarea pentru fa rezoluţie care recomanda ţări
ţa halei şi frontonului ci. încă lor slab dezvoltate să prezinte militarismul In Germania occi Infîlnirea reprezenlarifilor
de pe acum, brigada lucrează date în ceea ce priveşte nevoi dentală“. tin e rilo r fărani din Balceni
înaintea prevederilor graficului. le lor de muncitori calificaţi
şi instructori şi să asigure con ¦Relevind în continuare ne şi regiunea M ă rii A d ria tic e
diţiile pentru pregătirea de cesitatea urgentă a dezarmării
generale şi totale sub un con SOFIA 21 (Agerpres). — BTA
trol internaţional eficace, care
este singura cale sigură pentru
: JOtM•O•oaf - Minerilor 'din Vulcan le-a muncitori calificaţi. a se pune capăt pericolului de transmite: Intîlnirea reprezen
fost dat în folosinţă, nu In numele delegaţiei romî război, delegatul romin a ară tanţilor tinerilor ţărani din Bal
C O C S DE CALITATE demult, încă un bloc de cani şi regiunea Mării Adriati
locuinţe cu 36 aparta ne, Zoe Riganl a susţinut a- tat că R. P. Romină acordă o ce îşi continuă lucrările.
Reclamaţiile veneau una după a fost pusă în mare măsură la ţinutul de materii volatile să mente. mendamentul sovietic la rezolu deosebită importanţă eforturilor
punct, maiştrii şi şefii de e- oscileze între 14-16 la sută, ţia tunisiană, precizind că aju Au luat cuvîntul conducătorii
alta. Ba că procentul de m a chipă şi-au sporit exigenţa. iar cel de cenuşă între 10-13 IN CLIŞEU: Noul bloc torul acordat ţărilor slab dez îndreptate spre Întărirea şl dez delegaţiilor de tineret din R. P.
terii volatile e prea ridicat, dat în folosinţă în oraşul voltate nu trebuie să constituie Albania, R. P. F. Iugoslavia, Ci
Intr-o adunare a organiza la mită. La sfirşitul primului Vulcan. o ameninţare pentru pacea şi voltarea relaţiilor paşnice mul
ba că cenuşa nu se încadrea ţiei de partid a fost constituit semestru colectivul semicocse securitatea internaţională.
ză In limitele stabilite, ba că IN LIBRAR!! tilaterale Intre popoarele balca pru şi Italia.
ritmicitatea livrărilor e sub un colectiv a cărui sarcină era riei raporta 14,7 la sută ma In cadrul şedinţei plenare au
orice critică. S-au făcut ana de a urmări zilnic calitatea terii volatile, 11,5 la sută ce FOTOGRAFIA LA LUMINA continuat discuţiile asupra punc nice, spre transformarea regiu Din partea delegaţiei tinere
lize ale muncii, s-au căutat producţiei, de a propune şi nuşă. In august 14,9 şl respec ARTIFICIALA tului nr. 5 al ordinei de z i :
cauzele, s-au tras concluzii. de A. G. SIMONOV „Acţiuni pentru pace“. Luînd nii balcanice şi adriatice intr-o tului romin a vorbit Alexandru
a lua măsuri de îndreptare a lip tiv 11,9 la sută materii vola cuvîntul în numele delegaţiei
In lucrare se tratează Ia un nivel romlne, acad. Mihail Ralea a a- zonă a păcii fără arme nuclea 'Kopandi, conducătorul delega
accesibil marei mase de fotoamatori rătat că cea mai importantă
metodele şi tehnica de utilizare a problemă a relaţiilor internaţio re si rachete. ţiei.
luminii artificiale la fotografierea a- nale actuale este salvarea ome
tît în timpul zilei cît şi al nopţii, nirii de primejdia unui război IEST
folosind mijloacele cele mai simple, mondial distrugător. Delegaţia
cum şi aparatele mai complicate, romînă este de părere că sin Proiectul West Ford poete avea
pentru obţinerea diferitelor categorii gura soluţie în această proble
Oamenii încă nu stăplneau surilor. Responsabilul ei, An tile. In septembrie realizările mă o constituie coexistenţa paş consecinţe periculoase pentru sateliţii
de fotografii. nică a statelor cu sisteme so
bine agregatele, disciplina ton Cozmescu, şef adjunct al de asemenea se încadrează în După ce se dau noţiuni despre ciale Şi politice diferite. In lu artificiali ai Pămîntului
mina acestui principiu, a con
teluiologică era uneori încăl secţiei, Remus Judele, Nicolae cifrele care stabilesc admisul. lumină şi iluminarea artificială, se tinuat vorbitorul, „devine cit se Protestul Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.
descriu dispozitivele pentru obţinerea poate de evidentă incompatibi
cată, existau şi greutăţi mari Filip, Achimeţ Zaharia, mem Aceste rezultate, rod al preo acesteia (de la mijloacele improvi litatea politicii acelor cercuri
zate pînă la lămpile electronice) şi care violează acordurile inter
a căror înlăturare cerea mun bri ai acestui colectiv, au ur cupărilor întregului colectiv, naţionale privind lichidarea mi
se tratează tehnica fotografierii la lu litarismului şi fascismului in
că, sporirea eforturilor. mărit zi de zi, inceplnd de la împreună cu cele 1.548 tone mină artificială folosind diferite sur Germania, cu interesele tuturor
se de lumină. popoarelor care urmăresc slăbi
Din cele 3 automacarale, semicocs peste plan în luna au rea încordării internaţionale şi MOSCOVA 21 (Agerpres). — lice subţiri care să formeze In
Cartea se încheie cu descrierea cî- apărarea păcii. Una din cele TASS transm ite: Academia de jurul Pămîntului o centură cu
două se defectaseră. Cu una Din carnetul gust şi cu cele 5,6 procente torva particularităţi ale fotografierii mai importante contribuţii la Ştiinţe a U.R.S.S. obiectează Îm e existenţă de cîţiva ani. Se
singură, practic, alimentarea depăşire a planului pe sep slăbirea încordării internaţiona- potriva înfăptuirii proiectului prevede ca această centură să
în culori. West Ford propus de S.U.A. fie folosită pentru radio-comu-
benzii, a cuptoarelor, nu se DE REPORTER tembrie, dau imaginea modu Pentru ilustrarea textului se dau o -© - pentru crearea unui nou tip nicaţiile la mare distanţă.
putea face. Cărbunele, la dot lui în care ştiu să-şi facă da de radio-comunicaţii.
serie de scheme şi fotografii judi In S.U.A. După părerea oamenilor de
paşi, pe estacadă, aştepta. Nu toria oameni ca Alexandru cios alese. In numele oamenilor de ştiin ştiinţă sovietici, scrie acad. Kel-
Sporirea cheltuielilor ţă sovietici Mstislav Keldlş, pre dîş, efectuarea unei asemenea
cred să fi fost atunci om la estacadă şi pină la expediţie, Molnar, Constantin Pinzaru, GARNITURI DE LENJERIE şedintele Academiei de Ştiinţe a experienţe poate constitui un
de ECATERINA TOM1DA militare — adîneeşie U.R.S.S., a adresat preşedinte precedent pentru experienţe şi
semicocseria din Călan care să la sectorul de întreţinere şi Eremia Oprea, Ioan Muntea- lui Academiei Naţionale de mai ample de acest fel, ceea
Garlea prezintă explicarea modului mizeria maselor Ştiinţe a S.U.A., Bronk o scri ce ar duce la o adevărată ob-
nu-şi fi pus întrebarea: „Ce exploatare, tot mersul produc nu, Gheorghe Draia, fruntaşi de croit şi confecţionat lenjerie pen soare în care se spune printre struare a spaţiului cosmic din
tru pat şi feţe de mese. Explicaţiile WASHINGTON 21 (Agerpres). a lte le : Din punctul de vedere imediata apropiere a Pămintu-
trebuie să fac eu ca să ieşim ţiei. ai semicocseriei din Călan. sint însoţite de schiţe cu dimensio Sporirea cheltuielilor milita al radio-fizicienilor şi as lui şi ar crea mari dificultăţi
re ale S.U.A. a dus la creşterea tronomilor sovietici înfăptui atit pentru zborurile omului în
din impas ? “ In vederea asigurării creşte Nu putem încheia aceste narea şi potrivirea dimensiunilor len poverii impozitelor puse asupra rea proiectului West Ford Cosmos cît şi pentru observa
jeriei pe obiectele pentru care se contribuabilului american. După poate avea consecinţe pe ţiile astronomice.
Fină la urmă a fost găsită rii productivităţii cuptoarelor rinduri fără a aminti o si confecţionează: pat, plapomă, perne, cum anunţă agenţia United riculoase pentru sateliţii arti
mese. Press Internaţional, impozitele ficiali ai Pămîntului şi îndeo „Ţinînd seama de conside
şi soluţia. Nu se putea alt carbofluid. prin funcţionarea tuaţie care in aceste zile dă încasate de la populaţia Statelor sebi pentru acei care poartă la rentele de mai sus, Academia
Sînt prezentate şi diferite mode Unite în anul bugetar 1960 se de ştiinţe a U.R.S.S. obiectează
fel. Lingă banda transportoa cu cărbune măcinat, au fost mult de gîndit conducerii sec le de broderii pentru lenjerie de pat cifrează la fabuloasa sumă de bord un om. împotriva înfăptuirii proiectului
1] 3.100.000.000 dolari, ceea ce Proiectul american prevede ca
re, care duce cărbunele la ba confecţionate colivii pentru ţiei : deşi întreprinderea de şi feţe de masă. Aceste broderii se înseamnă că „fiecare bărbat, West Ford şi contează pe spri
văd în întregime pe obiectul respec femeie şi copil american au tre de pe un satelit artificial al
terii, a fost construită o plat desintegratoare, pentru realiza construcţii siderurgice Hune tiv, iar din fiecare ansamblu de bro buit să plătească 629 dolari a- Pămîntului .Midas“ aflat la o jinul dv. în această privinţă“
înălţime de trei-patru mii de
formă specială. Locul automa rea unui mers constant al ba doara trebuia să înceapă be- derie este dat un motiv în mărime kilometri să se arunce citeva se spune în scrisoarea preşedin
naturală, care poate fi copiat cu hîr- sute de milioane de ace meta
caralelor defecte l-au luat teriilor s-au înlocuit cupele de tonarea depozitului de cărbu tie de calc şi folosit. telui 'Academiei de Ştiinţe a
ne încă din lima trecută, încă
două autobasculante. La che la elevatoarele de semicocs şi n-a făcut nimic. Avind in ve U.R.S.S.
marea organizaţiei de partid cărbune, s-au montat noile su- dere apropierea anotimpului
a răspuns întreg colectivul. flante tip „23 August“, ceea ploios, greutăţile intimpinate\ S p io n i olandezi în haine
S-a muncit intens şi mult. ce a asigurat cuptoarelor de din această cauză, de colecti de turişti
Cuptoarele, bateriile n-au su bitul necesar de aer suflat, a vul semicocseriei, ar fi de do
ferit. „Plinea“ lor — cărbunele fost şcolarizat întreg persona rit ca lucrările respective să .MOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS racter de spionaj. Ei au sosit în
— a fost asigurată. lul de întreţinere şi exploa înceapă de urgenţă. U.R.S.S. la 21 iulie.
tare, s-a trecut la luarea de transmite :
'Apoi. au fost reparate auto probe din două in două zile. Am discutat cu tov. Ioan O- Ministerul Afacerilor Externe al La 20 august cei doi turişti olandezi
macaralele : lucrurile au in prişor, secretarul organizaţiei au fost reţinuţi pe teritoriul regiunii
trat în normal. Zilele cele gre In ultimele Ci luni, colectivul de partid. încrezător în forţa U.R.S.S. a protestat pe lingă guvernul
le insă n-au fost uitate. S-au colectivului ne-a spus că mun
luat noi măsuri, cele iniţiate semicocseriei n-a primit nici-o citorii de la semicocserie au
anterior au început să dea reclamaţie din partea benefi
roade. Datorită acumulării de ciarilor pentru calitatea pro hotărît să nu facă loc in ac
noi cunoştinţe la cursurile de ducţiei. Dar să lăsăm cifrele tivitatea lor lipsurilor, să tri
calificare, abaterile de la dis să vorbească. Normele admit mită Hunedoarei şi Reşiţei nu
ciplina tehnologică au dat mai semicocs de bună caliFate.
înapoi, întreţinerea utilajelor ca în semicocsul produs con A. .1URCA
—~r- -'HUI nual. reprezentind impozite - - Olandei împotriva faptului că organele subcarpatice. Asupra lor s-au găsit
atit federale cît şi locale“. De de spionaj olandeze folosesc turismul mijloace optice pentru spionaj şi pentru
D eputaţii la sfat cu alegătorii partamentul Comerţului a anun în scopuri de spionaj pe teritoriul fotografierea de obiective militare, pre
ţat că impozitele au fost sporite U.R.S.S. cum şi un carnet de însemnări şi nu
U na din cele mai importan 34 Uia, participanţii au aflat şani, toate realizările înfăptuite lucrările la construcţia şcolii din cu 11,5 la sută. meroase pelicule fotografice.
te îndatoriri ale deputaţi cu mare bucurie că toate pro sat. De aceea, timp de 4 zile In declaraţia adresată de Ministerul
lor faţă de alegători o consti punerile făcute de ei în cam aici. cetăţenii circumscripţiei respec Greul acestor cheltuieli apasă Alacerilor Externe al U.R.S.S. ambasa In carnetul de însemnări existau da
tuie prezentarea periodică în pania electorală din acest an, Cea mai mare realizare, au tive au prestat 500 ore muncă pe umerii oamenilor muncii. Se dei Olandei din Moscova se arată că, te cu caracter de spionaj, Rijdon şi
faţa lor a dărilor de seamă. Cu au fost înfăptuite. Bilanţul a- voluntară la transportul pămin- ştie doar că în S.U.A. — după după cum au stabilit organele sovietice de .lager au arătat că au fost trimişi
acest prilej deputaţii şi alegă cestor realizări este bogat. El cu arătat deputaţii, este tocmai a- tului de umplutură în săli, Ia datele oficiale — 25.605.000 de competente, turiştii olandezi Evert pe teritoriul U.R.S.S. de serviciul rie
torii fac bilanţul activităţii des- prinde o serie de construcţii şi cest cartier. In ultimii ani, aici curăţirea molozului şi altele. familii au un venit anual Rijdon, născut în 1031, şi Low de ,1a- spionaj olandez pentru a stringe date
lucrări de o deosebită importan s-au construit şi dat în folosin Exemplul acestor cetăţeni a fost ger, născut în 1030, care au făcut o cu caracter de spionaj în favoarea
lăşurate privind organizarea de ţă gospodărească. Printre alte ţă zeci de blocuri cu sute de urmat de întreg satul. de sub 4.000 dolari, 11.950.000 N.A.T.O. împreună cu reprezentanţi ai
acţiuni gospodăreşti, de rezol apartamente. Apoi deputaţii au sub 2.000 dolari, iar 450.000 sub călătorie turistică cu maşina pe ruta N.A.T.O. ei au fost instruiţi la Amster
raportat alegătorilor lor că mare 1.000 dolari. In acelaşi timp,
cota-parte din totalul impozite Ujgorod — Lvov — Kiev — Harkov — dam în ajunul plecării în Uniunea
lor ce a revenit corporaţiilor a
lalta — Odesa — Kiev — Ujgorod, s-au Sovietică.
fost de numai 18 la sută. Ancheta continuă.
ocupat de culegerea unor date cu ca
vare a propunerilor făcute de le s-a amenajat şi dat în folo parte din propunerile făcute cu La Singătin, în adunarea cu
masa de alegători. Totodată, sinţă stadionul sportiv din co prilejul alegerilor din acest an prilejul dării de seamă a depu
dările de seamă sînt pentru de- muna Certej, s-au plantat stil- au prins viaţă. In noul cartier, tatului comunal Ilie Morar, ce DINPROGRAMUL BE
putaţi un prilej de a întări le pii pentru introducerea reţelei s-a terminat construcţia unei tăţenii au hotărît să facă cite
găturile între masa de cetăţeni electrice în satul Măgura. De şcoli cu 16 clase, deschiderea li două zile de muncă voluntară
şi deputaţi şi de a participa asemenea merită a fi evidenţia nei noi unităţi aprozar, a unui la construcţia noului grajd a) 24 SEPTEMBRIE 1961 PENTRU 24 ORE
împreună la rezolvarea trebu tă acţiunea de transportare a centru de pîine, a unei frizerii, G.A.C. din localitate. In zilele
rilor gospodăreşti din circum nisipului necesar executării ten a unui bufet şi a unui punct de 6 şi 7 septembrie, 32 de co PROGRAMUL I • 6,OU Muzică intr-un vals“, muzică din ope Vreme frumoasă cu nopţi reci. Ce
scripţiile respective. cuielilor la şcoala şi căminul sanitar. De asemenea s-a Îmbu lectivişti au tradus în viaţă ho- populară rominească ; 8,00 Şcoa rete ; 13,10 „De toate pentru rul mai mult senin. Temperatura va
cultural din satul Topliţa. nătăţit iluminatul public şi tran tărirea luată în cadrul adună la şi viaţa ; 8,30 Melodii popu toţi“ ; 15,20 La şezătoare; 18,00 riabilă, va fi cuprinsă ziua între 211
Acum, in întreaga regiune sînt sportul în comun. rii cetăţeneşti. S-au turnat ast lare romineşti ; 9,30 Teatru la „Melodii de neuitat“ — muzică şi 25 grade, iar noaptea intre I şi HI
organizate adunări populare în Dar acesta nu este singurul e- fel 63 m.c. beton în fundaţie. microfon pentru copii : „Un co de estradă; 19,00 Concert din grade. Vîntul va sulta slab pină la
cadrul cărora deputaţii prezintă xemplu privind hărnicia unor Prin mobilizarea cetăţenilor potrivit din nord şi nord-vest.
dări de seamă asupra activi deputaţi din raionul Ilia. Cu un de către deputaţi la acţiunile Ş irul exemplelor poate conti
tăţii desfăşurate în perioada bogat bilanţ în realizări s-au de înfrumuseţare a cartierului, nua încă. Cetăţenii din O PENTRU URMĂTOARELE
care a trecut de la alegerile prezentat în faţa alegătorilor şi s-au amenajat 3.170 m.p. spa răştie, din comuna Vinţul de pil ca tine“, scenariu radiofonic muzica popoarelor sovietice ; 3 ZILE
din martie a.c. şi pînă în pre deputaţii comunali Ioachim Co- ţii verzi între blocuri. Acum car Jos, din Clopotiva sau Sarmi- de Anca Livescu ; 11,30 Vorbeşte 20.00 Teatru la microfon : pre Vremea se menţine Inimoasă cu ce
zent. In marea lor majoritate dreanu din satul Cărmăzineşti, tierul are un aspect cu totul zegetusa, au discutat cu depu Moscova ! ; 12,25 „Două inimi mieră „Passacaglia“ de Titus rni variabil şi nopţile reci.
deputaţii vin şi raportează în Octavian Modrea din satul Vor- deosebit, mai frumos, mai atră taţii lor despre ce au făcut şi —ooo— Popovici ; 22,35 Muzică de dans.
PROGRAMUL n : 7,00 Cinte-
făptuirea celor mai multe din ţa, Susana Negru, din Tătă- gător. ce vor face în viitor. Bilanţul
propunerile făcute cu ocazia a- răşti — Burjuc şi mulţi alţii. Dar discutînd despre ceea ce de pînă acum al muncii depu ce şi jocuri populare romineşti ;
legerilor. De asemenea se sfă Toate aceste succese, deputaţii au făcut pînă acum, cetăţenii taţilor alături de masa de ale & FiH rM fim iß 8,30 Clubul voioşiei ; 10,00 Cintă
tuiesc despre ceea ce au de fă le-au obţinut datorită mobiliză nu au uitat să arate deputa gători este deosebit de bogat. Giulieta Simionatto şi Mario del
cut în viitor. Pînă în prezent au rii masei de oameni ai muncii tului lor că şi în viitor se pot Acest lucru a sporit încrederea Monaco ; 10,30 Revista presei defoaie
fost organizate 1.236 adunări la acţiunile de interds obştesc, întreprinde noi acţiuni. Astfel maselor de cetăţeni în deputa
populare pe circumscripţii elec dovedind că sînt adevăraţi gos alegătorii au făcut 29 de noi ţii aleşi de ei. De aceea ei au 24 SEPTEMBRIE 1961 străine; 12,15 Actualitatea cul-
DEVA: Aeroportul nu primeşte: tural-artistică ; 13,40 Muzică u-
torale în care au prezentat dări podari ai treburilor obşteşti. propuneri. Ei sînt siguri că a- venit cu toată încrederea la a- Eroii vii: PETROŞANI: dinele şoară interpretată de Vladimir ii p u r i le
de seamă 1.196 deputaţi. La a- vînd sprijinul deputaţilor, vor dunările populare şi au făcut Troşin ; 14,30 Cine ştie cîştigă ! ;
dunările populare au participat C u un deosebit entuziasm au înfăptui toate aceste noi pro propuneri noi care să le facă via din mlaştină : Dama de pică ; 16.00 Oameni şi fapte ; 16,45 vă pufefs p ro cura
32.200 cetăţeni. Cu acest prilej participat la adunarea puneri. ţa mai frumoasă, mai îmbelşu SIMBRIA : Cerul Balticei : Laureaţi ai celui de al II-lea
populară cu prilejul dării de BRAD : Garibaldi; LONEA :
Pau luat cuvîntul peste 1.100 a- seamă şi cetăţenii din circum entru alegătorii din satele gată. Şi multe din ele au fost Avionul pleacă la ora 9; Concurs Internaţional „George la m agazinele
legători care au analizat succe scripţia electorală regională nr. Săcăşel şi Singătin, raionul deja traduse în viaţă. TEIUŞ: Nu vreau să mă Eneseu“ — 1961 ; 19,00 Carnet
sele obţinute pină acum şi au 68 din cartierul Livezeni-Petro- Sebeş, întiinirea cu deputaţii în 'Adunările populare de dări de însor: ZLATNA : Şapte mirese de reporter: 20,05 Muzică de
făcut un mare număr de noi şani. Cei peste 200 de cetăţeni cadrul adunărilor de dări de seamă continuă. Dacă ele vor pentru şapte fraţi; HAŢEG: Co dans; 21,15 Toamna oglindită
seamă a constituit un prilej de fi bine organizate, vor contri coşatul ; ALBA IULIA : Duelul : in literatura noastră ; 22,30 Al
propuneri de viilor. au trecut în revistă împreună cu iniţiere a noi acţiuni de inte bui la fhobilizarea şi mai mare Prima zi; ORAŞTIE: Urmaşii: bum de romanţe.
n cadrul adunării populare deputatul lor in Sfatul popu res obştesc. Aşa bunăoară, Ia a fnaselor 'de cetăţeni la con Frumoasa aventură; IL IA :
lar regional tov. ing. Traian intîlnirea cu deputatul comunal Steaua tăcerii; SEBEŞ : Războ Buletine de ştiri: 7,00; 13,00
organizate cu prilejul dă Blaj şi cu deputaţii din cir 22.00 ; 23,52 ’ (programul I )
rii de seamă a deputatului An-
dronic C.ropeanu din circum cumscripţiile electorale orăşe roan Deceanu din Secăşel, cetă ducerea treburilor obşteşti. iul vesel; APOLDUL DE SUS: 7,50 ; 14.00 ; 20,00 ; 23,00 ; (pro
scripţia electorală raională nr. neşti nr. 2, 3, 4, şi 5 din Petro ţenii au propus să se urgenteze V. FURII* i Cad frunzele. gramul II).
\