Page 84 - 1961-09
P. 84
pag. 4 DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr. 2098
A
WnWSMWBP»!!
Lucrările Comitetului general u ü X m e ln s llr i • uitnxeslir i. • J id lim e ie ş ii r i • x d lira e te ş t ir i
ai A dunării G enerale a O.N.U.
Discutarea ordinei de zi preliminare a sesiunii
NEW YORK 22 (Agerpreş). — la O.N.U. — în felul cum este La actuala sesiune,- Statele
La 21 septembrie, In şedinţa formulată de Noua Zeelandă — Unite au renunţat la tactica lor
de după-amiază a Comitetului „tradiţională," în această proble
nu intenţionează de loc să con mă şi anume cererea de a ami n
general a continuat discutarea tribuie la restabilirea drepturi
ordinei de zi preliminare a ce lor legitime ale poporului chi na discutarea in fond a proble !n sprijinul tratativelor,
lei de-a 16-a sesiuni a Adunării nez şl la alungarea din O.N.U.
a ciankaişiştilor. Lucrul acesta mei.
Generale. Reprezentantul S.U.A., In preajma sesiunii, S.U.A. au
Stevenson a insistat pentru in
desfăşurat o activitate susţinu
cluderea pe ordinea de zi a pro a reieşit şi din discutarea propu tă pentru a găsi formula „cea
blemei intitulate „Necesitatea nerii Noii Zeelande în Comite mai adecvată“ continuării tac
pentru încheierea tratatului de pace germanimperioasă a încheierii acordu tul general. Astfel, delegatul ticii sale obstrucţioniste. Presa
lui cu privire la interzicerea ex american a declarat fără încon americană a menţionat că cer
perienţelor cu arma nucleară“ jur că guvernul său va depune curile oficiale de la Washington
ca punct de sine stătător, se se temeau ca nu cumva Statele
parat de problema dezarmării eforturi pentru ca ciankaişistul Unite „să fie înfrinte la O.N.U Guvernul sovietic este gata să participe La Berlin s-a deschis:
generale şi totale. El a încercat şi drept rezultat China comu
să prezinte guvernul Statelor „să continue să participe la lu nistă să fie admisă în viitorul la tratative îndreptate spre rezolvarea Conferinţa sindicală
Unite în postura de luptător crările O.N.U...“. apropiat în această Organiza internaţională
pentru încetarea experienţelor ţie internaţională“ („New York problem elor internaţionale urgente
cu arma nucleară şi să arunce In apărarea drepturilor legi Times“ ). In acelaşi timp, cores- BERLIN 22. — Coresponden
asupra Uniunii Sovietice vina time ale R.P. Chineze s-au pro respondenţii agenţiilor de pre
pentru cursa înarmărilor, in nunţat delegaţiile ţărilor socia să arătau că au avut Ioc nu nu Scrisoarea adresată de N. S. Hruşciov primului ministru al Indiei tul Agerpres transmite :
tensificată considerabil în ulti liste — U. R. S. S., Bulgaria, mai consultări cu statele aliate, La 22 septembrie s-a deschis
mele luni de cercurile agresive Cehoslovacia. Reprezentantul dar şi presiuni asupra unui nu ¦ le exprimate de conferinţă în
din Occident. Reprezentantul U.R.S.S., V. A. Zorin, a declarat măr mare de ţări neutre din MOSCOVA 22 (Agerpres). — să muncească şi să trăiască în problema lichidării totale şi de la Berlin Conferinţa sindicală
Cehoslovaciei, Nosek, şi repre că cei ce vor să soluţioneze partea S.U.A. în problema spri pace şi bunăstare. finitive a colonialismului. internaţională în sprijinul în
zentantul Bulgariei, Ciobanov, jinirii unui plan prin care nici TASS transmite : cheierii Tratatului de pace cu
s-au împotrivit disocierii artifi această problemă nu se pot de în anul acesta să nu fie resta „Guvernul sovietic este gata In scrisoarea sa, N. S. Hruş „Acum însă se poate spune cu Germania, pentru rezolvarea
ciale a problemei experienţelor clara satisfăcuţi de formularea bilite drepturile legitime ale ciov scrie : Pentru întărirea p ă convingere că sub presiunea paşnică a problemei Berlinului
de problema unică a dezarmă nebuloasă a Noii Zeelande care R. P. Chineze. să participe la tratative îndrep forţelor unite ale popoarelor, cu-
rii. face posibile tot felul de ma cii şi normalizarea situaţiei în
nevre. In faţa noastră, a spus Rezultatul acestor manevre tate intr-adevăr spre rezolvarea Europa şi în întreaga lume, ar
Sub presiunea S.U.A. punctul el, nu se află decît o singură a fost prezentarea de către cit mai grabnică a problemelor
propus de Stevenson a fost însă Noua Zeelandă a problemei „re internaţionale urgente şi în p ri fi bine dacă celelalte ţări care rînd, chiar foarte curînd va fi occidental, împotriva provocă
inclus în ordinea de zi prelimi chestiune şi anume aceea de a prezentării Chinei în O.N.U.“, mul rînd la o conferinţă de nu au recunoscut încă cele două înfrîntă împotrivirea statelor rilor de război, convocată din
nară cu 16 voturi, contra trei restabili imediat drepturile legi care a fost şi ea inclusă pe or pace în problema încheierii Tra state germane — R.D.G. şi R.F.G. care se cramponează de posesi iniţiativa Federaţiei Sindicale
(Bulgaria, U.R.S.S. şi Cehoslo time ale Chinei în O.N.U. şi de dinea de zi. Referindu-se la tatului de pace german şi nor — le-ar recunoaşte de-jure şi ar unilc lor coloniale“, scrie N. S. Mondiale şi a Uniunii sindica
vacia) şi cu o abţinere, aceea a aceasta, agenţia United Press malizării pe această bază a si stabili relaţii cu ele. Hruşciov.
Franţei. a alunga pe cei ce ocupă în International menţiona în mod tuaţiei din Berlinul occidental“ Admiterea R.D.G. şi R.F.G. în telor libere germane. L’a confe
mod ilegal acest loc şi care nu direct rolul Departamentului de declară N. S. Hruşciov, pre Şeful guvernului sovietic sub rinţă participă delegaţi şi ob
Comitetul general a decis să reprezintă pe nimeni. Este ab Stat cînd scria : „Oficialităţile Organizaţia Naţiunilor Unite, liniază că atenţia tuturor oa
recomande Adunării Generale surdă şi intolerabilă, a continuat americane au declarat că State şedintele Consiliului de Miniştri continuă N. S. Hruşciov, ar co menilor este atrasă fără îndo servatori ai organizaţiilor sin
includerea pe ordinea de zi a delegatul sovietic, situaţia ca le Unite au elaborat un plan în
punctului referitor la ameninţa statul cu cea mai mare popu vederea împiedicării Chinei co al U.R.S.S., în scrisoarea de răs respunde de asemenea acestui ială de chemarea insistentă a dicale din peste 40 de ţări. Din
rea pentru pacea şi securitatea laţie — R.P. Chineză — care muniste să devină membră a puns adresată primului minis ţel. conferinţei de a se încheia neîn- partea C.C.S. din R.P. Romînă
generală care s-a ivit in urma are relaţii diplomatice cu 40 de O.N.U. încă un an de acum îna tru al Indiei, Jawaharlal Nehru. participă o ’delegaţie condusă de
noilor planuri de agresiune ale inte“, iar agenţia Associated In cursul vizitei sale oficiale !a N. S. Hruşciov subliniază că tîrziat tratatul cu privire la de
guvernului S. U. A. îndreptate ţări din lume să fie lipsit în Press recunoştea „paternitatea Uniunea Sovietică a fost întot zarmarea generală şi totală.
împotriva guvernului revoluţio mod artificial şi ilegal de drep americană a acestui plan“.
nar al Cubei. Au mai fost de tul de a-şi aduce contribuţia Moscova, J. Nehru i-a predat deauna adepta reglementării împărtăşind îngrijorarea par tov. Martin Isac, preşedintele.
asemenea incluse pe ordinea de la lucrările O.N.U. Noua manevră americană Iui N. S. Hruşciov scrisoarea C.C.S.
zi problema algeriană, proble participanţilor Ia conferinţa de problemelor litigioase prin tra ticipanţilor la conferinţa de la
ma neîndeplinirii de către P or Comitetul general a recoman scontează pe faptul că ea va la Belgrad în care se exprimă tative. Sîntem şi acum de pă Conferinţa a fost ’deschisă ’de
tugalia a hotărîrii O.N.U. refe dat includerea ambelor propu neliniştea profundă faţă de în Belgrad în legătură cu înrăută Agostino Novella, preşedintele
ritoare la teritoriile care nu se neri pe ordinea de zi a sesiunii. reuşi să substituie problemei de răutăţirea situaţiei internaţio rere că tratativele între state şi ţirea situaţiei internaţionale şi Federaţiei Sindicale Mondiale.
autoadministrează, cu privire la nale şi pericolul de război. cu atît mai mult între U.R.S.S.
situaţia refugiaţilor din Angola, Ca şi în anii precedenţi, sub fond a restabilirii drepturilor şi S.U.A. pot şi trebuie să joace cu pericolul unui război, N. S.
problema preîntîmpinării extin Participanţii la conferinţă cer Hruşciov arată că niciodată în
derii armei nucleare şi alte pro presiunea S.U.A., Comitetul a legitime ale R. P. Chineze in un rol important în însănătoşi ultima vreme primejdia de răz
bleme. recomandat includerea pe ordi boi nu s-a făcut simţită poate
nea de zi a Adunării Generale O.N.U., probleme de procedură. rea situaţiei internaţionale.
Ca şi în anii precedenţi, din a aşa-numitei „probleme un
iniţiativa ţărilor participante la gare“. Pentru aceasta au votat Astfel, S.U.A. caută să obţină marilor puteri interesate să reia „In numele asigurării păcii mai pregnant ca acum. Guver Să se stabilească un
blocul agresiv S.E.A.T.O., pe or 15 delegaţii, contra trei (ţările şi să ducă tratative pentru ca sîntem gata să ducem tra ta ti nele puterilor occidentale inten
dinea de zi preliminară a sesi socialiste), iar două delegaţii adoptarea unei rezoluţii a O.N.U. lumea să fie salvată de perico ve oricînd, în orice loc şi la orice sifică prin toate mijloacele pre contact direct între
unii a fost inclusă aşa-numita (Ghana şi Niger), s-au abţinut.
„problemă tibetană“. Această In intervenţiile lor. membrii co care să arate că sînt necesare Iul unui război şi omenirea să nivel“, declară N. S. Hruşciov. gătirile militare. R. F. G. şi R. D. G,
propunere s-a lovit de o ripos mitetului — delegaţii U.R.S.S., meargă pe calea unei vieţi paş
tă hotărîtă din partea delega Bulgariei, Cehoslovaciei — şi re două treimi clin voturi pentru nice. In această scrisoare se cere N. S. Hruşciov constată cu sa Poporul sovietic, scrie N. S. BONN 22 (Agerpres). —
ţilor ţărilor socialiste. Repre prezentantul R.P. Ungare, invi printre altele să se înceapă tra tisfacţie că punctul de vedere al Hruşciov, nu poate fi un obser Ziarul „Deutsche Volliszeitung" rc^
zentantul Cehoslovaciei Nosek a tat la şedinţă, au caracterizat discutarea chestiunii reprezen tative nemijlocite între pre fatează că Uniunea Germană a Răcii
declarat că includerea pe ordi această hotărîre ca o tentativă şedintele Consiliului de Miniştri guvernului sovietic asupra si vator pasiv. Am fost nevoiţi să a cerut noului Bundestag să se întru
nea de zi a „problemei tibeta- inadmisibilă de "amestec in tre tării R.P. Chineze şi in al doi al U.R.S.S. şi preşedintele S.U.A. tuaţiei actuale Lin lume cores luăm anumite măsuri în vede
ne" ar constitui un amestec burile interne ale- Ungariei, , ca
inadmisibil în treburile interne lea rînd să obţină crearea unui Conducătorii delegaţiilor îşi punde în mare măsură cu con rea întăririi securităţii ţării.
ale R. P. Chineze. o încercare de a agrava „răz exprimă convingerea că tratati siderentele expuse în scrisoarea N. S. Hruşciov şi-a exprimat nească cît mai curînd în prima sa şe
boiul rece“ şi de a abate aten comitet care să studieze ' timp vele vor lichida actualul impas participanţilor Ia conferinţa de satisfacţia că în ansamblu mă dinţă plenară şi să freacă imediat la
Reprezentantul Uniunii Sovie ţia Adunării de la soluţionarea surile de apărare luate de gu elaborarea propunerilor R.F.G. cu pri
tice V. A. Zorin a declarat că problemelor cu adevărat ac de un an problema admiterii la Belgrad. Guvernul sovietic, vernul sovietic au fost înţelese vire la încheierea Tratatului de pace
încă cea de-a 15-a sesiune a arată el, priveşte cu mult res
Adunării Generale a demonstrat tuale. R.P. Chineze. „In decursul aces şi vor da posibilitate omenirii pect considerentele si concluzii - just de cele mai largi cercuri german ca problemă primordială. Uni
că aceasta este o problemă In unanimitate Comitetul ge sociale din multe ţări. unea Germană a Păcii cere de aseme
moartă, o problemă de do tui timp — scrie agenţia Uni
meniul „războiului rece“. De neral a hotărît să recomande Scrisori cu conţinut similar nea noului Bundestag să declare că
legatul sovietic a cerut ca Adunării Generale includerea ted Press International — nu se
atenţia Adunării Generale să ,, Osemenario“ : TVafafu! de pace frebuie au fost trimise şi celorlalţi şefi este gata să ducă cit mai curînd tra
nu fie sustrasă de la dis pe ordinea de zi a punctului va proceda la nici o acţiune in de state şi guverne care au p a r tative cu privire la Tratabil de pace
cutarea problemelor in tr-a prezentat de Uniunea Sovietică ticipat la conferinţa ţărilor ne german şi în acest scop si stabilească
devăr actuale, care frămîntă referitor la traducerea in viaţă privinţa. Chinei comuniste“. să fie încheiat cu cete două Germanii angajate şi care au sem nat.scri între R.F.G. şi R.D.G. up cpnta.cţ .direct
omenirea. El a condamnat cate a Declaraţiei cu privire la acor
goric tentativele de a aţîţa darea independenţei ţărilor şi Manevra americană nu poate RIO DE JANEIRO 22 (Ager ierea Tratatului de pace ger soarea adresată Iui N. S. H ruş sau indirect prin state neutre sau prin
„războiul rece“ de a agrava în popoarelor coloniale. In faţa pres). — TASS transmite: man, „care ar pune capăt ră
cordarea internaţională, prin revendicării viguroase a popoa înşela pe nimeni. Prezentarea ciov. O.N.U.
prezentarea de probleme provo relor de a se pune pentru to t
catoare, artificiale. deauna capăt jugului ruşinos al de către Uniunea Sovietică a Mai multe organe ale presei măşiţelor războiului şi ar con Adunarea deschisă a
colonialismului, nici măcar co braziliene se pronunţă pentru stitui o garanţie a faptului că P. C. din Austria
Pentru prima oară după mulţi lonialiştii şi protectorii lor nu problemei „restabilirea drepturi încheierea Tratatului de pace' teritoriul Germaniei nu va mai
s-au încumetat să se opună pro cu Germania şi pentru soluţio fi focarul unui nou conflict ar
ani, Statele Unite s-au văzut în lor legitime ale R.P. Chineze în narea pe această bază a pro mat". Semnarea Tratatului de
punerii sovietice. blemei Berlinului occidental. pace cu Germania şi rezolvarea
situaţia de a nu fi în stare să O.N.U." şi includerea acesteia
NEW YORK 22 (Agerpres). •— Ziarele arată că poziţia Uniunii pe această bază a problemei VIENA 22 (Agerpres). — In raportul prezentat la adu-,
blocheze discutarea în Adunarea Corespondenţă specială : pe ordinea de zi demască Încer Sovietice iaţă de problema ger Berlinului occidental sînt în pri „încheierea tratatului de pace nare, Friedriech Hexmann,
mană este justă şi urmăreşte mul rînd probleme de impor cu cele două state germane este membru al Biroului Politic al
Generală a problemei restabi Pentru prima oară după 11 cările S.U.A. şi limitează posi lichidarea rămăşiţelor celui de tanţă internaţională, în a căror in interesul Austriei“, suta aceas C.C. a! P.C. din Austria, a cerut
ani, Comitetul General al Adu al doilea război mondial şi în rezolvare sînt interesate toate tă lozincă s-a desfăşurat la Vie- guvernului austriac să sprijine
lirii drepturilor legitime ale nării Generale a Organizaţiei bilităţile de manevră ale pu tărirea păcii. popoarele. în actualele împre- na o adunare deschisă a mem ideea tratativelor între marile
Naţiunilor Unite a recomandat brilor P.C. din Austria la care puteri cu privire la încheierea
Chinei la O.N.U. In şedinţa din ca problema restabilirii dreptu terilor occidentale. Puterile occidentale, scrie furări, scrie „Osemenario“, Tra
rilor legitime ale R. P. Chineze
21 septembrie, Comitetul gene în O N.U. să fie înscrisă pe o r Adunarea Generală poate de săp.tămînalul „Osemenario“ nu tatul de pace trebuie să fie în a participat J. Koplenig, preşe tratatului de pace cu Germania,
dinea de zi a sesiunii Adunării
ral a hotărît să recomande Adu Generale. Această propunere juca manevrele adversarilor uni îndeplinesc acordurile de la cheiat cu cele două Germanii dintele P.C. din Austria, şi alţi să pună capăt propagandei m i
urmează să fie prezentată Adu
nării Generale includerea aces nării Generale, dar se consideră versalităţii O.N.U. şi poate tra
că ratificarea ordinei de zi nu
tei probleme pe ordinea de zi va întîmpina nici un fel de pie duce in viaţă o măsură care ar
dici. Problema care se pune
a celei de-a 16-a sesiuni. acum este in ce măsură mane uşura Organizaţiei Naţiunilor
vrele Statelor Unite vor împie
In examinarea Comitetului dica şi de data aceasta Organi Unite îndeplinirea multor sar
zaţia Naţiunilor Unite să vote
general s-au aflat două pro ze în favoarea universalităţii cini, ar crea condiţii mai favo
O.N.U.
puneri : propunerea clar formu rabile pentru o adevărată co
lată a U.R.S.S. de a se include laborare internaţională. Potsdam. Ele împiedică înche — R.D.G. si R.F.G. conducători ai partidului. litariste în Austria, să stabileas
că relaţii diplomatice cu R. D.
^pe ordinea de zi a sesiunii pro
Germană.
blema restabilirii drepturilor le
„Un copil ol 519. conceput în atmosfera războiului rece"... Participanţii la adunare au
gitime ale Chinei la O.N.U. şi adoptat o scrisoare adresată lui
F. Ebert, primarul Marelui Ber
propunerea nebuloasă a Noii lin în care se spune :
Zeelande ,,cu privire la repre In presa vest germană au militară a ’devenit esenţa ra „nu au fost luate în seamă... de cancelarul Adenauer. După „Vienezii sint tot atît de inte
apărut în ultima vreme o serie ţiunii de stat a Republicii ie- înăbuşindu-se orice manifestare cum scrie publicistul. vest-ger resaţi In menţinerea păcii ca şi
zentarea Chinei în O.N.U.“. de păreri semnificative asupra derale". a vreunei preocupări în acest man Robert Jungk, Strauss, locuitorii oraşului dv. Şi noi şi
situaţiei politice din R.F.G. In sens cu trîmbiţarea zgomotoasă ministru de Război în guvernul dv. avem un duşman comun şi
Puterile occidentale, ridicînd parte prilejuite de recentele ale Decepţia produsă de politica a propriei forţe (de altfel ima de la Bonn, „dispunea anual de periculos — militarismul ger
geri, numeroase articole sem acesteia răzbate din aprecierile ginară)“. Atîlea posibilităţi res cea mai mare parte din bugetul man — care a adus poporului
problema reprezentării Chinei nate de cunoscuţi gazetari şi a numeroşi gazetari care con pinse cu atîta aroganţă, excla federal... Unii, scrie Jungk, fă- nostru atît de mult rău. De
publicişti conţin avertismente di stată că „încrederea în politica mă cu regret Sethe, atrăgînd cînd aluzie la Hitler, văd în cl aceea, declarăm că sîntem so
recte sau ocolite, dar rostite fără de forţă“ (aşa cum caracteri totodată atenţia că „într-o lume lidari cu lupta dv. împotriva
excepţie pe un ton cît se poato zează Paul Sethe baza politicii care se schimbă cu repeziciune, un personagiu comparabil cu acelora care tulbură' liniştea.
de grav, asupra primejdiei pe vest-germane), nu dă rezulta „celălalt om politic care a in Călăuziţi de interesele ţării noas
care o prezintă pentru poporul tele scontate. Paul Sethe, cu singura chemare pe care o au trat în reich prin sudul Germa tre, cerem împreună cu dv. re
german şi pentru pacea lumii niei“. Dacă Strauss îi va urma glementarea problemelor ger
revenirea la pîrghiile de coman noscut ziarist şi publicist bur zim de la Bonn astăzi este : să lui Adenauer, scrie Jungk, se mane litigioase şi încheierea
dă din Germania occidentală a crede că el va înlătura ultimele tratatului de pace cu Germa
celor mai întunecate forţe mili ghez, citat mai sus, intitulează continuăm aşa !“. aparenţe de democraţie în Ger nia“.
tariste. şi revanşarde. mania occidentală şi va reîn
în mod semnificativ articolul Rezultatele recentelor alegeri cepe să bată cu un pumn ger
Unii ziarişti încearcă să ex
plice acest fapt prin înseşi con său din revista „Magnum“ t din R.F.G. conferă o ascuţime
diţiile în care s-a constituit sta
tul de la Bonn. Un ziarist reac „Republica ocaziilor pierdute“. deosebită problemelor care în
ţionar ca Herbert von Borch. co
respondentul din Washington al El constată „prăbuşirea promi grijorează pe ziariştii citaţi. Şi man în masa istoriei mondiale".
ziarului „Die Welt“, definea
In Adunarea Generală a O.N.U. Republica Federală ca „un copil REVISTA PRESEI STRĂINE Redactoarea unei reviste studen
al S.U.A... Conceput în atmos ţeşti din Germania occidentală
Iu început dezbaterile generale fera războiului rece“. Tot prin avertiza nu de m u lt: „Aşa cum
existenţa războiului rece, ca „o îi întrebăm noi astăzi pe pă
NEW YORK 22 (Agerpres). — Cambodgia, Hossein Ghods Na- realitate indispensabilă“ a aces siunilor" făcute de Adenauer dacă scrutinul a însemnat o în- rinţii noştri : „Ce aţi făcut îm MOSCOVA. — La 21 septembrie
Vineri dimineaţa, In Adunarea chai, ministru al Afacerilor Ex tuia, explica Borch şi „strînsa care „cu o impresionantă sigu irîngere pentru cancelarul Ade potriva lui Hitler ?“, copiii noş preşedintele Prezidiului Sovietului Su
Generală a O.N.U. au început terne al Iranului şi Zentaro Ko- alianţă“ dinlre puterile occiden ranţă de sine afirma că trebuie nauer personal şi un simptom tri ne vor întreba pe noi mai prem al U.R.S.S., Leonid Brejuev, a
dezbaterile generale. La dezba saka, ministru al Afacerilor Ex tale şi guvernul vest-german. să se urmeze doar cuvîntul gu negativ pentru politica sa, tîrziu : „Ce aţi făcut pentru a plecat în Finlanda într-o vizită oficiala
teri au luat cuvîntul Afonso vernului: federal, adică să na schimbarea raportului de forţe împiedica pe Franz-Josef Strauss la invitaţia preşedintelui Republicii
Arinos, reprezentantul perma terne al Japoniei. In căutarea unei definiţii pen înarmăm, să ne înarmăm, să în Bundestag nu lasă să se pre să preia puterea ?“. Finlanda, Urho Kekkonen.
nent al Braziliei la O.N.U., No- In şedinţa de după-amiază au tru R.F.G., redactorul şef ăl re ne înarmăm şi încă o dată să vadă nici o modificare reală a
vistei „Der Spiegel“, R. Aug* ne înarmăm“ pentru a se rea orientării viitoare. Indiferent de Nu se ştie încă dacă şi cînd La 22 septembrie, L. I. Brejnev,
rodon Sianuk, şeful statului continuat dezbaterile generale. stein, reactualiza o veche butadă liza visele de anexare a Repu componenţa noului guvern, ace se va instala Strauss la cance preşedintele prezidiului Sovietului Su
franceză aplicată monarhici blicii Democrate Germane. Dar, leaşi cercuri reacţionare şi mi laria Republicii Federale Ger prem al U.R.S.S., a sosit la Helsinki.
Sesiunea Prezidiului Consiliului Mondial prusace, spunînd • „Nu noua ar subliniază autorul, „de mult litariste deţin în continuare mane. Totuşi, problema de con
s-au prăbuşit aceste promisiuni“. pîrghiile de conducere în Ger ştiinţă a acestei ziariste este MOSCOVA. — La Moscova a fost
al Păcii şi-a încheiat lucrările mania occidentală. justificată de semnificaţia gene declarat deschis concursul unional
Ca. şi mulţi alţi confraţi ai rală a .rezultatului alegerilor de pentru cel mai bun proiect al monu
VARŞOVIA 22 (Agerpres). - fost examinată de participanţii la se săi, Sethe evocă alternativa po In această ordine de idei . s-a duminică şi poate că el ar fi fost mentului „In amintirea excepţionalei
La Varşovia şi-a încheiat lucrările siune. sibilă ;la această politică pericu reţinut .ca un fapt semnificativ altul dacă mai mulţi cetăţeni victorii a ştiinţei şi tehnicii sovie
sesiunea de două zile a Prezidiului loasă, subliniind multiplele pri al alegerilor de duminică, întă vest-germani şi-ar fi pus-o cu tice în cucerirea spaţiului cosmic şi a
Discutînd importanta problemă a de primelor zboruri eroice ale cosmonau
Consiliului Mondial al Păcii. In legă zarmării, prezidiul Consiliului Mondial mată germană (vest-germană) lejuri, de. a se duce tratative cu rirea poziţiei ministrului de luciditate şi ar fi ţinut în mai ţilor sovietici“.
tură cu aceasta prof. J. Bernal. preşe al Păcii a hotărît să ceară guvernelor a fost creată pentru a apăra Uniunea Sovietică pentru regle război Strauss în cadrul parti mare măsură seama de aver tis DAMASC. — Avioane turceşti au
dintele executiv al prezidiului Consiliu tuturor ţârilor să întreprindă măsuri statul de, la Bonn, ci noul stat mentarea paşnică a situaţiei din dului Uniunea Creştin Demo- mentele mai mult sau mai puţin violat spaţiul aerian al regiunii si
lui Mondial al Păcii, a declarat repre corespunzătoare în scopul efectuării de german (vest-german) a lost Germania postbelică. Intr-o lun • erată — Uniunea Creştin So ocolite cuprinse în numeroase riene a R.A.li). Autorităţile regiunii
zentanţilor agenţiei PAP î zarmării generale sub un control co creat pentru a se putea pune po gă listă cronologică, Sethe enu cială. U.C.S., condus ele Strauss. articole publicate în ultimul siriene au cerut autorităţilor turceşti
.picioare o, arinată“. Ca . urmare, mera propunerile formulate dc acţionează în Bavaria şi a ieşit timp de însăşi presa vest-ger- instituirea de urgenţă a unei comisii
Declaraţia comună a guvernelor respunzător. Prin realizarea dezarmă Uniunea ‘Sovietică în acest scop, din alegeri cu poziţiile mai pu mană. comune arabo-turceşti pentru ancheta
l'.R.S.S. şi S.U.A. cu privire |a princi rii s-ar pune capăt tuturor experien
piile tratativelor pentru dezarmare a ţelor cu arma nucleară. constată Augslein. „presiunea propuneri care. subliniază el. ţin atinse decît U.C.D. condus R I A N A L U P I I rea acestui incident.
Redacţia si adm inistraţia ziatnliii: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. la x a plâlitâ în num erar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T.f.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip aru l: întreprinderea Roligralicâ „1 M ai“ — Deva
